Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Divagatii cu transformatorul de retea in coloane


Vizitator

Postări Recomandate

Tematica nu era "bifazatul" ci caracteristica  cazatoare a unui traf separator amintita de @ola_nicolas.Pt sustinerea afirmatiei a luat la intamplare un traf despre care nici nu stie cum este bobinat. Documentatia de sustinere nici macar nu cuprinde o fotografie ci doar un desen frumos facut cu cine stie ce program. Dar daca studiem atent grafica vedem o ciudata forma de conexiuni care te poate duce la ideea ca de fapt sunt 4 bobine pe miez, adica pe fiecare coloana cate jumatate de primar si jumatate de secundar cum au afirmat si colegii @vera si @flomar60.

 

trafo Craiova detaliu.jpg

Link spre comentariu
55 minutes ago, miticamy said:

... daca studiem atent grafica vedem o ciudata forma de conexiuni care te poate duce la ideea ca de fapt sunt 4 bobine pe miez, adica pe fiecare coloana cate jumatate de primar si jumatate de secundar cum au afirmat si colegii ...

 

Mult mai logic este ca o rigleta de conexiuni apartine primarului, iar cealalta rigleta apartine secundarulu. Cele patru conexiuni ale fiecarei riglete, ar putea fi respectiv inceputul, priza de 5%, priza de 10% si sfarsitul fiecarei infasurari. Eu nu cred ca producatorul a facut 4 bobinaje, fiecare cu terminalele sale si a lasat conexiunile sa le lege utilizatorul cum vrea el. Atata timp cat este vorba despre un transformator separator, utilizatorul trebuie sa stie doar care este intrarea (primarul) si iesirea (secundarul). Prin prizele in primar la 5% si 10% se poate alege de catre utilizator regimul de functionare magnetica (inductia in miez) in timp ce prin prizele echivalente din secundar, se face reglajul tensiunilor. O alta posibilitate ar fi reversibilitatea constructiei. Adica oricare dintre bobine poate fi utilizata ca primar, iar cealalta ca secundar, reglajul tensiunii in secundar facandu-se de la cele doua prize suplimentare.

Editat de Vizitator
Link spre comentariu

Problema care se discuta în fapt, dar la care evitați răspunsul prin metode folosite de politicieni, este: care ar fi rațiunea de a avea un traf separator o caracteristică de tip căzător ?

Eu vreau în secundarul unui traf separator o tensiune care să se mențină cât mai aproape de cea a rețelei, nu să scadă abrupt odată cu creșterea curentului consumat din secundar.

Scopul trafului e să-mi izoleze faza rețelei, astfel încât să nu mai am potențial periculos față de Pământ. Pentru aparate de sudură și redresoare auto, cele cu caracteristică de tip căzător sunt numai bune....

 

Link spre comentariu

Nici nu cred ca urmariti ce dorim noi sa scoatem in evidenta. Cam toate postarile dvs sunt usor "paralele" (in perceptia mea) cu ale noastre.

Cand faci o afirmatie:  

  On 12/12/2018 at 11:06 AM, vera said:

Bobinarea primarului langa secundar, ca la transformatoarele de sudura, conduce la o curba cazatoare a transformatorului. ...

  

Exact asta se cere unui trasformator cu rol de izolare.

 

Si esti intrebat cum o sustii nu pui o poza (de fapt desen) al unui traf oarecare despre care nu stii cum e bobinat si gata, noi trebuie sa ne inchinam la gandirea adanca.

Si daca acel traf are 4 bobine, mai sustineti ca un traf separator trebuie sa aibe o caracteristica cazatoare?

Link spre comentariu
1 hour ago, validae said:

Problema care se discuta în fapt, dar la care evitați răspunsul prin metode folosite de politicieni, este: care ar fi rațiunea de a avea un traf separator o caracteristică de tip căzător ?

Eu vreau în secundarul unui traf separator o tensiune care să se mențină cât mai aproape de cea a rețelei, nu să scadă abrupt odată cu creșterea curentului consumat din secundar. ...

 

Constat ca in timp ce moderatorul marian isi pune problema depasirii unui anumit numar de pagini ale topicului, altii incita la vorba multa. Asa dupa cum spuneam, cei ce vor sa stie, au oricand la dispozitie documentatia in domeniu. Oricum ar fi, transformatoarele se fabrica intr-o multitudine de tipuri si avand diverse destinatii, chestiuni care determina inclusiv alegerea caracteristicilor lor externe. In cartea lui V. Bruskin, Nomograme pentru radioamatori, din care am scanat si atasat si eu cateva pagini aici, este indicata inclusiv metodologia de proiectare a diverselor caracteristici externe pentru transformatoarele de putere mica, adica cele care in mod normal se utilizeaza cu catracteristici externe rigide si care intereseaza in mod deosebit in electronica. Pentru alte aplicatii, exista o mare cantitate de documentatie scrisa, sau electronica, atat teoretica cat si practica. Identificati-o si utilizati-o.

Editat de Vizitator
Link spre comentariu

Păi atunci vă rog să nu mai interveniți doar ca să ne puneți să citim, asta putem s-o facem și singuri.E și o vorbă cu unul care aruncă piatra în lac și înțelepții care fac planuri cum s-o scoată.Nu cred că vrem noi să fim înțelepții, după cum nici dumneavoastră nu cred că vreți să mai fiți cel care aruncă piatra, câtă vreme afirmați un lucru eronat, după care ne trimiteți la bibliografii ca să ne lămurim cam ce-ați fi vrut să afirmați. Ați dat-o în baltă, iar dacă nu vreți s-o scoateți singur, atunci lăsați-o cum a căzut....

Link spre comentariu
4 minutes ago, ola_nicolas said:

Constat ca in timp ce moderatorul marian isi pune problema depasirii unui anumit numar de pagini ale topicului

A fost o opinie personala, fara legatura cu functia de moderator.

 

1 hour ago, ola_nicolas said:

Mult mai logic este ca o rigleta de conexiuni apartine primarului, iar cealalta rigleta apartine secundarulu. Cele patru conexiuni ale fiecarei riglete, ar putea fi

Intocmai ca ar putea fi nu inseamna in mod obligatoriu si sigur este.

Adica dvs incercati sa impuneti o supozitie personala pe post de regula, ori asta nu tine in ochii nimanui, nici macar ai unui incepator.

Acea imagine este un desen tehnic si nimic mai mult, o ilustratie virtuala a unui anumit concept neexplicat si fara nici un detaliu, nu poate dovedi nimic fiind scoasa din context.

 

Si tot nu ati explicat tehnic si logic de ce este nevoie ca un traf separator sa aiba o caracteristica anume cazatoare la fel ca traful de sudura.

 

 

Link spre comentariu

Ca sa vada ca noi chiar ne dorim sa gasim raspunsuri am trimis un mail producatorului sa nu ma vorbim pe desene (cand eram mici foloseam expresia "cai verzi pe pereti"). 

Raspunsul d-lui Damian:

Buna ziua

Referitor la solicitarea dumneavoastra va putem spune ca transforrmatoarele facute de SPIACT Craiova sunt pe doua coloane, cu cite 4 semibobine, doua pe primar si 2 pe secundar. Consideram ca solutia este cea mai buna din punct de vederea al echilibrarii transformatorului, in special pentru cel de 4KVA 

Link spre comentariu

Daca producatorul nu a pus o poza care raspunde realitatii, asta nu mi se poate imputa mie, domnule miticamy. In clasificarea pe care am invatat-o eu la cursurile cu profil electric din facultate, transformatorul de separare, trebuia sa raspunda unor proprietati speciale, printre care se numara si o caracteristica externa astfel realizata, incat printre alte avantaje, sa reziste un timp cat mai indelungat la suprasarcini impuse. Am incercat sa gasesc o documentatie adecvata, insa se pare ca aceasta sintagma de transformator de separare si-a pierdut intelesul initial. Ganditi-va spre exemplu la transformatoarele navale, care in conditii extreme trebuie sa reziste oricaror socuri, fara sa se deterioreze sau sa se arda. Pentru a raspunde acestor cerinte, transformatoarele de acest tip se realizau cu bobinajul in galeti, desi este unul dintre tipurile de bobinaj foarte scump si greu de realizat tehnologic. Vad ca mai nou, toti comerciantii isi recomanda transformatoarele ca fiind "de separare", cum ar fi spre exemplu la adresa https://ro.kompass.com/p/transformatoare-de-separare/55134/. In aceste conditii (lipsa de documentatie) o asemenea discutie nu mai poate continua. Poate atunci cand am sa identific documentatie adecvata am sa revin, daca nu se supara moderatorii ca s-a depasit un anumit numar de pagini.

Editat de Vizitator
Link spre comentariu

Poza, desen...ce importanta are? Ati luat o imagine ce va dus la concluzia ca primarul si secundarul ar fi bobinate pe coloane separate si ne-ati impus ideea ca un traf de separare trebuie sa aibe o caracteristica cazatoare. Cand am aflat chiar de la producator ca de fapt s-a cautat un cuplaj cat mai bun ati trecut la trafuri navale unde chiar nu avem cum sa sustinem ceva. Cand ne veti prezenta trafurile de pe statia orbitala?

Si cand te gandesti ca discutia a plecat de la un simplu electronist care doreste sa depaneze SMPS cat mai in siguranta!

Link spre comentariu

Acest electronist a spus ca vrea sa realizeze bobinele separat si nu concentric:

Eu am presupus pe baza a ceea ce stiam, ca stie bine ce face. Apoi a primit de la flomar indicatia de a bobina in galeti, ceea ce corespundea in buna masura cu ceea ce stiu eu despre astfel de transformatoare. Eu nu am impus nimic nimanui. De altfel parerea mea este ca eforturile exagerate (ale multora) de a-mi demonstra ca vorbesc eu prostii, ar merita o cauza mai buna, si anume de a se documenta ei personal mai bine, pentru propria lor cultura tehnica, in special in legatura cu aplicatiile teoriei n-fazate la transformatoare, masini electrice si redresoare.

Editat de Vizitator
Link spre comentariu
  • 8 luni mai târziu...
La 26.10.2018 la 13:03, miticamy a spus:

... Nu pot sa va spun in doua fraze ceva ce stie si un ucenic electrician, chiar nu pot sa cred ca un inginer-chiar si mecanic- are nevoie sa afle pe un forum ceva ce gaseste intrun minut cu google. Sunt zeci de referiri la redresoare pe net.

Domnule miticamy specializarea mea este de inginer electromecanic, si nu mecanic. In mai multe randuri, mi-ati adus argumente (in sprijinul inexistentei sistemului bifazat) din domeniul masinilor electrice, desi topicul de fata se refera la transformatoare. Am gasit in sfarsit doua surse deosebit de credibile apropos de masinile electrice in sistem bifazat. Ele sunt doua cursuri universitare predate unul la Academia Navala din Constanta, (poate fi consultat online, sau descarcat, iar referirile la "campul magnetic invartitor bifazat" se gasesc intre paginile 21 si 23 ale documentului pdf) iar cel de al doilea la Academia Fortelor Aeriene "Henri Coanda" din Brasov - referirile de interes se pot consulta intre paginile 64 si 67 ale documentului pdf citat. Denumirea de sistem bifazat, apare in ambele documente citate in clar si nu mai poate fi contestata decat cu rea vointa.  Mai gasiti si alte surse demne de toata increderea, daca cautati pe Google. Spre exemplu se pot consutta linkurile de aici. In alta ordine de idei, dati o cautare a cuvantului "bifazat" pe cele doua surse pe care le-am citat eu aici si veti vedea cat de frecvent intervine in discutie sistemul bifazat intr-un curs universitar de masini electrice, sau convertoare electromecanice.

 

P.S. - Imi cer scuze pentru revenirea la aceasta tema dupa atata timp, dar ea este mult prea importanta pentru a o lasa nerezolvata. Daca moderatorii considera ca este un subiect offtopic, atunci se poate disjunge un topic separat pe aceasta tema.

Editat de Vizitator
Link spre comentariu

Asa e cand vrei cu tot dinadinsul sa iasa ca tine.

 

Uite ce zice manualul din Brasov, ala din Constanta cere logari si adrese de email:

 

5.3.2. MOTORUL DE CURENT ALTERNATIV BIFAZAT

În compunerea motorului de curent alternativ bifazat, comparativ cu motorul de curent alternativ monofazat, mai intră încă o înfăşurare dispusă pe stator, decalată cu 2π faţă de prima şi denumită înfăşurare suplimentară sau de pornire.

...

Cum practic, tensiunea alternativă bifazată nu se produce la scarăindustrială, alimentarea unui astfel de motor electric se asigură de la o reţea de curent alternativ monofazat utilizându-se următorul artificiu: în serie cu înfăşurarea principală se conectează un condensator cu capacitatea de ordinul zecilor de μF (de regulă uscat, de tipul delor cu hârtie).

...

Înfăşurarea conectată la reţeaua de alimentare prin intermediul condensa-torului C poartă denumirea, de regulă, de înfăşurare de excitaţie (Lex), iar înfăşurarea suplimentară, poartă denumirea de înfăşurare de comandă (Lc) şi este alimentată prin intermediul amplificatorului, cu o tensiune electrică care poate fi în fază sau în antifază cu tensiunea de la reţeaua monofazată de c.a. (u)

 

SAMD: alta denumire a pornirii in monofazat = bifazat? Or fi aplicat pentru ceva patent la oficiu cei doi autori? Marian PEARSICĂ Mădălina PETRESCU - doua nume care vor fi celebre pe Elforum, pentru masluirea istoriei electrotehnicii.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări