Jump to content
ELFORUM - Forumul electronistilor

UDAR

Membru activ
  • Content Count

    5,517
  • Joined

  • Last visited

5 Followers

About UDAR

  • Rank
    Membru evoluat

Profile Fields

  • Location
    Cluj Napoca

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. În principiu dar nu neapărat . Rezistențele moderne permit temperaturi mai mari ale elementului activ respectiv ale suprafeței deci pot disipa mai mult la aceleași dimensiuni. Compară un 0.5W de acum 20-30 de ani cu un 0.6W de acum. Deci - dacă ține morțiș să le înlocuiască, deși colegii care-i recomandă să n-o facă au dreptate - să pună unele mai mari ca gabarit nu neapărat ca putere .
  2. Nu știu despre ce aplicație e vorba dar aș risca să zic că, în proporțire de 99%, merge 74HCxx ( sau, și mai bine, 74HCTxx) în loc de orice 74LSxx. E posibil ca unele LS-uri să nu aibă echivalent HC (HCT) sau acesta să fie greu de găsit.
  3. Nu, BC-urile românești aveau dispunerea pinilor la fel cu celelalte BC-uri cu același nume . Chinezul a fabricat probabil ceva clone pentru 2N3904 (de pildă) și le-a marcat de nevoie cu BC550
  4. Păi e ușor de calculat : 260W * 0.175K/W = 45.5K - asta e diferența de temperatură între ambient și radiator . Fie 35°C temperatura aerului ( mai jos e riscant de luat ) deci temperatura radiatorului va fi de 80°C ( maxim ) . Temperatura joncțiunii va fi dată de Tj = Pdis x (Rthjc + Rthch) unde Pdis este puterea disipată de un tranzistor , Rthjc este rezistența termică joncțiune-capsulă luată din datasheet iar Rthch este rezistența termică capsulă-radiator care depinde de suprafața tranzistorului și de tipul și grosimea izolației dintre tranzistor și radiator. Se pot obține în condiț
  5. Nu calculezi corect căderea maximă de tensiune pe tranzistori . Exemplu : ai 16.5V la ieșire + 4V cădere minimă pe tranzistori - ești în treapta 40V la intrare pentru că 20V e prea mic deci ai 23,5V cădere pe tranzistor. Alt exemplu : ai 35.5V la ieșire deci ești în trepta de 40V . Scade puțin tensiunea la rețea - sari în treapta de 60V deci 59-35.5 = 23.5V Am zis 59 pentru că și treapat de 60 a scăzut cu ceva . Pe scurt căderea maximă de tensiune pe tranzistori este = 1 treaptă + căderea minimă necesară + ceva rezervă ca să nu bâțâie la comutare.
  6. Sincer nu m-am lămurit exact care sunt dimensiunile celui de-al doilea radiator . Primul era parcă 6x6x25cm. Ăsta cât e până la urmă că eu am văzut 4x4x10cm - bun, îl taie la 25cm dar cât e în secțiune? În legătură cu tranzistorii nu mai insist, faci cum crezi. Oricum nu pot comenta ceva ce nu cunosc și care pare-se că nici nu există ... încă. Îți sugerez totuși să studiezi ceva datasheet-uri de tranzistor de putere. Hai să luăm un exemplu clasic TIP35C tranzistor folosit frecvent în surse, specificat la 125W. La o tensiune de 70V suportă sub 0.7A timp de 1ms sau 0.5A
  7. La prima vedere nu . Deși are aripioarele ceva mai dese are un gol mare pe unde aerul circulă degeaba. Și e mai scurt . Ca să putem vorbi cât de cât în cunoștință de cauză : La un radiator de tip tunel eliminarea căldurii se face aproape exclusiv prin convecție forțată. Aerul rece intră în tunel și preia căldura de la radiator evacuând-o în exterior. Pentru ca acest lucru să se facă cu eficiență trebuie ca : - Suprafața de contact a aerului cu radiatorul să fie cât mai mare ; asta înseamnă aripioare dese și care să ocupe aproape integral spațiul interior și o lungime mare .
  8. Să zicem că avem 50V la ieșire deci 55-60V la intrare în tranzistorii de putere . Limitarea de curent e pusă pe 5A . Facem scurt la ieșire - să presupunem că limitarea lucrează destul de rapid (nu știu, n-am văzut schema). Avem o disipație instantanee de 60V*5A = 300W timp de câteva zeci de milisecunde . Având deja temperatura joncțiunii de peste 100°C s-ar putea să nu reziste. Tranzistori cu Uce mai mică de 100V pot intra și în regiunea de străpungere secundară. Reține, eu am făcut o estimare (grosieră și aia) pentru regim static. Regimul tranzitoriu poate fi diferit.
  9. Cu plăcere, și eu de pe net am scanările respective deci cineva a muncit mai mult ca mine !
  10. Poftim : https://www.mediafire.com/file/zhd2rkz3rw6beoy/Galvanotehnica+in+gospodarie.zip/file sau dacă preferi PDF : https://www.mediafire.com/file/vlmddl26dwj5p7o/Galvanotehnica+in+gospodarie.pdf/file
  11. Înțeleg că sursa e cu comutarea secundarelor. Ar trebui să ai în vedere în acest caz ce se întâmplă la scurtcircuit când ești pe o tensiune mare la ieșire. Toate estimările anterioare privind solicitarea tranzistorilor se pot transforma în vise frumoase.
  12. https://postimg.cc/gallery/sf2Zqjz Sper că e OK.
  13. Am scris mai sus că l-am făcut din imagini.
  14. Desigur sunt de acord cu ce zice @modoran dar întrebarea era dacă se pot disipa 240W cu radiatorul ăla . De aceea n-am făcut alte sugestii, am presupus că soluția e stabilită deja. @gigimargaus Nu mă refeream la radiator sau la cutie ci la schemă și tranzistorii pe care vrei să-i folosești . Asta doar pentru a aprecia cât ar putea fi temperatura maximă a radiatorului - cu cât mai mare, cu atât mai eficientă răcirea respectiv mai mică viteza aerului dar și cu atât mai dificile condițiile de lucru ale tranzistorilor sau la limită cu atât mai redusă fiabilitatea. EDIT . Fiin
  15. Am această carte în format electronic - fie scanările paginilor în format .jpg fie un .pdf făcut după aceste scanări . Mărime cca 48MB. Dacă dorește cineva pot trimite pe email sau urca undeva .
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.Terms of Use si Guidelines