Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

UDAR

Membru activ
  • Content Count

    5,301
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

545 Excellent

5 Followers

About UDAR

  • Rank
    Membru evoluat

Profile Information

  • Locatie
    Cluj Napoca

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Nu cred că e acolo problema - eroarea e generată de faptul că biții care nu pot fi scriși din ConfigWord2 sunt citiți ca ”1” deci cuvântul s-a scris bine dar este citit greșit la verificare . Programatorul scrie 0x1613 . Locația de memorie are biți care vor da la citire ”1” indiferent ce ai încerca să scrii peste ei - corespunzând cu 0x08EC . Făcând ”OR” între astea rezultă 0x1EFF ! Caută deci în altă parte cauza nefuncționării.
  2. Întrebarea mea era alta - ce e aia surghinuit ? Voiai cumva să spui surghiunit ? Da, ai făcut o licență ....lingvistică . Ai inventat un nou cuvânt .
  3. @der_doktor. Prefer să cred că a fost citire pe fugă , de înțeles la atâtea pagini. Deci, nu am spus ceea ce critici mai sus - pe bună dreptate . Am comparat doar o valoare a inductanței rezultată din curentul de mers în gol cu o valoare afirmată de constructor și, coincidență, raportul e chiar 2 . Proasta inspirație de a pune întrebarea cu repartizarea acelei inductanțe pe coloane poate duce însă, ce-i drept, la interpretarea dumitale. Trebuia pur și simplu să mă limitez la a constata neconcordanța dintre cele două valori . Lucrurile erau atunci ”la cald” și evident că nu mai rețin ce mi-a trecut prin minte când am postat așa . Dar nu am afirmat ceea ce e incriminat . Știu și acum, știam și atunci, știam de mult cum se combină inductanțele în diferite sitauții.
  4. Păi priviți ce scrie pe schemă : ElectroBuff - adică bagi electricitate și face Buff! Nu !
  5. Mai trebuie precizări - dacă intrările erau conectate și la ce , daca rezistențele de 10MΩ există fizic sau nu , ce impedanță de intrare are osciloscopul, dacă s-a conectat un canal pe o intrare și un canal pe alta sau s-a mutat același canal de pe o intrare pe cealaltă și probabil ar mai fi . A, și evident - ce valori anume s-au obținut . Că ”diferite” nu spune prea mare lucru ...
  6. Și încă o completare - dacă tot am postat ( deși poate mai bine mă abțineam ) . Din frumoasa mea formulă de mai sus , alegând niște coeficienți și făcând niște presupuneri - totul în limita bunului simț tehnic - se poate demonstra și celebra formulă P = S^2 . Am făcut demonstrația undeva, n-o mai reiau . Și îmi permit să trag o concluzie - personală desigur . Putem să scoatem în evidență oricare dintre factorii care intervin în vre-o formulă a puterii unui transformator - toți contează. Important este însă să nu emitem aberații de genul - puterea este dată exclusiv de miez ( secțiunea lui ) sau - miezul se saturează dacă crește curentul în secundar ( cum s-a afirmat prin acest topic sau cel înrudit ) . Sigur există și abordări academice serioase care susțin că miezul nici nu are vreun rol în transferul de putere dintre primar și secundar . Indiferent că aceste abordări sunt sau nu corecte nu trebuie să cădem în extrema cealaltă a subestimării rolului miezului în realizarea practică a unui transformator.
  7. Nu doream să mai intervin pe subiect dar văd că se insistă pe dependența puterii de volum și am două comentarii de făcut la citatul prezentat : - se introduce un factor de proporționalitate α între curentul de megnetizare și curentul de sarcină nominal . Factorul respectiv ( deși corect din p.d.v. practic ) este introdus absolut empiric, fără nicio justificare . Mai mult decât atât acel factor de proporționalitate nici măcar nu este o constantă , el poate diferi chiar la același transformator în funcție de condițiile de lucru . - se calculează volumul ca fiind produsul dintre aria miezului și lungimea liniei de câmp magnetic . Dacă vorbim de arie efectivă, lungime efectivă și volum efectiv acest lucru este riguros exact . Dacă vorbim de dimensiuni geometrice atunci este riguros exact doar pentru transformatoare de gen toroidal ( nu neapărat ceea ce se numește clasic toroidal ci o structură închisă cu o singură ”coloana” magnetică unde aria secțiunii este constantă de-a lungul liniei de câmp ). Sigur, cîrcotelile mele nu schimbă cu nimic ideea din citat - puterea unui transformator poate fi pusă într-o formulă care să arate proporționalitatea cu volumul ( efectiv ) al miezului . Vrea doar să spun că putem deduce multe formule care să arate ceea ce dorim . De pildă eu nu vreau să definesc Imax = un coeficient * Imagnetizare ci Imax = Jmax * ACu unde Jmax este densitatea de curent maxim admisibilă iar ACu este aria cuprului din înfășurarea respectivă ( primară sau secundară, după caz ) . Iar ACu = alt coeficient *Aw unde Aw este fereastra de bobinaj . Iar Emax ( mai corect Enominal dar în fine ) o scriu ca Emax = al treilea coeficient * Bmax * Ae unde Bmax și Ae sunt desigur inducția maxim admisă și secțiunea miezului . Și atunci obținem o formulă foarte elegantă și intuitivă : Pmax = coeficient rezultant * Ae * Bmax * Aw * Jmax . Adică , ignorând coeficientul care este produsul coeficienților de mai sus ( dar toți deteminați cât de cât matematic nu aleși între 1 și 100 ), puterea maximă este dată de produsul dintre: o constantă de material aferentă miezului * o mărime geometrică aferentă miezului * o constantă de material aferentă înfășurării * o mărime geometrică aferentă înfășurării . Elegant, nu ? Deci totul e să știm ce vrem să demonstrăm . PS Îmi asum utilizarea improprie a termenului ”constantă” de material în loc de proprietate , parametru sau ce altceva doriți . PPS Atât formula mea cât și cea din citat prezintă puterea maximă ce poate fi furnizată în anumite condiții și nu puterea nominală a transformatorului care, din păcate, nu este definită unitar peste tot . Pentru energetică puterea nominală este acea putere pe care transformatorul o poate furniza 24 de ore din 24 fără a se depăși temperatura maximă ( determinată de obicei de izolație ) . Pentru alte utilizări ar fi potrivite alte definiții ( unii pun condiția ca la putere respectivă tensiunea în secundar să scadă cu mai puțin de x% , etc.) Deci nici formula mea, nici cea din citat nu includ considerente termice deși în continuarea citatului prezentat se vorbește despre răcire fară a se face însă vreo corelație cu formula. În paranteză fie spus răcirea este mai bună dacă suprafața expusă este mai mare, nu volumul. În formula pe care am dedus-o lipsește intenționat numărul de spire N. El se simplifică între expresia tensiunii și cea a curentului .
  8. în acest caz, scuze ! Eu m-am uitat în postul tău unde ai compilat cu succes pe 1825 - de acolo de altfel am luat și mărimea programului .
  9. PIC16F1827 are doar 4k de ROM spre deosebire de 1825 care are 8k iar spatiul necesar este de 4669 octeti deci ceva mai mult de 4k ( 4096 octeti ) .
  10. UDAR

    Poze haioase

    Păi ce facem ? Le mutăm de la Poze haioase la Bancuri și invers ?
  11. Notă. Numerotarea pinilor este de la LM321 în capsula SOT23-5 . Evident că ea trebuie corectată corespunzător.
  12. Iar dacă dorești neapărat să menții un singur TL431 - cel de pe ”pozitiv” Nu e prea mare BD136, sunt 500mW pe el la 100mA. 2N2907A se va încinge .... spre distrugere.
  13. Dacă vrei să scapi de NPN :
  14. Dioda 1N829A folosită în MV106 este o diodă termocompensată de înaltă performanță . Dacă este alimentată în curent constant de 7.5mA poate avea variații cu temperatura mai mici de 5ppm/°C
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.