Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

UDAR

Membru activ
  • Content Count

    5,099
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

490 Excellent

2 Followers

About UDAR

  • Rank
    Membru evoluat

Profile Information

  • Locatie
    Cluj Napoca

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Daca steps este declarat ca unsigned nu poate avea valori < 0 deci conditia trebuie pusa ca steps <= 0.
  2. Păi atunci , vorba colegului de mai sus, mă întreb dacă nu-i mai ieftin să-și cumpere ceva adecvat pentru încălzire și plita s-o folosească doar pentru gătit . Sau poate are curentul gratis ?????
  3. Să nu uităm că unitățile de măsură din domeniul iluminatului ( inclus lumenul ) sunt unități ”subiective” raportate la ”ochiul uman mediu” definit de CIE. Cu această precizare în față putem enunța ca un radiator ideal o sursă de lumină monocromatică verde ( 555nm) cu o eficacitate luminoasă de 683 lm/W și o eficiență luminoasă relativă de100%. Celelalte surse de lumină vor avea proporțional eficiențe mai mici de 100%. Putem să numim acest ultim termen randament luminos sau, simplu, randament când contextul este clar. Randamentul energetic este diferit însă - o sursă de infraroșu sau chiar de lumină vizibilă la o lungime de undă diferită de 555nm poate produce ( cel puțin teoretic ) mai mulți mW de radiație pentru 1W electric consumat dar mai puțin lumeni. PS Cele de mai sus se referă la vederea fotopică ( colorată ) . Pentru vederea scotopică ( alb-negru ) se estimează radiatorul ideal ca producând 1700 lm/W la 507 nm.
  4. Nu este adevărat. Aria secțiunii depinde în exclusivitate de densitatea maximă de flux admisă de material ca să nu se satureze. Nu contează cum sau din combinarea câtor fluxuri primare este obținut acesta. Evident că mă refer la toate celelate condiții identice cu excepția amplasării bobinelor pe coloane laterale sau centrale.
  5. In acest caz șansele sunt minime spre zero . Sigur nu cunosc eu toate soluțiile tehnice actuale dar cele pe care le cunosc nu cred că pot rezolva această cerință. Dacă era un semnal de o singură frecvență mai erau șanse. Totuși, poate o explicitare/detaliere a cerințelor ar fi utilă . Poate nu toate informațiile sunt strict necesare.
  6. Semnalul de intrare este de bandă largă sau este un semnal de o anumită frecvență ( monocromatic ) ?
  7. Cuprul nu este în niciun caz un material casant . Cuprul este considerat chiar un material maleabil . Fonta, de exemplu, este un material casant - ca să rămânem la metale. Iar temperatura de topire a cuprului nu este relevantă ci cea a aliajului care este - de cele mai multe ori - mai redusă decât a oricărui component. PS Un aliaj de lipit cu Sn60Pb38Cu2 s-a vândut foarte bine pe forum ( am cumpărat și eu ) și a fost foarte bine apreciat de către cunoscători ( nu mă includ ) .
  8. @Marian Ai atins esența. Dacă vrem să respectăm standardul va trebui probabil să folosim o formă de PFC. Dar standardul ( nu citatul din wikipedia sau din altceva ) nu impune asta explicit . Poți alege și alte soluții - sigur dacă insiști poți să le numești tot circuite PFC . De exemplu o rezistență relativ mare inainte de filtraj , un filtru RC dacă vreți, poate duce ușor la respectarea standardului pentru anumite clase de echipamente . Și încă ceva . Discuția despre PFC în acest topic a plecat de la un invertor de sudură . Ei bine , NU se aplică IEC/EN61000-3-2 la aceste echipamente pentru că depășesc 16A curent de intrare . Există desigur alte reglementări pentru ele. Deasemenea trebuie observat că standardul impune limite relative la unele echipamente și limite abolute la altele . La echipamentele audio, de exemplu, care intră în clasa A standardul impune limite absolute cum ar fi 2.3A pentru armonica a treia și 1.4A pentru a cincea. Aceste condiții sunt relativ ușor îndeplinite la un amplificator de - să zicem - 2x50W dotat cu sursă în comutație doar cu componentele din filtrul EMI , termistorul de limitare a curentului de pornire și cu condiția, desigur, a folosirii unei capacități decente de filtraj . Deci , părerea mea, să nu absolutizăm . Să nu afirmăm repede - nu e voie fără PFC . Trebuie să vedem mai întâi clar în ce situație ne aflăm , ce standard se aplică și în ce condiții. Și ca să dau și eu un citat :”Utilizarea standardelor este voluntară, nu obligatorie. Puteți opta și pentru alte soluții tehnice în vederea îndeplinirii cerințelor esențiale prevăzute de directiva UE relevantă.” de pe https://europa.eu/youreurope/business/product-requirements/labels-markings/ce-marking/index_ro.htm Asta din punct de vedere legal . Din punct de vedere tehnic exagerarea cu PFC mai ales la puteri mici poate conduce la o accentuare a poluării electromagnetice . Dar mă opresc aici cu offtopicul și îmi cer scuze pentru el . Dacă se consideră util se poate deschide de către un moderator un subiect separat despre EN61000-3-2 și alte standarde asemănătoare .
  9. Nici un standard ( nici cel citat mai sus nici altele despre care am cunoștință) NU specifică explicit ( și nici nu ar putea s-o facă) obligativitatea PFC . Standardele stabilesc doar niste parametri - minimali sau maximali după caz - pe care echipamentele trebuie să-i îndeplinească. EN61000-3-2 care a fost citat mai sus precizeaza valoarea maximă a componentelor armonice ale curentului ( în valori absolute sau relative după caz) pentru anumite categorii de echipamente casnice. Este problema ta cum le îndeplinești . EDIT Și încă ceva . Standardul citat ( că el este aplicabil la majoritatea echipamentelor discutate aici pe Forum ) nu se referă în mod special sau exclusiv la sursele în comutație . Sunt convins - deși nu am făcut teste sau calcule în acest sens - că un transformator cu caracteristică dură urmat de o punte redresoare și un filtraj de zeci-sute de mii de µF pică cu brio exigențele lui.
  10. Am ignorat celelalte postari și am răspuns la ceea ce am evidențiat . Am dat deci o idee. Pentru a se materializa ( dacă o fi să se materializeze ) mai trebuie străbătută o cale lungă - puțină cercetare, puțină proiectare , simulare, prototipare, etc. Și concret la ultima întrebare - sper că recunoașteți o structură clasică de amplificator diferențial acolo cu particularitatea că intrarea a doua este la masă. Mai trebuie desigur completată cu ceva condensatori ( în funcție de banda de frecvențe ce se dorește a fi folosită ) și cu alte elemente de circuit .
  11. Nu am urmarit cu maximă atenție deci s-ar putea să fiu în eroare ( și îmi cer scuze anticipat dacă e așa ) dar mi se pare că acolo avem cca 11-12mV de la circuitul de compensare a joncțiunii reci + cîteva zeci de mV de la termocuplă, totul înmulțit cu 230 . Asta dă peste 5V de unde limitarea ...
  12. EDIT M-am grăbit puțin . Cele care indică 30.0 la 30V și 5.00 șa 5V POT fi folosite . Scuze !
  13. Oricum , după părerea mea cele care indică maxim 30.0 sau 300 sau 3.00 nu sunt suficiente pentru o stație de lipit . În fine , să revenim la al nostru . Trebuie modificat divizorul preferabil astfel : R1 se înlocuiește cu 22k iar R2 (semireglabilul ) cu 10k . Dacă nu ai un semireglabil suficient de mic poți să-l pui pe placa principală iar pe plăcuța voltmetrului să pui scurt în locul lui - e oricum în serie cu firul de intrare . După asta trebuie reglat astfel încât la 3V la intrare el să indice 30.0 . Dacă te deranjează punctul acela poți să scapi de el tăind traseul de la pinul respectiv . Ar trebui să fie cel din mijloc dintre cei 5 lipiți din partea de jos - dacă e la fel cu afișajele pe care le știu eu . Dacă nu , refaci traseul cu o picătură de cositor.
  14. Cum indică voltmetrul dacă-i aplici 30V la intrare ? _30 sau 30.0 ? @x_dadu Da, e un divizor format din 330k serie cu semireglabilul respectiv 9k1 la masă. Dar e important cum e formatată informația de afișat în interior.
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.