Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

UDAR

Membru activ
  • Content Count

    4,946
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

432 Excellent

1 Follower

About UDAR

Profile Information

  • Locatie
    Cluj Napoca

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Dacă tensiunea de ieșire este de 300V dioda trebuie să suporte 400-600V minim , în funcție de raportul de transformare . La această tensiune există diode Schottky doar în tehnologia SiC care sunt scumpe și - aproape sigur - nejustificate în aplicația ta. Dacă ai da mai multe detalii - frecvența de lucru, modul de lucru DCM/CCM, etc. aș putea scrie mai mult.
  2. E în regulă, bine că merge .
  3. UDAR

    Becurile cu Led nu se sting complet.

    WIMA zice maxim 200Vac . Reteaua are 230V + tranzitorii. Dar o vreme va rezista . Normal în paralel pe firele rețelei se pun doar condensatori X(2) .
  4. Mă bucur că schema funcționează. Am găsit-o întâmplător și în arhiva mea cu schemele postate pe Forum cu data de 6 ianuarie 2016 . O fi vreo coincidență ?
  5. Nu se poate lega direct circuitul oscilant( fara C21 ) aș șunta in curent continuu intrarea neinversoare . Elimină tu condensatorul de cuplaj de la o intrare intr-un operațional si vezi ce se întamplă . Mă refer desigur la schemele cu alimentare simplă, nu diferențială. Si oricum mi se pare că ne îndepărtam de subiect . Întrebarea era de ce se comporta ciudat un astfel de aparat. Am dat o explicație teoretică susținută și de o simulare si de ceva măsuratori . Nu susțin 100% că e corectă dar până apare una mai plauzibilă sau până găsesc eu singur greșeala, asta e... Mulțumesc de apreciere . Constructiv era și să spui unde nu e corectă !
  6. Oscilatorul ăla este un oscilator . Dacă elimin circuitul LC , ceea ce rămâne continuă să oscileze pe o frecvență extrem de joasă ( ale mele oscilează pe circa 1.25Hz respectiv 2 Hz ) determinată de R61, C41 și, desigur, de grupul de rezistențe de pe intrarea neinversoare formând un oscilator de relaxare . Acest grup de rezistențe determină o reacție pozitivă iar R61, C41 una negativă . Conform lui Barkhausen ansamblul oscilează dacă sunt îndeplinite condițiile de fază nulă și amplificare supraunitară în bucla închisă. Fără circuitul LC condițiile se îndeplinesc, cum am spus, la o frecvență joasă. Dacă adăugăm circuitul LC - separat în curent continuu prin C21 care este un condensator de cuplaj, nu se pune problema de a-l elimina - reacția negativă devine aproape nulă la frecvența de rezonanță a circuitului ( zeci-sute de kHz în cazul nostru ) iar amplificarea în buclă deschisă la circuitul oscilant devine foarte mare compensând atenuarea introdusă de rezistența echivalentă a R31,R41,R51 care sunt în paralel din p.d.v. al semnalului de înaltă frecvență ( vezi 33k în simularea mea ). Va apărea deci o oscilație la frecvența în care faza este zero și amplitudinea maximă - aproximativ frecvența de rezonanță a circuitului LC. Privitor la întrebarea ta : Rulează simularea cu Stop Time de câteva zeci de ms și o să-ți răspunzi singur .
  7. Si mie mi se pare mare , am precizat deja. Totuși, să nu uităm un lucru : capacitatea parazită a primarului se reflectă în secundar multiplicată cu N2 ! Deci zeci de pF x circa 100 = câțiva nF ! Am obține cu totul alte rezultate dacă am debobina primarul de pe miez. Mai merită studiat . Repet, poate nu am fost explicit . Am folosit un oscilator de genul celui prezentat mai sus - doar oscilatorul. Am deconectat componentele de la intrare ( L și C ) și am cuplat direct secundarul trafo singur, apoi cu 10nF în paralel. Am măsurat frecvența ( cu un multimetru separat ) și am obținut rezultatele postate . Când o să am timp o să încerc și cu alt transformator.
  8. Am măsurat la repezeală un traf mic ( EI-33) pe o înfăsurare de 5V ( nu are 3.3). Rezonanța proprie ( fără nimic în paralel decât ce introduce oscilatorul ) - 343 kHz , cu 10nF paralel - 184kHz . Din calcule L = 54µH iar C = 4nF !!!. Mi se pare cam mare dar bate cu ce am calculat și simulat azi dimineață. Cine are chef și timp să reproducă măsurătoarea este bine venit . Eu, repet, m-am cam grăbit dată fiind ora.
  9. Solutia este masurarea inductantelor ”dificile” la frecvente joase . Aparatul pe care îl am acum în lucru ( partea analogică e gata, mai muncesc la codul pentru PIC ) are și domeniul Hi_L unde folosește un condensator de 100nF în loc de 1nF în schema clasică ( mă rog, ce ai prezentat mai sus are mai puțin dar asta nu schimbă fundamental datele problemei ) . Timpul de măsură crește de la 0.1s la 1s pentru a păstra rezoluția ( deși nu ar fi chiar vital ) . PS Cum și cu ce ai măsurat capacitatea parazită ?
  10. Dacă bobina măsurată ( transformatorul în cazul ăsta ) are o capacitate parazită ridicată , la frecvențe peste frecvența de rezonanță proprie a bobinei de măsurat inductanța echivalentă scade în loc să crească . Reactanța capacitivă parazită compensează în parte reactanța inductivă a lui L1. Adăugând o inductanță ai coborât sub rezonanța parazită dar eroarea e posibil să fie mare . Aceasta e o explicație teoretică . Atașez și o simulare în care se vede că apar două rezonanțe . Oscilatorul o va ”alege” pe cea cu amplitudine mai mare . Totuși, pentru valorile prezentate rezultă că e necesară o capacitate parazită cam ridicată a bobinei ca să apară acest efect . Nu știu sincer cam care este valoarea reală a acestei capacități parazite dar când o să am timp o să încerc să fac niște măsurători.
  11. UDAR

    pic12f675 Step up 5V to 12V dc-dc

    Randamentul, în principiu, nu este afectat de mecanismul de control - de PIC în acest caz. El este determinat în principal de căderile de tensiune pe tranzistor ( care la rândul lor depind de cum este acesta comandat ) respectiv pe diodă precum și de calitatea ( pierderile ) bobinei . Ca să scoți 12V din 5V la o putere relativ mică ar trebui să atingi ușor 75-80% cu bipolar și peste 80% cu MOSFET . Dar ăsta e un alt subiect de la o altă secțiune .
  12. UDAR

    pic12f675 Step up 5V to 12V dc-dc

    Poți totuși încerca mai întâi cu 675 . Faci un PWM soft bazat pe TMR0 - de exemplu . Ceva de genul - încarc M în TMR0 , fac OUT=1, incrementez până la overflow, fac OUT=0 și încarc N în TMR0. Dacă mențin M+N = constant frecvența va fi constantă și DC va fi variabil . Pui un TL431 pe intrarea GP1 și Feedback-ul pe GP0 . Măsori ieșirea , mediezi ( = filtare trece jos ) , în funcție de diferența față de valoarea prescrisă modifici M ( și N simultan )
  13. UDAR

    pic12f675 Step up 5V to 12V dc-dc

    Proiectul pe care l-ai prezentat în link folosește comparatorul NU ADC - cel puțin așa rezultă din sumara descriere. Chiar și așa, în condițiile în care nu există o referință absolută nu există nici măsurătoare . De altfel luminozitatea din poze la 3.2V pare mult redusă față de cea la 5V . Deci eu cred că proiectul respectiv NU stabilizează! Faptul că necesită reprogramare când crește consumul ( la aceeași tensiune ! ) îmi întărește convingerea că e așa. Mai mult frecvența de oscilație este foarte scăzută - circa 7 kHz - ceea ce poate determina manifestări audibile . În concluzie eu cred că proiectul propus nu merită a fi copiat . Dacă vrei să faci ceva poți opta, așa cum s-a propus, pentru PIC12F683 . Dacă vrei totuși să faci cu PIC12F675 poți implementa un PWM soft relativ lent , poți face o buclă de control și mai lentă dar folosind o referință externă ( ex. TL431 ) pentru ADC. În acest caz, pentru sarcini lent variabile, poți obține rezultate decente.
  14. UDAR

    punte seleniu

    Din specificarea dimensiunilor plăcilor cu seleniu rezultă un curent de ordinul a 3-5A și o tensiune de cca 100-150V ( dacă am înțeles bine că sunt patru plăci înseriate ) . Sigur performanțele depind de producător, de condițiile de răcire, etc . Deci o înlocuire "acoperitoare" , așa cum propune colegul @flomar60 este pe deplin recomandată mai ales că prețul unei asemenea punți este modic. În ce privește creșterea tensiunii de ieșire - nu cred că este semnificativă în acest caz. Se pune problema când avem zeci de plăcuțe cu Se înseriate.
×