Jump to content
ELFORUM - Forumul electronistilor

Marian

Moderatori
  • Content Count

    14,478
  • Joined

  • Last visited

8 Followers

About Marian

  • Rank
    RIP Mom!
  • Birthday 12/03/1978

Profile Information

  • Locatie
    Dambovita/Fierbinti

Contact Methods

  • Yahoo
    electronistul29
  • Skype
    electronistul29

Recent Profile Visitors

12,193 profile views
  1. Nu cred ca are vreo structura anume in cap, ci mai degraba un scop slab prezentat. Si eu sunt curios de ce comanda cu discrete in loc de CI-uri dedicate, sunt atat de multe ce trebuiesc reproduse, nimic simplu de facut... @Vassago fa bine si vino cu o lista de prioritati, motivul pentru care totul trebui sa fie discret, daca totusi se pot face concesii, ce parametri de lucru trebuiesc indepliniti... Cu cat dai mai multe detalii, cu atat mai usor este sa fii ajutat.
  2. Sursele ATX sunt poate cel mai discutat tip de sursa pe la alimentatoare. Smilex si Miticamy au tot explicat despre ele, stabilizarea lor comuna ar trebui sa fie subiect de cultura generala... Tot subiect de cultura generala este faptul ca la o sursa stabilizata NU scade iesirea in sarcina decat daca este dotata cu regim de curent constant, si acesta este atins, sau se ating anumite limite constructive. Ori sursele ATX nu au asa ceva ( regim de curent conttant ), ci au protectie cu stop, deci n-au voie sa scada in sarcina deloc. Tocmai asta face incarcarea proportionala a iesirilor, echilibreaza bucla de reactie negativa si permite pastrarea tensiunii fixe in sarcina. Altfel o iesire scade si alta creste pana cand supervizarea detecteaza dezechilibru prea mare si intervine blocand sursa. N-o sa ma apuc de calcule ca oricum nu ma baga nimeni in seama, in schimb daca la 10A iesirea de 12 scade atunci incarca mai mult pe cea de 5, pana cand 12 isi revine. Ce doream eu sa sesizez este matematica pura ( "inconvenient" pe care multi par sa-l ocoleasca ). Si nu la strapungerea secundara ma refeream. Pe fata aparatului sta scris 50V si 10A, ceea ce sugereaza ca sarcina este capabila de pana la 500W, ori vazand radiatorul si numarul mosfetilor, mi-a fost clar ca nu este cazul probabil nici pentru jumatate pe atat. Singura circumstanta in care combinatia 50V cu 10A este sigura este ca sarcina sa fie dotata cu regim de putere constanta, adica indiferent de setari sau conditii, sarcina sa nu poata trage mai mult de 150-200W ( sa zicem ), atunci esti sigur ca sarcina este in siguranta, altfel este deajuns un singur moment de neatentie din partea cuiva care reproduce proiectul tau, sau chiar din partea ta, si evadeaza fumul... Si eu stiu ce spun, avand cele mai multe proiecte publicate pe forum, sunt patit. Chiar si in cazul utopic in care nu exista rezistenta termica intre capsula si radiator, avem 0,95*C intre jonctiune si capsula. La 500W disipi in fiecare tranzistor 125W, care ridica jonctiunea cu 118*C peste capsula, deci capsula nu poate depasi 57*C. Asa cum ziceam, ignor rezistenta termica dintre capsula si radiator, si ma concentrez doar pe el. Cu 500W pompati in el, si cu o cursa maxim permisa de temperatura de 32*C, rezistenta termica a radiatorului trebui sa fie de maxim 0,064*C/W. Luand in calcul si ceva rezistenta termica intre capsula si radiator, cerintele pentru acesta devin si mai stricte, nu mai spun ca ambientul nu trebui sa depaseasca 25*C. Mai mult decat atat, chiar si cu radiatorul perfect, tot n-o sa disipi atat, am mai zis mai sus, mosfetii astia nu au curba DC la graficul SOA, cea mai "lunga" perioada fiind aia de 10mS ( parca ), nu disipi mai mult de cateva zeci de W continuu intr-un mosfet, mai ales la tensiuni mai mari, si tot din patanii proprii spun si asta. De ce crezi ca momentan proiectul meu de sarcina activa sta in asteptare? Pentru ca in anumite conditii chiar cu racire foarte buna, si cu bucla de reactie negativa foarte stabila, mosfetii totusi cedeaza, nu-s facuti pentru asa ceva, mosfetii nu-s facuti sa disipe foarte mult in continuu, am gasit unii care au curba SOA in DC insa si aia cedeaza ( doar ca ceva mai sus ). Pana n-o sa pun la punct managementul termic si toata partea de forta, proiectul nu poate continua, si momentan ma concentrez pe finalizarea unui proiect comercial nou ( SMPS de 1500W ). In speranta ca s-a inteles ce trebuia, ma retrag si te felicit totusi pentru realizare. Spor.
  3. Duce, dar trebui incarcata proportional si iesirea de 5V, au stabilizare comuna, astfel daca una e sub sarcina si alta in gol, cea in sarcina scade si cea in gol creste. Incarca-le pe amandoua proportional si n-or sa mai scada deloc. Pai la 12V ( de fapt chiar tu ai zis ca erau mai putini ) si 10A disipi 120W, in schimb la 50V cu 10A disipi 500W, foarte greu de realizat asta cu o sarcina activa, si nu-i doar despre dimensiunea radiatorului ( monstru si scump ), ci si despre regimul SOA care pune probleme serioase la lucrul in DC cu mosfeti ( mosfetii aia din schema nici macar nu au curba SOA DC ). Poti duce la 50V dar pe curent mic, si poti duce la 10A dar pe tensiune mica. Din ce spui mai mult de 200W nu cred ca poti disipa in acel radiator.
  4. Nu am facut pcb-uri de rezerva...
  5. O sursa flyback fara control, chiar si o secunda, are la dispozitie zeci de mii de cicluri complete cu umplere maxima, timp in care totul e liber sa o ia razna, greu sa nu se lase cu fum. Nu se recomanda asa ceva cuiva care nu intelege foarte bine o sursa flyback. "Referinta" de la 431 provine de fapt din tensiunea de la iesire ( este o parte divizata a acesteia ), pai daca iesirea nu-i ok atunci nici referinta la 431 n-are de unde sa fie, sau cel mult variaza proportional cu iesirea. Nu exista sa fie toate normale, si totusi sa nu functioneze, sigur ti-a scapat ceva. Nu la pinul 6 se genereaza tensiunea de pornire, ci la pinul 8, unde prin R13 se asigura pornirea, creste tensiunea pana la pragul UVLO ( 12,6V ), si integratul porneste, moment in care alimentarea de la VCC provine din secundarul auxiliar prin R4 si D2, C1 filtreaza, apoi R3 si D3 limiteaza tensiunea la 15V, C2 filtreaza suplimentar si de acolo tensiunea merge la pinul 6. Confirmi integritatea tuturor componentelor din alimentarea auxiliara de la pinul Vcc ( R4, D2, C1, R3, D3-zenner de 15V, C2 si C3 ), totul trebui verificat si confirmat. Daca aici sunt probleme atunci nu se trece de pragul UVLO si sursa nu poate porni ( verifici pana si continuitatea infasurarii auxiliare, si continuitatea legaturilor de la pini catre restul placii ). Daca nu gasesti probleme aici atunci verifici integral partea de reactie negativa in tensiune. R14, R15, R16, R17, R18, R19, R20, C10 si C24, si C20, toate trebuiesc verificate si confirmate. Daca nici aici nu gasesti nimic in neregula atunci verifici bucla de reactie in curent, shuntul R1 e prima care trebui verificata, o sa fie dificil de masurat datorita valorii mici, dar pui multimetrul pe continuitate, daca bazaie ar trebui sa fie ok ( o poti masura cu esr-metrul ), verifici apoi R12 si C21... Daca nici aici nu-s probleme atunci verifici pe R9... Daca nici aici nu sunt probleme atunci scoti traful de pe placa si te apuci sa-i masori fiecare infasurare. Intai cu ohm-metrul tinand cont ca primarul trebui sa aiba mai mult decat secundarele, masori apoi si inductantele fiecarei infasurari, daca spre exemplu primarul are probleme ( spire scurtcircuitate ), ohmetrul o sa-ti arate o rezistenta ce poate parea relativ ok, dar inductanta masurata poate fi mica, si daca este prea mica atunci este posibil ca bucla de reactie in curent sa intervina prematur considerand varful mare de curent ca pe un scurt. Foarte important poate fi contextul in care a aparut defectul ( ca nu exista azi sa mearga perfect si maine sa nu mai mearga fara sa pateasca absolut nimic ), iti poate da indicii referitoare la posibile probleme. Notezi si tu ce masori si scrii aici, nu ne mai lasa sa ne dam cu ghicitul!
  6. In ambele situatii ( pcb si cupru instalatii electrice ) limitarile sunt date de pierderi. La pcb asa cum s-a spus traseele de forta sunt scurte si eventual consolidate, ceea ce implica o rezistenta ohmica mica ( tipic ceva mili ohm ), pierderile in cupru sunt deci mici si usor de disipat datorita suprafetei de contact cu aerul destul de mari. La instalatiile electrice cablurile pot avea si zeci de metri lungime, si rezistentele ohmice pot fi semnificative ( sute de miliohm sau chiar mai mult ), deci pierderile pot fi si ele semnificative si dificil de disipat datorita spatiului inchis. Este deci normal ca densitatea de curent acceptata la cabluri sa fie mult mai mica decat la trasee de pcb, ne dorim o rezistenta electrica totala a cablurilor, cat mai mica, pentru a avea pierderi mici pe ele.
  7. Inductanta de pe iesire nu face parte din celula zobel! Este mai degraba un efect secundar, nu un scop principal. Atat reteaua zobel cat si reteaua paralel RL se folosesc pentru a asigura stabilitatea etajului final in anumite conditii. Filtrul zobel consta din acea retea RC serie de la iesire catre masa ( tipic 10R cu 100n ). Scopul lui este protectia fata de sarcini inductive care la frecvente mari ar lasa amplificatorul "in gol" ( reactanta inductantei este direct proportionala cu frecventa ), ca sa existe o sarcina minima permanenta pe iesire, se foloseste reteaua RC "zobel" unde reactanta R asigura sarcina minima, iar C se asigura ca R nu incarca etajul final in spectrul audio de interes, ci doar la frecvente mari. Reteaua paralel RL consta dintr-o bobina si o rezistenta in paralel si inseriate cu iesirea catre boxa, n-au nici o treaba cu zobelul. Scopul este protectia fata de sarcini capacitive unde reactanta C fiind invers proportionala cu frecventa, impedanta de sarcina vazuta de amplificator s-ar reduce prea mult. R asigura o sarcina minima pe iesire indiferent de caracterul sarcinii sau de frecventa, iar L "shunteaza" pe R la frecvente in spectrul audio, pentru a nu afecta prea mult impedanta de iesire a amplificatorului ( si implicit DF-ul ). 1-1,5uH cu cativa ohm in paralel ajung.
  8. Actualizare: -7 perechi MJL21193/MJL21194 au plecat catre @Dj_Dog. 10 perechi ramase.
  9. Rds-On este invers proportional cu Vgs ( ceea ce inseamna ca Rds-On scade pe masura ce Vgs creste ), si usor direct proportional cu ID ( ceea ce inseamna ca tinde sa creasca usor pe masura ce ID creste. De asta este important sa se precizeze la ce curent si ce Vgs s-au facut masuratorile de catre multitester. Ce ai facut tu acolo cel mai probabil este ca ai masurat dispersia VGS-Th la diferiti mosfeti, deoarece din cate stiu, SMT-urile au stabilizare de 5V, deci mosfetul este comandat in zona de saturatie ( liniarul de la bipolari ), adica in ceva asemanator cu regimul la care finalii mosfet lucreaza la un amplificator in clasa AB. Pentru comutatie te intereseaza RDS-on masurat la minim 10V in poarta ( preferabil 12 ), ca acolo sunt comandati, si la un curent asemanator cu cel la care ei lucreaza in convertorul respectiv. Masuratori comparative de precizie cer mult mai mult decat poate jucaria aia de multitester, cer surse capabile de curent constant reglabil si precis, cer minim 2 multimetre cat de cat decente, cer sarcini diferite, etc... Nu ai nevoie de asta, pentru ca in primul rand NU cumperi mosfeti de pe ebay sau aliexpress sau alte chinezisme ( si nici electrolitici nu cumperi de acolo, nu ai scuza sa o faci decat daca nu-ti respecti meseria ). Componentele importante se cumpara de la distribuitori seriosi, gen TME, Farnel, Digikey, Mouser... Comparatiile cele mai relevante se fac doar dupa informatiile din pdf, tot de acolo se aleg si echivalenti, si am repetat-o de atatea ori incat si eu m-am plictisit, a naibii de cautare parametrica, e asa de simpla si banala, si totusi nu aveti rabdarea sa o faceti...O sa fac probabil la un momentdat o prezentare/tutorial ceva mai amanuntita ( topic dedicat probabil ) pentru treaba asta, pentru ca e ceva ce trebui sa stapaneasca orice electronist, fie el amator sau profesionist.
  10. La ce curent si la ce VGS masoara multitester-ul tau, RDS-on la mosfeti?
  11. Sunt multe ce trebuiau facute inainte sa se vina cu topic aici. La orice depanare primul pas este o inspectie vizuala dupa componente pocnite sau cu aspect suspect, si dupa trasee intrerupte. Apoi se verifica eventuale lipituri reci ( cu lupa ) si ca o masura de siguranta se refac toate lipiturile de putere cu fludor proaspat. Apoi se masoara componentele active ( tranzistori si diode ), si se inlocuie tot ce este cazul. Apoi se masoara cele pasive ( rezistente mai mari sau in pozitii cruciale pentru functionalitatea schemei, si electroliticii, si se inlocuie tot ce este necesar ( electroliticii neaparat cu altii noi ). Abea dupa o ultima verificare vizuala, se alimenteaza prima oara sursa si se verifica daca functioneaza corect, daca nu apoi se trece la masurat tensiuni la pini pe unde acestea exista, se noteaza si se compara cu pdf-ul CI pentru a determina daca valorile sunt sau nu corecte. Si bineinteles, NU in ultimul rand se pune osciloscopul la treaba... In cazul de fata: Se masoara D4 si se confirma ca toate cele 4 diode ale ei sunt intacte ( puntea de pe retea pe care eu o masor de facto la orice sursa inainte de a verifica orice altceva ). Se masoara C5 si C9 ( capacitatea sa fie in limita a 20% din valoarea inscrisa, si ESR sa nu fie mai mare de 0,15...poate 0,2R maxim ), ce nu-i in regula se inlocuie ( aici se poate si cu conzi recuperati dar masurati ). Se masoara C16 si C17 ( neaparat ), si apoi C14 si C15, capacitatea sa fie in toleranta iar ESR-ul sub 50mOhm ( 0,05R ), ce nu-i in regula se inlocuie cu altii noi. Se masoara D5 si D6. Se masoara si confirma valoarea R1 ( shuntul ). Se masoara D7 si R10. Pentru siguranta se masoara si R9 si R12 ( greu sa se defecteze astea insa elimini niste variabile ). Se masoara R3, R4 si D2. Se masoara D3 sa nu fie in scurt. Se masoara C10 ( vad in schema ca ar fi electrolitic ). Si asa cum am zis se refac neaparat toate lipiturile de forta, indiferent cum arata, in special cele la componente cu masa semnificativa. Abea apoi daca totusi nu functioneaza, te gandesti si la inlocuire integrat...
  12. Si-a sters contul acum ceva zile, nu stiu motivul.
  13. O sa-i simtiti cu totii lipsa lui Miticamy pentru ca in materie de depanari alimentatoare era cel mai implicat si printre putinii cei mai pertinenti... Nu cunosc circumstantele in care si-a sters contul insa dupa Smilex, plecarea lui Miticamy de pe forum lasa alimentatoarele fara cel mai important contributor. Revenind la subiect, altceva in afara de tensiunea de alimentare HV ai mai masurat? Ca doar confirmand ca ai 325Vcc nu ai aflat nimic important... Electroliticii nu trebui sa fie umflati ca sa aiba probleme. Semiconductorii nu trebui sa fie pocniti fizic ca sa fie defecti...
  14. Scoti din context ceva ce am zis acum mai bine de o luna...
  15. Actualizare: -2 module DC-detect, un regulator de 5,5A, si unul sincron de 10A, au plecat in afara forumului. Spor.
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.Terms of Use si Guidelines