Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

Marian

Moderatori
  • Content Count

    14,607
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

785 Excellent

7 Followers

About Marian

  • Rank
    RIP Mom!
  • Birthday 12/03/1978

Profile Information

  • Locatie
    Dambovita/Fierbinti

Contact Methods

  • Yahoo
    electronistul29
  • Skype
    electronistul29

Recent Profile Visitors

9,989 profile views
  1. Mutat la cuparari.
  2. UDAR sunt de acord cu observatiile tale ( eu insumi m-am lovit uneori de problema asta descrisa de tine la punctul 2, dar este o chestiune de calitate a radiatorului ), numai ca am insistat deoarece desi avantajul folosirii mai multor tranzistori in paralel este evident, totusi asta nu inseamna ca se poate folosi astfel un radiator semnificativ mai mic. Adica, sigur, pentru cei cativa care ne batem capul cu calcule, analiza amanuntita a punctelor enumerate de tine poate aduce anumite beneficii de cost ori gabarit, insa ideea interventiei mele era sa adaptam discutia la un nivel mai realist pentru ca stii bine ca multi nu-si pierd timp cu calcule termice, insa vor ramane cu ideea fixa in cap ca daca pun mai multi tranzistori, merge radiator mult mai mic. Nu tin sa desconsider pe nimeni ci sunt doar realist in urma anilor de sustinut sectiunea asta, uneori aproape singur. In fine, in speranta ca s-a inteles ce vroiam sa zic inchei aici cu scuzele de rigoare daca am stresat.
  3. Punctul 2 mie mi se pare discutabil si mai degraba un motiv de marire a numarului de tranzistori decat de reducere a radiatorului. Si asta deoarece investesti in fond aceeasi energie termica in radiator, deci acesta va trebui sa disipe in final aceeasi putere, eficienta cu care o face tine de calitatea sa...
  4. Asta e cel putin discutabil, si s-a mai dezbatut si lamurit... Adica daca vorbim despre o sursa liniara atunci puterea total de disipat nu depinde de numarul de tranzistori in paralel, ci de tensiunea vazuta de ei si curentul de sarcina. Cu alte cuvinte daca ai de disipat 50W ( sa zicem ), atunci poti pune si 2 tranzistori, si 10, radiatorul necesar va fi tot ala. Aici intervine partea "discutabila" deoarece mai multi tranzistori in paralel inseamna o putere mai mica disipata de fiecare in parte si implicit o diferenta de temperatura intre jonctiune si radiator mai mica, ceea ce inseamna ca poti permite pe radiator o temperatura usor mai mare, insa asta se face in urma unor calcule si masuratori exacte, chestiuni de care multi ( ca sa nu zic majoritatea ) se feresc, de aceea este mai corect ( si mai acoperitor ) sa ignori eventualele beneficii ( mici sau foarte mici ) ale numarului mai mare de tranzistori in paralel cat priveste racirea.
  5. Conform inscriptiei intre galben si albastru ai 16Vca, si intre galben si maro ai 18Vca.
  6. Da, stiam asta, numai ca tu ai zis ca astea sunt nepoluante pentru ca nu contin metale care se corodeaza greu, si eu asta am corectat, deoarece se spune ca nu contin metale grele, nu greu corozibile. Acum intelesasi?
  7. Acumulatorii sunt poluanti deoarece contin metale grele, metale cu numar atomic mare ( spre exemplu plumb cu 82 de electroni ). Nu stiu de unde ai scos treaba asta cu corodarea si nu vad legatura... Metalele grele ( mercur, plumb, zinc...) sunt si toxice, atat pentru om ( unde pot provoca boli precum cancerul ), dar si pentru mediu, de asta se numesc poluante.
  8. Asa este si abea acum am observat si eu, e desenata cu ani in urma pentru un proiect abandonat din fasa, motiv pentru care nu i-am mai acordat atentie. Mersi pentru observatie, o sa reverific totul cand oi avea timp, refac si repostez.
  9. TR1 este traful de putere, miezul pentru el este EE65. In primar dai 13 spire cu 3 sarme in paralel de 0,8 sau 0,9mm diametru. In secundar dai 2x5 spire cu 4 sarme in paralel de 0,8 sau 0,9mm diametru. TR2 este un banal traf de retea de 12Vca, in cazul de fata unul cu fixare pe pcb, se gasesc la TME, cauta unul de minim 2-3VA care sa se potriveasca pe desenul placii. TR3 este traf de curent necesar protectiei. Se poate realiza pe cam orice inel de ferita micut, spre exemplu: https://www.tme.eu/ro/details/tn10_6-3e25/inel-de-ferita/ferroxcube/tn10-6-4-3e25/ Raportul este 1/100, deci bobinezi 100 de spire pentru "secundar" ( adica "iesirea" trafului de curent ) cu sarma de 0,2-0,3mm diametru, si bobina asta o legi la bornele R18. Apoi treci o singura spira ( o sarma de 1,2-1,5mm diametru ) prin inel si o inseriezi cu traful de putere ( se lipeste pe placa in gaurile de sus pe traseul de forta ). L1 este filtrul EMI ( de retea ), il poti recupera din diverse surse, este bobina aia care este pusa pe traseul de retea dinaintea puntii redresoare. Vezi doar ca sursa de unde il recuperezi sa fie de putere suficienta ( minim cateva sute de W reali ). Eventual il poti cumpara, sa aiba preferabil ( dar nu obligatoriu ) macar 1mH ( 1000uH ) si la minim 4-5A. L2 este parte a unui banal filtru LC suplimentar pe iesire, pentru a curata mai bine zgomotul de comutatie. Se poate face pe un tor recuperat din surse ATX defecte, preferabil unul T106 sau chiar mai mare daca se poate. Dai 2 infasurari de cate 15-20 de spire ( sa fie acelasi numar de spire la fiecare ) cu sarma de 1,2-1,5mm. Sigur, eventual L2 poate si lipsi...
  10. Unde e pdf-ul ala? Eu nu-l gasesc.
  11. Cate scheme de sinus pur cunosti care sa fie abordabile? Cu cateva sute de lei cumperi un stabilizator cu servo si autotraf, e destul de precis si robust, si eviti problema amintita de Dl Franzm.
  12. N-am sustinut ca cel care a desenat schema ar fi un prost, ci doar ca ar putea fi o eroare. Sa gresesti ceva intr-o schema nu te defineste a fi un prost electronist. Apoi in contextul acestei discutii nu sunt sigur ca exista o distinctie semnificativa intre "fazarea" unei infasurari si "inceputul" unei infasurari. PS: Nu tin sa ma bag neinvitat intre voi, si nici sa iau partea cuiva, ci doar imi prezint niste obiectii. PS2: Capatul dinspre tranzistor al primarului este intr-adevar cel mai "zgomotos".
  13. Pai devreme ce schema este a unei surse flyback, se subantelege ( sper ) ca T1 este transformatorul ei ( expresia "transformator" la flyback e improprie dar nu-i relevant aici ). Ecran conectat la plus sau cu semn de fazare intr-adevar nu are sens, insa stau si ma intreb ce altceva ar putea fi... Poate bat campii dar ar putea fi o modalitate de a controla cumva scaparile? Daca spun prostii va prezint scuzele mele, si concluzionez ca ar putea fi vorba ori despre o eroare de proiectare, ori la desenare.
  14. Haos mai profund decat in desenul ala nu sunt sigur ca am mai vazut la vreo alta schema, e jenant pentru orice electronist care se respecta. PS: N-are legatura cu tine Dan, sunt convins ca nu tu ai desenat-o...
  15. Firele potentiometrelor nu-i obligatoriu sa fie foarte scurte, reglajul este in curent continuu, iar impedanta firelor e oricum nesemnificativa comparata cu cea a divizorului. Ceea ce conteaza mai mult este potentialul zgomot captat, dar asta se rezolva intr-o buna masura prin folosirea de cabluri ecranate de semnal a caror tresa se conecteaza la masa de alimentare. Pentru o eventuala sursa de laborator elaborata din schema asta am spus din postarea anterioara ca as lua in calcul LM-uri la CI, in nici un caz chinezaria asta. Dioda este ultima problema a montajului, chiar si cea de pe placa disipa la 2A sub 1W, padul de racire este suficient cat sa reziste la 2A ( si nu vorbesc doar din teorie, am testat eu asta sa cum se vede ). Insa este ultima problema pentru ca dioda aia se poate inlocui cu una recuperata din surse ATX, pusa pe ceva radiator si conectata la placuta cu 2 fire atat cat se poate de scurte. Randamentul este real si masurat asa cum trebui. Uiti pierderile pe inductanta, probabil domina componenta din miez, si aia este deja maxima inca de la limita CCM-ului ( si asta e la un curent destul de mic ), deci la curent de sarcina mic randamentul tinde sa fie mic sau chiar foarte mic asa cum se intampla in cazul de fata datorita cel mai probabil in principal miezului mai slab. Mai exista si pierderile in comutatie atat in mosfetul din CI cat si in dioda, si astea la fel n-au prea multe in comun cu sarcina, ceea ce adauga la problema randamentului mic la curent mic de sarcina. Colac peste pupaza, curentul de mers in gol al regulatorului este permanent, dar isi face simtita prezenta tot la curent mai mic de sarcina. Toate astea fac normala problema randamentului mic la orice regulator ajustabil ( ca nu e ceva intrinsec la chinezaria asta ). Din nou, chestiunea cu limitarea nu-i ceva intrinsec acestui modul ci oricarui regulator, fie el liniar ori in comutatie, deci este irelevant discutiei de fata. Pana si driverele pentru leduri au ceva electrolitic pe iesire. Este normal, nu se poate sursa de laborator fara capacitate de filtrare pe iesire, si toate sufera de problema energiei acumulate de aceasta si descarcate in sarcina, insa daca nu alimentezi direct leduri fara o limitare suplimentara de curent atunci nu vad nici o problema, si oricum asta nu descalifica modulul asta ca potentiala sursa de laborator ( nici pe departe ). PS: Dupa ce subiectul se va fi epuizat o sa mut discutia asta in topicul "discutii scheme", aici pastrez doar schemele. PS2: Daca or sa-mi mai soseasca si altele atunci o sa operez niste modificari pe unul, nu spun acum ce, o sa vin la momentul potrivit cu rezultatele.
×
×
  • Create New...