Vizitator nae ionut Postat Mai 3, 2015 Partajează Postat Mai 3, 2015 poate sa mi spuna si mie cineva daca suprapun doua transformatoare toroidale afecteaza cu ceva? (este vb. de un amplificator audio ) Link spre comentariu
zal Postat Mai 3, 2015 Partajează Postat Mai 3, 2015 Nu, dar atenţie la prindere, să nu formezi spire în scurtcircuit. De preferat ar fi să foloseşti ''şoricei'' (colierele de plastic cu reţinere). Link spre comentariu
gica70 Postat Mai 3, 2015 Partajează Postat Mai 3, 2015 Tartorul are dreptate, acest tip de trafo are scapari f. mici. Link spre comentariu
flomar60 Postat Mai 3, 2015 Partajează Postat Mai 3, 2015 (editat) Am facut un calcul ca sa vedem ce ' poate' acest miez : -avem sectiunea = 3,2 x 2,1 = 6,72 cmp = 6,7cmp dimensiuni miez aici : MENTIUNE : parametrii ceruti de utilizator sunt = 24V tensiune secundar si curent maxim posibil -numar spire/volt = 1/ 4,44 x frecventa(Hz) x sectiune miez(mp) x inductie(T) = 1/ 4,44 x 50 x 0,00067 x 1,2 = 1/0,178488 = = 5,60 spire/volt...am ales valoarea inductiei putin mai mare dat fiind calitatea superioara a miezului. - numar spire primar = 220 x 5,6 = 1232 spire , => pe fiecare bobina 616 spire - numar spire secundar = 24 x 5,6 x 1,1 = 148 spire => pe fiecare bobina 74 spire Stabilim suprafata utila a ferestrei de bobinaj : - presupun materialul pt. carcase - sticlotextolit de 1,5mm grosime ; atunci din inaltimea miezului - 59mm- se scad 4mm care acopera grosimea celor 2 capace si un mic joc , absolut necesar dat fiind faptul ca miezul nu este indoit perfect pe interior; - latimea , pt. fiecare carcasa, este de 10,5mm din care se scad 1,5mm grosime material + 1mm distanta de siguranta intre cele 2 carcase => 8mm latime utila; - suprafata utila pt. bobinaj = 55 x 8 = 440mmp = 4,4 cmp ,repet, pentru o singura carcasa Alegem conductorul de bobinaj din acest tabel : sunt marcate cu rosu rubricile de interes... am ales densitatea de curent de 3A/mmp pentru ca traful este aerisit si permite o racire buna - pentru primar avem 277spire/cmp cu izolatie intre straturi => 616 / 277 = 2,23cmp suprafata primar - pentru secundar avem 40,5 spire/cmp => 74 / 40,5 = 1,83cmp - suprafata totala bobinaj = 2,23 + 1,83 = 4,06cmp ; din suprafata totala utila ne mai raman 4,4 - 4,06 = 0,34 cmp care vor fi acoperiti de izolatia dintre primar si secundar si de izolatia finala Atentie ! Conductorul se va masura cu izolatie deci 0,5mm pt. primar si 1,3mm pt. secundar! P.S. ultimul strat al secundarului va permite cateva spire in plus adica numarul total de spire pe o bobina va fi de 80 per total 160 fata de 148 asta inseamna o tensiune in secundar de 26V , mai bine fata de conditia initiala PS.2 Pentru perioade scurte - o jumatate de ora! - se pot extrage si 4,5A din traf fara probleme... CONCLUZIE : se poate conta pe o putere activa livrata in secundar de aprox. 90W... Am constatat ca s-a mai postat intre timp deci fac precizarea ca acest post se adreseaza colegului woodyteo... Editat Mai 3, 2015 de flomar60 Link spre comentariu
woodyteo Postat Mai 3, 2015 Partajează Postat Mai 3, 2015 Am facut un calcul ca sa vedem ce ' poate' acest miez : -avem sectiunea = 3,2 x 2,1 = 6,72 cmp = 6,7cmp dimensiuni miez aici :screenshot.14.jpg MENTIUNE : parametrii ceruti de utilizator sunt = 24V tensiune secundar si curent maxim posibil -numar spire/volt = 1/ 4,44 x frecventa(Hz) x sectiune miez(mp) x inductie(T) = 1/ 4,44 x 50 x 0,00067 x 1,2 = 1/0,178488 = = 5,60 spire/volt...am ales valoarea inductiei putin mai mare dat fiind calitatea superioara a miezului. - numar spire primar = 220 x 5,6 = 1232 spire , => pe fiecare bobina 616 spire - numar spire secundar = 24 x 5,6 x 1,1 = 148 spire => pe fiecare bobina 74 spire Stabilim suprafata utila a ferestrei de bobinaj : - presupun materialul pt. carcase - sticlotextolit de 1,5mm grosime ; atunci din inaltimea miezului - 59mm- se scad 4mm care acopera grosimea celor 2 capace si un mic joc , absolut necesar dat fiind faptul ca miezul nu este indoit perfect pe interior; - latimea , pt. fiecare carcasa, este de 10,5mm din care se scad 1,5mm grosime material + 1mm distanta de siguranta intre cele 2 carcase => 8mm latime utila; - suprafata utila pt. bobinaj = 55 x 8 = 440mmp = 4,4 cmp ,repet, pentru o singura carcasa Alegem conductorul de bobinaj din acest tabel :g.gif sunt marcate cu rosu rubricile de interes... am ales densitatea de curent de 3A/mmp pentru ca traful este aerisit si permite o racire buna - pentru primar avem 277spire/cmp cu izolatie intre straturi => 616 / 277 = 2,23cmp suprafata primar - pentru secundar avem 40,5 spire/cmp => 74 / 40,5 = 1,83cmp - suprafata totala bobinaj = 2,23 + 1,83 = 4,06cmp ; din suprafata totala utila ne mai raman 4,4 - 4,06 = 0,34 cmp care vor fi acoperiti de izolatia dintre primar si secundar si de izolatia finala Atentie ! Conductorul se va masura cu izolatie deci 0,5mm pt. primar si 1,3mm pt. secundar! P.S. ultimul strat al secundarului va permite cateva spire in plus adica numarul total de spire pe o bobina va fi de 80 per total 160 fata de 148 asta inseamna o tensiune in secundar de 26V , mai bine fata de conditia initiala PS.2 Pentru perioade scurte - o jumatate de ora! - se pot extrage si 4,5A din traf fara probleme... CONCLUZIE : se poate conta pe o putere activa livrata in secundar de aprox. 90W... Va multumesc dl. flomar60, sunteti un om foarte de treaba daca ati avut rabdarea sa-mi calculati numarul de spire necesar acestui transformator si puterea livrata, totul documentat si la obiect si pe intelesul meu. Acum ca am inteles cum sta treaba, mai ramane sa gasesc pe cineva care sa-mi faca carcasele si daca se prinde sa faca si bobinajul ar fi si mai OK. Bine ca stiu exact ce sa cer. Sa va dea Dumnezeu sanatate. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 3, 2015 Partajează Postat Mai 3, 2015 Eu n-am sa inteleg de ce citati 20 randuri ca sa scrieti 5 randuri. Multumesc Florin era suficient, cu cine putea fi confundat? Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 3, 2015 Partajează Postat Mai 3, 2015 @flomar: Acest tip de miez, pe care noi il cunoastem in mod curent ca fiind de tipul "CC" (dupa simbolizarea din cataloagele miezurilor de ferita) este reglementat ca dimensiuni, in GOST 22050-76 si se fabrica ca atare in rusia si fostele republici sovietice. In realitate dimensiunea de 2,1 cm este de 2 cm (20 mm) si corespunde seriei tipo-dimensionale плм20x32xh, unde h poate fi de 28, 36, 46, sau 58 mm. Deci in primul rand aria sectiunii nu va fi de 6,7, ci de 6,4 cm2. Apoi, ar trebui cunoscuta cu exactitate inaltimea h a miezului (vezi schita dimensionala din GOST 22050-76) pentru a putea evalua in ce masura numarul de spire (care vor fi niste valori ceva mai mari decat cele calculate de tine) incap in fereastra. Cele doua bobine vor avea o latime maxima totala de 19 mm (adica de 9,5 mm latimea unei bobine si nu de 10,5 - vezi GOST 22050-76) deci pentru a incape in fereastra miezului, va trebui (cred eu) sa folosesti un sticlotextolit cu grosimea de maximum 1 mm. In final, pentru a face sa incapa cele doua bobine in fereastra, va trebui sa utilizezi (cred eu) un conductor secundar mai subtire decat cel preconizat. Iti recomand sa folosesti pentru verificarea la umplere, articolul Calculul umplerii ferestrei pentru bobinaj la transformatoare publicat pe blogul meu personal si insotit de mai multe exemple de calcul sugestive, in special la acest tip de transformator cu bobinajul repartizat simetric pe doua coloane. Acest tip de transformator, trebuie optimizat cat mai bine prin acest calcul la umplere, astfel incat el sa poata debita o putere cat mai mare, dat fiind ca teoretic ar putea sustine o putere dubla fata de transformatoarele in manta (cu coloana centrala si o singura bobina) la aceeasi arie transversala a sectiunii miezului. Link spre comentariu
zal Postat Mai 3, 2015 Partajează Postat Mai 3, 2015 (editat) Ca o confirmare, dar dintr-o altă perspectivă, primarul fiind împărţit pe cele două coloane, induce cîte jumătate din cîmpul elmg în fiecare din ele. Comparînd cu un miez E+I, acelaşi lucru se petrece în coloanele laterale ale miezului, prin ele circulă tot cîte jumătate din intensitatea totală a cîmpului din miezul central. Practic e acelaşi material şi munceşte la fel în ambele situaţii, dar e mai economic folosit în cazul C+C, U+I, L+L, faţă de E+I, F+F sau M. Excepţie face varianta tipică de trafo cu primarul pe o coloană şi secundarul pe cealaltă, aia e chiar risipă de material şi randament la jumate faţă de oricare altă configuraţie. Se foloseşte doar la trafo separatoare, ptr izolaţie sporită primar-secundar, unde eficienţa nu primează. .............. Se menţine tendinţa de supraevaluare a acestor miezuri. Ca o anecdotă, la fel de entuziasmaţi au fost şi sovieticii prin 1960 cînd au început producţia, beleaua era că frigeau trafo ca naiba. Cu acelaşi miez prin anii 80 realizau în sfîrşit trafo reci în gol. Editat Mai 3, 2015 de zal Link spre comentariu
flomar60 Postat Mai 3, 2015 Partajează Postat Mai 3, 2015 Va salut d-le Olaru! In calculul meu am plecat de la dimensiunile oferite de utilizatorul woodyteo. Apoi , daca bobinajul este executat corect, intre cele 2 bobine ramane un spatiu de 2mm pt. ca inaltimea bobinajului in carcasa este - cu izolatie- de exact 8mm iar eu am luat a marja de siguranta intre carcase de 1mm , asta inseamna ca 21- 1,5 - 1,5 -1 - 1 = 16mm , exact ce am spus mai sus... Neavand insa, miezul la dispozitie ca sa-l pot masura eu, am prevazut aceasta rezerva pt . cazul cand masuratoarea era eronata... Daca traful ar fi fost al meu si l-as fi bobinat pt. mine , alta ar fi fost situatia....cu siguranta as fi anulat aceasta rezerva , folosind spatiul de bobinaj la maximum prin executia cat mai fixa a carcaselor si, probabil as fi depasit 100W putere activa disponibila in secundar... Deci, daca dimensiunile oferite de woodyteo sunt gresite - in limita celor afirmate de dvs. - atunci se pot gasi solutii pt. rezolvarea problemei inclusiv faptul ca straturile superioare ale celor 2 bobine se vor apropia la limita stratului de izolatie final... Executia ingrijita a carcaselor poate face calculul meu viabil in conditiile in care dvs. aveti dreptate apropo de dimensiunile miezului...in legatura cu sectiunea miezului , din calculul distributiei straturilor bobinajului primar rezulta 6 straturi , ultimul fiind partial incarcat - cam o treime- si se poate continua pana la finalul stratului - cam 55...60 spire pe fiecare bobina- asta acoperind cu succes scaderea de sectiune posibila in varianta prezentata de dvs....singura urmare negativa este scaderea tensiunii secundare la aprox. 24V... Parerea mea este ca , in ambele situatii acest calcul este viabil...dar si eu si dvs. vorbim de situatii teoretice , cel care va bobina traful va face alegerile corespunzatoare functie de dimensiunile reale ale miezului... Link spre comentariu
mariuss_suciu Postat Mai 4, 2015 Partajează Postat Mai 4, 2015 Buna seara, Am un transformator recuperat dintr-un amplificator audio fabricat pe vremuri de Electromures, si as dori sa il folosesc la o sursa reglabila, insa tensiunea pe care o are la iesire este prea mare, si fiind secundarul impartit in doua, nu stiu daca ar fi posibil sa il rebobinez dupa placul meu, si anume: - momentan , secundarul este impartit aproximativ simetric intre cele doua bobine, cu ~ 2 x 31 V la iesire + 19.5V pe o bobina + 25.5V pe cealalta bobina. - doresc sa desfac toate infasurarile din secundar, si sarma groasa sa o pun "in doua" pentru un curent mai mare si o tensiune mai mica, pe jumatate: ma gandeam ca pe fiecare bobina sa obtin 2 x 7,5V (15V) + 2 x 7,5V (15V) pe care sa le inseriez sa am 30V maxim, cu prize mediane la 7,5V pe care sa le comand cu relee. - pe langa cele de mai sus, mai doresc si doua infasurari de curent mic (max 500mA) la 5V si alta la 12V. Ceea ce imi ridica semne de intrebare este cum se va comporta transformatorul daca o sa folosesc doar o parte din secundar din care voi trage curent mare ( de exemplu doar dintr-o tensiune de 7,5V). Multumesc. Link spre comentariu
zal Postat Mai 4, 2015 Partajează Postat Mai 4, 2015 (editat) De bobinat e simplu, doar să respecţi sensul şi să foloseşti sîrmă corespunzătoare curentului cerut, fără a ieşi din carcase. Ptr a nu apărea probleme trebuie să încarci egal ambele coloane în sarcină, deci vei folosi cîte o înfăşurare de 7,5V de pe fiecare (de exemplu). Evită să foloseşti 2x7,5V de pe o coloană şi numai 7.5V de pe cealaltă. Deci nu vei putea face combinaţii decît de 2x7,5V sau 2x15V, serie sau paralel. Editat Mai 4, 2015 de zal Link spre comentariu
mariuss_suciu Postat Mai 4, 2015 Partajează Postat Mai 4, 2015 Multumesc frumos de raspuns domnule Zal, Revin cu o alta intrebare: In atasament am desenat rapid de mana o schema a unei variante de secundar, ce parere aveti despre aceasta, cu conditia sa respect numarul de spire si sensul pentru fiecare infasurare, practic sa am doua secundare identice pe care sa le conectez paralel. Link spre comentariu
gica70 Postat Mai 6, 2015 Partajează Postat Mai 6, 2015 Sa nu se uite ca la final puterea a fie acceasi cu cea de dinainte de modificari; teoretic n-ar fi probleme, o simetrizare perfecta (pentru a nu aparea curenti ''inversi') se face cu bobinaj bifilar. Link spre comentariu
zal Postat Mai 6, 2015 Partajează Postat Mai 6, 2015 Multumesc frumos de raspuns domnule Zal, Revin cu o alta intrebare: In atasament am desenat rapid de mana o schema a unei variante de secundar, ce parere aveti despre aceasta, cu conditia sa respect numarul de spire si sensul pentru fiecare infasurare, practic sa am doua secundare identice pe care sa le conectez paralel. E cel mai bine aşa, doar atenţie la fazarea secundarelor. Bănuiesc că vrei să faci un alimentator în trepte. Link spre comentariu
vera Postat Mai 6, 2015 Partajează Postat Mai 6, 2015 Nu stiu ce experienta are colegul mariuss_suciu in materie de bobinaj. Pt. a simplifica problema, propun bobinarea pe fiecare coloana, a unei infasurari de 7,5V si 2 de 3,75V. Cu aceste infasurari, se pot face toate combinatiile dorite. In plus este utilizata eficient fereastra transformatorului (2 bobine in paralel ocupa loc mai mult decat una, care da ac. tensiune, dar are sectiune dubla) si se scapa bobinele secundare care functioneaza in paralel (care trebuie sa fie identice). Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum