Sursa (SMPS) +/-85V pt amplificator audio,nestabilizata.

[nel65]

Daca in total asigur 1us ca si raspuns la scurtcircuit,cred ca e bine ,majoritatea mosilor si igbt suporta

curentul maxim de scurt mai mult ,chiar pana la 10 us.

 

scuze ,nu ma pot abtine 

 

Gata?S-au mai descretit fruntile?     

Editat Aprilie 6, 2016 de nel65

[sesebe]

Conexiunile la masurarea curentului arata bine acum.

[Vizitator]

Yamaha nu a fol comparatoare:

[Mircea]

@miticamy, nu stiu daca ati mai postat schema asta altundeva, dar s-ar putea posta schema completa? Multumesc.

[nel65]

Yamaha  nu a folosit nici inductante dupa diodele din secundare.Nu inseamna obligatoriu ca ce au facut ei e bine .

 

[Mircea]

Multumesc.

[smilex2]

In cazul scurtcircuitului, fiecare impuls (cu umplerea maxima aferenta, cu tensiunea data de raportul de transformare si cu valoarea inductantei serie) va duce la o crestere de curent. Datorita scurtului, Toff sau deadtime-ul desfasoara autoinductia pe 0V valoare de scurt (neglijand dioda), adica nu exista variatie de curent in deadtime. Iar asta inseamna ca urmatorul impuls reia cresterea de unde a ramas anteriorul. Deoarece la scurt tensiunea aplicata inductantei e mare si deci variatia de curent e mare (mult mai mare decat la suprasarcina care are oarece tensiune la iesire), chiar si cateva impulsuri pot conduce la valori mari de curent. Asta e motivul pentru care sursele cedeaza mai usor la tensiuni mari de iesire. Inductantele de valori mari ar fi avantajoase (fara a satura miezul lor), daca au pierderi acceptabile in cupru.

 

In momentul deschiderii mos-high, tensiunea creste brusc in punctul comun al mos-urilor (capatul "cald" al primarului). Acest dv/dt mare poate induce, prin capacitatea parazita a trafului de curent, spike-uri pozitive care deruteaza citirea curentului. Mai rau este ca problema nu prezinta simetrie, (deschiderea mos-low duce la un spike negativ, nu pozitiv) iar asta poate conduce la nesimetria alternantelor. Eu lucrez cu tensiuni mai mari, dar sunt convins ca se petrece si la 300V. O prima masura este sa-ti confectionezi singur traful de curent, nicidecum sa-l cumperi. Pe tor izolat (exista de vanzare), poti obtine sub 5pF capacitate parazita primar-secundar la trafo curent. Dar poate cea mai buna masura este sa montezi trafo curent in capatul “rece” al primarului. Acolo nu exista dv/dt capabile sa influenteze capacitatea parazita in discutie. Asta te poate conduce la un filtru necesar cu constanta mica sau chiar la disparitia necesitatii filtrului. Adica timpi mai buni in interventia comparatorului.

 

Cred ca in acele momente de scurt, tranzistorul este cel putin la fel de performant ca si comparatorul. Poate chiar mai rapid decat el. Comparatorul este mult mai precis, dar la acei timpi de raspuns cu acele variatii de curent, precizia nu mai valoreaza nimic la scurt. Precizia e buna la suprasarcini.

 

Datorita capacitatii mari din baza npn-ului, tiristorul nu se va amorsa imediat, dar pnp-ul va functiona totusi. Daca solutia ataca intrarea sd a 3525, sursa va functiona cu limitarea de curent puls cu puls de care este capabil 3525 (atentie la influenta condului de sofstart). Pentru a amorsa tiristorul, trebuie ca pe capacitatea din baza npn-ului sa se atinga 0,6V, adica umplerea data de pnp sa aiba cel putin o valoare anume, deci trebuie ca tot sistemul sa nu fie foarte rapid in raspuns. Presupunand ca aceste conditii se realizeaza, limitarea puls cu puls urmata de stop dupa o anumita perioada, imi pare o solutie super.

[nel65]

Salut smilex,am masurat acum un traf nou ,P8228NL,are capacitatea primar secundar intre 4.2 si 4.8 pF,depinde care capete ale primarului sau secundarului folosesc.Din ce spui ,pare ca ar fi bun.Daca nu le aveam cumparate ,faceam eu unul dar le am deja luate de mult timp.Oricum ,am sa mut traful de curent la capatul rece al primarului  trafo putere.

SD-3525 va fi la masa ,tiristorul va ataca SD_2110.In situatia asta ,pana se deschide npn-ul din tiristor (din cauza condului de 1uF din baza) ,pnp-ul va comanda blocarea 2110 in ritmul pulsurilor venite de la comparator ,deci nu este tot limitare puls cu puls?

[Marian]

Ba da, este pentru ca SD-ul de la IR ofera posibilitatea asta ( blocheaza restul pulsului indiferent de starea sa ulterioara actionarii ), insa pentru a obtine asta trebuie sa faci tot posibilul sa ai un timp de reactie cat mai mic, prin urmare capacitati cat mai mici pe traseul de la trafo curent pana la comparator, cat anume, nu as putea sa spun, probabil o optimizare se poate face cel mai corect asistata de osciloscop, e obligatoriu sa ai inductante intre redresare si filtrare si sa alegi filtrul de dupa sarcina trafo curent in asa fel incat sa obtii o rampa cat mai curata ( de fapt un trapez ), comparatorul preferabil cat mai rapid. Dar una din probleme ar fi necesitatea compensarii de rampa altfel se va lasa cu multa galagie la interventia limitarii, datorita umplerii maxime a semnalului, asta ar complica schema insa ar face-o foarte sigura ( presupunand un timp de raspuns optim ), condul din baza NPN de la tiristor ar putea necesita ceva ajutare a valorii, trebuie sa fie suficient de mare ca sa nu permita amorsarea tiristorului la suprasarcina, dar suficient de mic incat la scurt sa permita asta gratie di/dt mai mare.

[Cortex]

Cateva ns ..sunt suficiente ? ..Proaspat testata !

 

 

Semnalul e vazut in pinul SD

Editat Aprilie 7, 2016 de Cortex

[Marian]

Nu stiu ce ai masurat tu acolo dar cu atatea sute de nF pe traseu, si atatea AO lenese rau ( 0,4V/uS ), garantat nu aia este schema

[Cortex]

Nu stiu ce ai masurat tu acolo dar cu atatea sute de nF pe traseu, si atatea AO lenese rau ( 0,4V/uS ), garantat nu aia este schema

Ti-as face o filmare dar nu pot din cauza drepturilor de autor ( placa pe care ma joc acum) Dar te asigur ca testul e cat se poate de real si cu valori reale !!

[Marian]

De la 4 LM324 inseriate si capabile de doar 0,4V/uS, si cu 100n la final, n-ai cum sa obtii un timp de reactie de doar cateva nS. Deci repet, tu stii ce anume ai masurat dar asa ca ideie ( si poate suna retoric ) insa timpul de reactie care intereseaza este cel dintre momentul in care s-a atins un anumit prag de curent prin mosfet, si momentul cand acesta face off, asta se intampla prin intermediul buclei de reactie in curent si pleaca in schema ta de la rezistenta din sursa mosfetului, trece prin cele 4 AO, si prin 2k2/100n la pinul SD si inapoi la poarta mosfetului. Presupun ca tu ai masurat timpul de tranzitie de la pinul SD, de la 0 la un anumit prag, dar asta este irelevant, ceea ce trebuie sa masori este asa cum am spus timpul total care trece de la detectia unui anumit prag de curent prin senzor si pana cand se face off, ar trebui facut asta cu un osciloscop cu 2 canale, unul monitorizeaza poarta mosfetului si celalalt shuntul din sursa.

[sesebe]

Da, ingenios desi nu inteleg toate trasele alea de pe osciloscop.

Reactie pozitiva pt a accelera comutarea....citeodata nici nu-ti vine sa crezi ce rezultate se obtin.

 

@Marian, o ideie ar fi bine sa simulezi si sa postezi rezultatele ca sa vedem diferenta intre teorie si practica. Ps: si mie mi se pare cam rapid totusi raspunsul ala de 10nsec

[Marian]

 

Mai are sens sa adaug si sirul ala de AO? Sau mai are sens sa pun markere ca sa numar cate pulsuri sunt necesare sa se atinga un anumit prag?