Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Detalii transformatoare de iesire


Postări Recomandate

@gg101,

In "masuri electrice si electronice" se folosesc adesea transformatoare de masura.

Aceste transformatoare de masura introduc o anumita eroare care se adauga la eroarea aparatului de masura.

La un transformator de iesire cu o banda de frecventa de 20Hz.....40kHz se pot neglija inductantele si capacitatile parazite atunci cind masor la 1kHz. Singura eroare semnificativa o da rezistenta infasurarilor.

In cazul de fata e un avantaj fiindca masoara deodata rezistenta rezistorului de sarcina adunata cu rezistenta infasurarilor.

Inclusiv de rezistenta primarului tine cont masurarea la modul asta.

Asta ma scuteste sa mai fac adunarea rezistentelor infasurarilor cu rezistenta sarcinii si vad masuratoarea totala adica exact ceea ce vede tubul.

Editat de adigh
Link spre comentariu
  • 1 lună mai târziu...

Detalii transformatoare de iesire:

 

priviti in schemele de mai jos cat de "rigurosi" sunt fabricanti de OT pentru amplificatoare cu tuburi in ceea ce priveste rezistenta in DC a bobinelor primare,astea sunt doar trei exemple gasite la intamplare pe net:

Posted Image

 

intr-adevar sunt unele OT care au rezistentele in DC egale(cat de cat),dar eu vreau sa subliniez ca nu acesta este un parametru esential si definitoriu in ceea ce priveste calitatea unui OT.

 

 

P.S imagini frumoase de la LUNDAHLL:

 

http://vinylsavor.blogspot.ro/2014/06/lundahl-transformers-of-sweden-visit.html

Editat de LMOlimpiu
Link spre comentariu

Don Lazaroiu, sigur ca rezistenta in DC e "fix pix" dar e frumos daca este egala. Filosofia mea in domeniul transformatoarelor imi impune sa produc o rezistenta in DC egala, asta este, nu pot altfel...

  Eu am dat un exemplu din domeniul transformatoarelor de iesire,iar la cele pentru amplificatoarele de chitara respecatnd cerintele unui astfel de amplificator niciodata nu vom putea avea valoarea rezistentelor in DC pentru bobinele primare de valoare egala,va asigur asta,oricum la o valoare a tensiuni anodice cuprinsa intre 250V....600V si un curent sub 400mA diferentele de valoare in DC de 10ohmi...50ohmi nu reprezinta mare o nenorocire.

  Cat priveste cele (transformatoarele) care reprezinta o categorie cu totul speciala dar si pasiunea dv.,va pot garanta ca sunt 100% de acord cu dv.

Editat de LMOlimpiu
Link spre comentariu

Distorsiunile generate de transformatoarele de iesire se impart intr-o prima faza in doua mari categorii.

Sunt distorsiunile date de miez si distorsiunile date de bobinaj. Fiecare din cele doua categorii se impart in subcategorii de distorsiuni.

 

Inegalitatea rezistentelor celor doua infasurari anodice e unul din tipurile de distorsiuni generate de bobinaj. In sarcina apare cadere de tensiune diferita pe cele doua infasurari rezultind o semialternanta mai mica decit cealalta. Asta inseamna ca se produc armonici preponderent pare. Spun "preponderent" pentru ca in realitatea fizica nu apar nici-o data exclusiv armonici pare sau exclusiv armonici impare.

 

Unii pot sa-si doresca astfel de distorsiuni chiar si cind vorbim de OT pentru auditii, nu unul pentru amp de chitara.

 

Cei care insa vor sunet cit mai curat nu vor putea sa elimine complet aceste distorsiuni nici daca ataca cu semnal mai mare semialternanta pe care apare cadere mai mare de tensiune. De ce ? Pentru ca in functie de cum e impartit si distribuit bobinajul primar si secundar vom avea alta structura FFT.

Daca aveti 3 infasurari secundare la un OT, inainte sa le cuplati in paralel sau in serie, in functie de proiect, varificati va rog structura FFT pe fiecare secundar. Veti constata ca sunt FFT-uri diferite. De fapt nici nu aveti nevoie de analizator de spectru. Puteti vedea si cu un semnal dreptunghiular. Pe fiecare infasurare secundara dreptunghiul va fi deformat diferit. Asta inseamna ca fiecare din cele 3 dreptunghiuri de pe cele 3 infasurari secundare au armonici impare in proportii diferite.

Cu sectiunile primare se intimpla la fel. Transmit in secundar FFT diferit in functie de diferiti factori si de pozitia bobinajului. Aici voiam sa ajung, la pozitia bobinajului.

Daca  la exteriorul bobinei avem o sectiune a primarului atunci acea bobina nu va putea face parte decit fie dintr-o infasurare anodica fie din calalta. Numai in galeti bobina de la exterior se imparte in doua si avem cite o jumatate pe fiecare anod. Rationamentul se aplica si celorlalte sectiuni primare insa bobina de la exterior tinde sa fie mai slab cuplata cu celelalte bobine si tinde sa se comporte ca o inductanta de scapari, asta limitind banda de frecventa mai mult pe o infasurare anodica decit pe cealalta, atita vreme cit acea infasurare nu face parte decit dintr-o singura infasurare anodica. Asta ar fi un alt mod de distorsionare al acestui tip de bobinaj, chiar si daca se cupleaza sectiunile primare pe directia interior-exterior astfel incit suma sectiunilor sa aibe valori egale ca rezistenta.

 

Numai bobinajul in galeti sau pe coloane la C-core ne poate scapa de aceste doua tipuri de distorsiuni generate de transformator.

Numai asa se asigura o buna simetrie atit ca rezistenta cit si ca distributie in frecventa a energiei semnalului pe cele doua semialternante.

 

Prea putin stiu cum distorsioneaza transformatoarele si prea putini cauta sa obtina in mod deliberat un anumit tip de distorsiuni din transformator. In general cine bobineaza OT PP fara galeti sau coloane nu o face ca sa obtina un anumit tip de distorsiuni ci o face pentru ca "merge si asa" sau sa-l faca repede si usor fara prea multa munca.

Link spre comentariu

Exemple de cum arata galetii sau bobine inelare sau bobine verticale (coloane ) , multa lume nu stie !

Posted Image

Posted Image

 Pozele sunt doar exemple si nu au legatura cu OT urile ... 

Pai si daca nu au legatura cu OT-urile ce cauta aici?

Pe google gasesc multe poze asemanatoare (si care chiar au treaba cu AUDIO):

Posted Image

Posted Image

 

Nu cred ca este asa interesant o bobina realizata fara carcasa. Chiar eu am facut la un amic la un strung o bobina din asta (nu mi-a iesit chiar asa de frumoasa) fara carcasa din fir de 1,3mm si nu-i mare smecherie: firul trebuie tensionat si in final bobina nu se destrama (daca firul este destul de gros si permite o tensionare serioasa la bobinare). 

Link spre comentariu

Galetul se bobineaza in suporti speciali ,imuni la adezivi si lacuri in special cei pentru transformatoarele de iesire ,care presupun sarma foarte subtire . Un galet de primar care contine , de exemplu 6-700 de spire cuem 0,20-etc se impregneaza in lac ,se preseaza si dupa uscare  se monteaza pe carcasa transformatorului . Galetii din pozele mele nu sunt dupa internet ci sunt la mine in atelier si i`am dat de exemplu .

Editat de romicap
Link spre comentariu

Inteleg unde bati tu: vrei sa bobinezi in galeti fara carcasa in galeti insa folosesti lac pentru a evita destramarea bobinajului cu sarma subtire. Ai intalnit multe trafuri de iesire cu bobinajul impregant in lac? 

   Faci aceeasi greseala ca si altii care considera galetul drept  compartimentul delimitat in care se bobineaza sarma !!! Daca nu stii de ce te amesteci ? Mai spun o data , galetul este o bobina inelara si atat ! Nu exista carcase in galeti ci , carcase cu galeti  :nerv

Editat de romicap
Link spre comentariu

  Uneori termenul de "galet" este gresit atribuit tipului de conexiuni existente in tehnologia unui transformator de iesire.Galeti pentru un OT ar trebui sa arate ca in imaginea de mai jos (transformator de iesire bobinat in galeti sau in π,litera greceasca sau "Transformer Coil Buckets/TCB),iar daca uneori impartim carcasa unui OT in doua camere se poate spune fara greseala ca sunt doi galeti,nu are importanta "izolatorul" dintre bobine ca-i aer sau alt material.

In general pentru OT-uri este greoaie si pretentioasa o astfel realizare in mai mult de patru galeti,dar cu cat sunt mai multi cu atat vom imbunatati raspunsul in frecvente superioare a acelui OT.In zilele noastre aceste forme de galeti se practica pentru transformatoarele de ferita din sursele in comutatie care lucreaza la frecvente mari,imbunatatind astfel randamentul.

  Majoritatea transformatoarelor de iesire sunt conectate in "Cross Connection",adica conectarea in serie a bobinelor primare,judicios distribuite pe intreg bobinajul,in general "imbracand" bobinele secundare astfel curentul magnetic indus sa fie distribuit in mod egal in bobinele secundare.

Daca veti accesa pragramul de simulare <MAXWELL> si veti avea rabdare sa lucrati cu el,veti observa cum si cat conteaza asezarea acestor bobine pentru un transfer energetic cau mai bun catre secundare.

Pentru mine constructia unui OT in galeti in adevarata definitie a acestui termen,nu se justifica intrucat practic vorbind,aceasta manopera greoaie nu va aduce imbunatatiri substantiale in caeea ce priveste sunetul unui amplificator decat pentru o gama extrem de restransa de audiofili.Dar cine doreste sa construiasca astfel de transformatoare este liber sa o faca!

 

OT cu GALETI :

Posted Image

 

Atentie! discutam aici numai de transformatoare de iesire,parca asa-i topicul,nu ?

 

P.S eu stiu foarte bine definitia cuvantului : "galet" ca fiind o bobina inelara si/sau face parte din componenta unui transformator sau secțiune a unui comutator rotativ,dar trebuie sa acceptam ca definita de "galet" in cazul transformatoarelor de iesire este universal valabil/acceptata ca fiind cea de mai sus.Toate acele bobine de la OT-ul din poza sunt niste galeti (bobine inelare!) despartiti(te)  de izolatoare de carton,nu stiu unde este gresala si de ce defintia ar fi gresita ???

Editat de LMOlimpiu
Link spre comentariu

Documentatie poti sa cauti singur, eu recomand sa incepi cu Wikipedia , notiunea de galet (varianta in romana ) adica  stiinta pentru toti !

Firmele serioase de transformatoare de iesire bobineaza galeti pe care ii monteaza dupa necesitati . In poza ta este aratat un trafo generatia anilor `70 (secolul trecut )

Editat de romicap
Link spre comentariu

Documentatie poti sa cauti singur, eu recomand sa incepi cu Wikipedia , notiunea de galet (varianta in romana ) adica  stiinta pentru toti !

Pe wikipedia nu gasesc decat:

 

 

Un galet este o rolă metalică montată între două piese în mișcare, cu scopul de a reduce frecarea. La sistemul de deplasare tip șenilă, galeții montați între roțile stelate motoare permit mișcarea prin rostogolire.

Alta documentatie imi mai poti indica? (dar sa fie despre trafuri nu tancuri  :limb: ).

Link spre comentariu

Exista ...voi cauta eu si voi posta linkul

https://dexonline.ro/definitie/galet

 Poti sa pornesti de la dex...limba romana , notiune tehnica , punctul 4 , restul este folclor cu coada pe sus ( ma refer la cum inteleg si sustin unii) !

 

GALÉT1, galeți, s. m. 1. Fragment dintr-o rocă sau dintr-un mineral, șlefuit și rotunjit prin acțiunea mării, a torentelor, a ghețarilor etc. 2. Rolă care permite o mișcare prin rostogolire. 3. (Text.) Piesă de la mașina de filat mătase artificială care întinde firul la ieșirea din baia de filare. 4.(Tehn.) Bobină inelară. 5. (Tehn.) Secțiune a unui comutator rotativ. – Din fr. galet. 
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

.............................................

Tehn. galet bobina inelara (4)

Acuma e Ok?

Editat de romicap
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări