Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

BOBINE , BOBINUTE si BOBINELE


Postări Recomandate

Intrebare: daca am o bobina standard despre care stiu ca are 50uH, daca o rebobinez cu de x ori mai multe spire (sarma mai subtire dar voi pastra lungimea bobinei) voi avea in final o inductanta de x ori mai mare? Variaza strict proportional adica cu nrul de spire daca pastrez aceeasi lungime a bobinajului?

Link spre comentariu

Inductanta este proportionala cu patratul numarului de spire. Daca bobina este fara miez, probabil ca trebuie aplicat un factor de corectie datorate variatiei geometriei. Daca circuitul magnetic este inchis, atunci proportionalitatea cu N^2 se mentine destul de exact.De exemplu, daca o bobina are 50uH si 10 spire si ii adaugi 2 spire, bobina rezultata va avea valoarea initiala inmultita cu ((10+2)/10)^2=1.44, adica 50uH*1.44 = 72uHCirip

Link spre comentariu

Nu te ajuta schema postata pe pagina precedenta de Marianqt? Iei ce miez de ferita ai prin casa, bobinezi 20 de spire, masori, mai bobinezi, mai masori... Eu asa cred ca o sa fac, e prea simpla schema aia ca sa n-o incerc si sa o testez cu cateva bobine standard.

Link spre comentariu

Inductanta este proportionala cu patratul numarului de spire. Daca bobina este fara miez, probabil ca trebuie aplicat un factor de corectie datorate variatiei geometriei. Daca circuitul magnetic este inchis, atunci proportionalitatea cu N^2 se mentine destul de exact.De exemplu, daca o bobina are 50uH si 10 spire si ii adaugi 2 spire, bobina rezultata va avea valoarea initiala inmultita cu ((10+2)/10)^2=1.44, adica 50uH*1.44 = 72uHCirip

Multumesc de raspuns. Daca bobina e de genul celei din poza asta trebuie sa pastrez si golul ala din bobinaj, sau in cazul unui tor nu are importanta si pot bobina in intregime torul?
Link spre comentariu

In cazul torului, datorita circuitului magnetic inchis si bine controlat, relatia L=AL*n^2 se pastreaza destul de bine indiferent cum bobinezi. Ca regula generala, este recomandat ca torurile sa fie bobinate pe toata circumferinta, chiar daca sunt mai rare spirele.

Link spre comentariu
  • 1 lună mai târziu...

Buna seara.Cum as putea sa-mi construiesc in regim propriu socuri de 250 microhenry(aproximativ)?Dar 1 mH?Multumesc.

Salutare,

 

Ceea ce scriu aici, va fi de folos si pentru tine, cat si pentru MosFet.

 

Legat de intrebarea lui MosFet, ea a primit deja un raspuns bine documentat din partea lui cirip, pe care il cunosc si stiu ce-i poate pielea in materie de bobine. Daca as dispune macar de 1/4 din arta lui legata de subiect, la ora asta faceam productie de echipamente RF!

 

Dar sa nu deviem mai mult.

Pentru cei care vor sa-si realizeze bobine pe suport cilindric intr-un singur strat, le recomand doua calculatoare online care ofera o precizie foarte buna in estimarea inductantei si a numarului de spire. Personal, am testat aceste doua calculatoare timp indelungat si dupa ce am construit cateva sute de bobine in ultimii 2 ani, imi pot asuma raspunderea afirmatiilor pe care le fac asupra preciziei de calcul pe care cele doua instrumente le ofera.

 

Pentru a intari cele subliniate, mentionez ca am verificat de fiecare data inductanta bobinelor estimate cu ajutorul acestor calculatoare, folosind un impedantmetru TESLA BM-358 (instrument calibrat, care a functionat intr-un laborator).

 

Calculatorul VK2ZAY.

http://www.vk2zay.net/calc/SolenoidInductor

Permite estimarea inductantei ce va fi obtinuta in urma introducerii urmatoarelor date:

- diametrul carcasei

- lungimea bobinei

- numarul de spire

- diametrul sarmei de bobinaj

- permeabilitatea relativa a dielectricului utilizat ca suport.

Exemplu verificat practic: carcasa 32mm (teava plastic gri de 1.25 toli), 20 spire din sarma de CuEm 0.6mm, lungime bobinaj 12mm. Inductanta *masurata* a fost de 16uH.

Daca veti introduce datele de mai sus in calculatorul VK2ZAY, veti obtine 15.5uH :)

Pentru incepatorii care nu sunt obisnuiti, precizez ca e nevoie sa convertiti mm in m, iar lungimea bobinei rezulta din produsul dintre diametrul sarmei utilizate si nr. de spire.

In final, mai precizez ca am folosit permeabilitate 1, fara sa incerc sa fac "farmacie".

 

Calculatorul Pronine Electronics

http://www.pronine.ca/coilcal.htm

Acesta calculeaza nr. de spire si lungimea rezultanta a unei bobine, in functie de:

- inductanta ce se doreste a fi obtinuta (exprimata in uH sau nH);

- diametrul carcasei;

- diametrul sarmei de bobinaj.

Ca exemplu practic, pentru inductanta de 15.5uH de mai sus, folosind carcasa de 32mm si sarma de 0.6mm, rezulta ca sunt necesare 20.19 spire pe o lungime de 12.11mm.

 

Dupa cum vedeti, datele oferite de cele doua calculatoare coincid, desi fiecare socoteste alti parametri finali. De asemenea, se verifica si practic, prin masurarea inductantelor obtinute cu impedantmetrul de laborator.

 

Referitor la socurile (SRF) in regim propriu, voi descrie metoda folosita de mine, precizand ca altii pot descrie si alte solutii.

 

In functie de destinatia socului, acesta poate fi realizat bobinand pe o carcasa fara miez, cu miez de ferita sau cu miez din pulbere de fier (sau tole de transformator). Nu voi lua in discutie ultimele doua variante; socurile realizate pe tole sunt folosite in general la filtrajul tensiunilor redresate.

 

Daca veti alege realizarea pe carcase fara miez, numarul de spire va fi foarte mare si din acest motiv, daca SRF-ul va fi bobinat in mod normal, capacitatea parazita obtinuta va fi foarte mare. Pentru reducerea acesteia, este necesara bobinarea in 3-4 galeti (sectiuni) de cateva sute de spire fiecare (capacitatea parazita totala se reduce prin inserierea capacitatii fiecarui galet in parte). Un exemplu practic, il constituie un SRF de 3.85 mH. Au fost necesare 1260 spire din sarma de CuEm 0.1mm, pe care le-am bobinat in 4 galeti de cate 315 spire fiecare.

 

Daca veti folosi ferite, va trebui sa cunoasteti inductanta specifica (AL) a miezurilor folosite. Acest parametru il puteti afla consultand cataloagele producatorilor, in cazul in care aveti de-a face cu miezuri "cunoscute". Pentru miezuri oarecare, solutia este sa determinati AL-ul, apoi sa calculati numarul de spire folosind relatia ( L = N^2 * AL ).

 

Determinarea AL-ului unui miez merita a fi facuta doar daca fie sunteti foarte interesati sa folositi acel miez, fie daca aveti mai multe miezuri de acelasi tip si estimati ca le veti folosi intensiv.

Este o operatie care necesita rabdare, pentru ca se apeleaza la masuratori multiple, in vederea obtinerii unei mai bune precizii a determinarii finale.

Astfel, puteti porni de la bobinarea a 10 spire pe miezul testat si masurarea inductantei acestuia.

Notati inductanta, si daca aveti rabdare, refaceti masuratoarea de inca 2 ori, cu numere de spire diferite. Notati inductantele obtinute si numarul de spire folosit in fiecare caz, apoi creati un tabel (eu folosesc cu mult succes Excel-ul) care va calcula AL-ul pentru fiecare caz in parte.

In final, faceti media aritmetica a AL-urilor obtinute din toate determinarile si ... contati pe valoarea respectiva in socotelile care vor urma.

NOTA: cu cat mai multe determinari, cu atat precizia va fi mai mare.

 

Vor fi unii care vor sari in sus si vor spune ca nu dispun de instrumente care sa le permita masurarea inductantelor. OK... sunt de inteles, dar nu trebuie sa dispere. O solutie ar fi sa construiasca si sa regleze singuri sau cu ajutorul altcuiva mai priceput, un LC-metru cu PIC sau chiar analog (a carui precizie nu se compara cu cea a unui instrument de laborator, dar oricum, e mai bun decat nimic si cel putin la fel de OK ca si cele care doteaza unele instrumente AVO digitale). O alta solutie, cea "a saracului", ar fi sa foloseasca metode alternative de determinare a inductantei, in functie de destinatia apreciata a bobinelor.

 

Pentru bobine cu inductanta mare (transformatoare, socuri de filtraj, drosele, etc.), se poate apela la o metoda foarte bine descrisa de cirip intr-un thread localizat tot pe acest forum .

 

Pentru bobine cu inductante relativ mici, de ordinul zecilor de uH pana la zeci de mH, puteti face apel la o metoda primitiva, destul de laborioasa, dar care in final va poate oferi un rezultat multumitor (nu uitati ca nu e nevoie sa faceti "farmacie"; intr-un circuit acordat aveti si condensatorul care va salveaza, hi - iar in cazul SRF-urilor, fiti siguri ca diferente de pana la 20% nu conteaza). Metoda respectiva am testat-o si eu. E supusa unor erori multiple, dar ofera rezultate cu care puteti porni la lucru, pana cand veti avea un instrument care sa masoare mai bine inductantele. E vorba de aplicarea practica a rezonantei si calcularea ulterioara a inductantei folosind celebra formula a lui Thompson.

 

Bobina necunoscuta Lx va fi adusa la frecvente de rezonanta diferite, folosind un set de condensatoare cu valori cunoscute (preferabil, masurate cu un capacimetru verificat). Eu am folosit un set de 5 astfel de condensatoare (50,82,100,150 si 220 pF) dispuse pe un comutator. Circuitul LC astfel construit va fi excitat printr-un condensator serie de valoare mica (5.6pF...3.3pF) dintr-un generator de semnal (eu am folosit cu succes atat un Versatester sau un generator cu DDS, dar si un amarat de oscilator construit in regim propriu). Variind frecventa generatorului, gasiti rezonanta (punctul in care amplitudinea semnalului este maxima). Pentru vizualizarea semnalului, cuplati in acelasi punct cald al circuitului LC analizat, un osciloscop, printr-un alt condensator serie de valoare mica. Sau, si mai bine, daca se poate, cuplati sonda osciloscopului prin intermediul a 1-2 spire (nu mai mult!) infasurate peste bobina respectiva.

 

ATENTIE! Folositi sonda cu atenuator 1:10, pentru a nu va pacali prea mult capacitatea parazita proprie a acesteia, respectiv a cablului de masura si a intrarii osciloscopului. De asemenea, semnalul adus de la generator, aduceti-l pe un traseu cat mai scurt. Daca e posibil, montati comutatorul cu condensatoare pe o placuta cu mufe BNC care sa se cupleze direct la generator, fara cabluri. Nu uitati ca in cazul unui tronson de 1m coaxial RG58C, capacitatea acestuia este de 98pF!!

 

In fine... determinati frecventele de rezonanta in cazul fiecarui condensator folosit si apoi creati un tabel Excel in care veti cacula inductanta folosind formula lui Thompson ( L = 1 / (4*PI^2 * f^2 * C). In cazul condensatoarelor, va trebui sa tineti cont si de capacitatea parazita total estimata a cablurilor de conexiune, sonda + intrare osciloscop. In final, se face media aritmetica a rezultatelor obtinute, care reprezinta inductanta aproximativa a bobinei "masurate".

 

Precizez inca odata ca aceasta metoda este laborioasa si necesita o intelegere destul de buna a fenomenelor care se petrec in circuitul masurat, precum si in exteriorul sau. In cazul unei executii atente, a unei corecte estimari a capacitatilor parazite adaugate, a utilizarii unor condensatoare masurate in prealabil si de asemenea, a unei corecte citiri a maximelor obtinute pe osciloscop, puteti obtine precizii de ordinul a 20%, in multe cazuri chiar mai bine.

 

Nu incercati sa masurati inductante mari cu aceasta metoda, folosind condensatoarele descrise. Calculati reactanta capacitiva a acestora in functie de frecventele de masura care vor fi necesare unor inductante de ordinul Henry si veti intelege.

 

Repet, metoda descrisa e buna pentru cazurile "disperate", in care nu ai altceva mai bun la indemana. Pentru cei mai comozi, cea mai buna solutie este un inductanmetru. Eu personal, ma consider foarte norocos , avand la dispozite impedantmetrul amintit la inceputul acestui text.

 

Cu stima,

Nea Bobina

Link spre comentariu
  • 1 lună mai târziu...

Buna ziua.Este prima oara cand incep sa realizez un montaj RF si tot prima oara cand ma lovesc de realizarea bobinelor.Am de facut o mica bobina de 45 spire 03mm pe un T50-2.

 

Am cautat ceva informatii dar nu am gasit,informatii privind dimensiunea acestui tor.Eu am cateva toruri recuperate,dintre care am ales 2 modele apropiate celod din pozele gasite pe site

 

Tor a:

Diametru exterior:40

Diametrul interiror:12

H:~10 (9.89)

L:~4 (4.25)

 

Tor b:

Diametru exterior:~13(12.94)

Diametrul interiror:~7(7.45)

H:6.53 (6.5 daca tinem cont de stratur protector:D)

L:~3(2.77)

 

Dintre cele 2 toruri eu zic ca cel mai apropiat este b

Asta este mica jucarie pe care vreau sa o fac http://lpistor.chez-alice.fr/rx3bds.htm

 

Va multumesc

Link spre comentariu

Buna ziua.Este prima oara cand incep sa realizez un montaj RF si tot prima oara cand ma lovesc de realizarea bobinelor.Am de facut o mica bobina de 45 spire 03mm pe un T50-2.

Am cautat ceva informatii dar nu am gasit,informatii privind dimensiunea acestui tor.Eu am cateva toruri recuperate [....]

Asta este mica jucarie pe care vreau sa o fac http://lpistor.chez-alice.fr/rx3bds.htm

Salut!

Torurile recuperate sunt deocamdata necunoscute, intrucat daca nu dispui de un cod de identificare, pentru a putea afla exact cate spire trebuie sa bobinezi pe ele pentru a obtine o anumita inductanta (necesara montajului tau), trebuiesc caracterizate in regim propriu. Mai concret, trebuie 1) sa poti determina inductanta specifica AL a materialului din care este executat torul respectiv si 2) sa determini daca acel material poate fi utilizat in spectrul de frecvente la care functioneaza montajul.

Aceste operatii sunt posibile in regim de amator, doar daca dispui de cel putin un generator RF si macar o sonda RF cu impedanta mare (de preferat osciloscopul).

 

Pentru a nu-ti mai bate capul, hai sa vedem ce e cu torul T50-2 de care spui si tu, si lista de piese a montajului. Ei bine, T50-2 e un tor furnizat de Amidon Corporation. Acestia nu sunt producatori, ci doar distribuitori, dar ofera specificatii concrete pentru fiecare material in parte. In cazul tau, specificatiile lui T50-2 se pot gasi in documentul https://www.amidoncorp.com/specs/1-09.PDF .

 

Din analiza specificatiilor, rezulta ca T50-2 este un tor marcat cu rosu, cu dimensiunile ø12.7/ø7.7x4,8mm, avand inductanta specifica Al=49uH/100t si realizat dintr-un material utilizabil in domeniul 2-30MHz. Cei de la Amidon au prostul obicei de a exprima inductanta specifica in uH/100spire. Exprimarea standard se face in nH/sp^2. Pentru a converti dintr-o exprimare in cealalta, trebuie sa imparti pur si simplu la 10 cifra oferita de cataloagele Amidon (data in uH/100t) si vei obtine exprimarea standard.

 

In aceasta situatie, obtinem ca pentru T50-2, inductanta specifica este de 4.9nH/sp^2.

Din formula clasica L = Al * N^2, rezulta L = 4.9nH/sp^2 * (45 sp.)^2 = 4.9nH/sp^2 * 2025 sp^2 = 9922.5 nH . Cum 1nH = 10^-3uH, rezulta L = 9.9225 uH, deci putem aproxima fara probleme ca inductanta obtinuta cu cele 45 spire pe torul T50-2, este de 10uH.

 

Cum nu vei gasi un tor identic, te sfatuiesc sa-ti procuri de la magazinul AFERO cateva toruri din material F4a marcate cu punct alb, dimensiuni 9x6x2mm. Aceste toruri au inductanta specifica Al = 18.2nH/sp^2 .

 

Din aceasi clasica formula L = Al * N^2, rezulta N = SQRT (L/Al) = SQRT (10uH / 18.2nH/sp^2) = SQRT (10^4nH/18.2nH/sp^2) = SQRT (549.45 sp^2) = 23.44 spire.

 

In concluzie, folosind un tor ca cel mentionat mai sus, vei avea de bobinat 24 spire pentru a obtine o inductanta in jurul a 10uH. Nu te alarma, chiar daca nu va iesi fix la 10uH, nu e o problema. Bobina L8 din oscilatorul receptorului respectiv va acoperi plaja necesara cu ajutorul condensatorului variabil CV7, a trimerului aferent C22 si a paderului serie (C21). Verificarea acoperirii este ultima ta problema, aceea trebuie s-o lasi la final.

 

Tinand cont de inductanta L=10uH dedusa pentru torul T50-2, poti construi bobinele L7 din intrarea mixerului, si L1-L2 din filtrele trece-banda pentru 80m, in aceasi maniera.

In aceasta situatie, la filtrele trece-banda iti vei simplifica munca de acord, intrucat poti folosi doar condensatoarele trimer CV1 si CV2 (acolo poti monta 10/60pF).

 

La fel, poti folosi acelasi tip de toruri pentru executia celorlalte filtre trece-banda din intrarea receptorului. Astfel, L3-L4 (4.7uH) vor avea 16 spire fiecare iar L5-L6 (1.2uH) vor avea 8.11 spire (bobineaza 9 spire si mai compensezi din trimerii CV5-CV6 la acorduri).

 

Receptorul este o sincrodina care ar trebui sa functioneze OK, iar filtrele trece-banda trebuiesc acordate in mijlocul benzilor de lucru. De modul in care vei pune la punct aceste filtre, depind majoritatea performantelor de sensibilitate si selectivitate ale receptorului.

 

Procedura de reglaj a unui FTB nu este o operatie lejera, dar asta nu inseamna ca trebuie sa te descurajezi. Citeste articolul "A412 si realizarea filtrelor trece-banda" si te vei mai lamuri. Deocamdata, da-i bice, arde-i un cablaj, monteaza totul, procura-ti torurile recomandate, executa bobinele si alimenteaza montajul. Putem discuta mai incolo despre reglaje, daca vei considera ca ai nevoie.

 

Multa bafta si tine-ne la curent cu evolutia montajului !

 

Cu stima,

Nea Bobina

Link spre comentariu

Multumesc frumos pentru raspuns,mi-ati fost de un real ajutor.Astazi sper sa realizez PCB-ul... daca print-urile au iesit OK iar mai apoi voi monta piesele de care dispun,urmand sa fac o comanda si finalizarea receptorului.

Salut!Receptorul asta il poti construi si fara sa executi cablaj. Pur si simplu, poti folosi metoda wrapping pe placa de test. Nu e la fel de eleganta, ce-i drept. Dar daca poti face un circuit imprimat, va fi mai simplu la reglaj si depanare, eventual modernizare :)Referitor la "comanda", habar n-am daca cei de la AFERO iti vor trimite prin posta torurile respective. Voi suna si eu maine la ei, ptr. ca trebuie sa ma duc sa-mi cumpar mai multe, si sa-i intreb daca pot sa faca asta. Daca nu, iti pot trimite eu cateva torulete, dar numai dupa ce voi ajunge sa le cumpar (pentru ca le-am epuizat, hi).Si tot legat de toruri. Sa stii ca bobinute de 10uH poti construi si pe orice alt fel de carcase cu sau fara miez. De exemplu, 72 spire CuEm 0.22mm, infasurate spira langa spira pe o carcasa de 6mm fara miez, ar trebui sa-ti ofere o inductanta de aproximativ 10uH.Poti folosi de asemenea, bobine ordinare din circuitele RF de intrare sau de la oscilator din orice radioreceptor care e dotat cu gama de unde scurte; sau bobine din lantul de FI de 10.7MHz de la orice radioreceptor care dispune de UUS. Daca ai astfel de bobine (mai ales din cele de FI de 10.7 folosite prin receptoarele tranzistorizate Gloria, Pacific sau echivalente), te rog sa-mi spui; mai am o serie de astfel de ansmabluri si le pot masura caracteristicile, ca sa-ti pot spune exact ce nr. de spire poti bobina. De asemenea, iti pot spune exact nr. de spire daca dispui de carcase cu miez din calea de sunet de la TV-urile cu CI (de exemplu, recuperate din modulul cu TAA661). Dupa cum vezi, exista mai multe solutii. Spor la treaba!Cu stima,Nea Bobina
Link spre comentariu

Din pacate nu dispun de montaje din receptoare.Eu sunt deacord sa imi trimiteti niste toruri,binenteles contra cost.De grabit nu ma grabesc, pot sa astept.

 

Prefer sa fac totusi circuitul imprimat tocmai pentru motivele expuse de dumneavoastra.In aceasta seara am incercat sa fac transferul dar se pare ca tonerul imprimantei la care scoteam cablajul a fost schimbat,iar cel nou nu prea vrea sa se imprime.Maine voi cauta hartie foto si sper sa rezolv problema.

 

Ceva sarma am de 0.32mm,voi incerca sa fac calculele pentru o bobina cu miez de 6mm

 

Va multumesc frumos pentru sustinere

 

===========Edit=================

 

Am facut calculul pentru sarma de 0.32mm,diametrul carcase 6mm de unde a rezultat lungimea bobinei de 32mm (31.385740) si un numar de spire de 98...99.

Link spre comentariu
Din pacate nu dispun de montaje din receptoare.Eu sunt deacord sa imi trimiteti niste toruri,binenteles contra cost.De grabit nu ma grabesc, pot sa astept.
Salut,

Toruri pot sa-ti trimit, ca le pun repede la posta, dar ma gandesc ca ar fi interesant sa poti folosi carcase de bobine cu miez ordinare, din calea de sunet TV de exemplu. Pana cumpar eu toruri, o sa mai dureze. Si din momentul in care ti le pun la posta, poate dura cateva zile. Eu cred ca vrei sa vezi cat mai repede montajul ala functionand... nu am dreptate? Stiu cum e cand esti la inceput de drum!

 

Cauta si tu pe la amici, cunoscuti, pe la radioamatorii din oras... pe la vreun targ (talcioc) din zona... pe la vreun atelier de reparatii radio-TV. E imposibil sa nu poti recupera macar 2-3 carcase cu miez de undeva. Daca faci rost de ele, voi construi eu o bobina de care ai nevoie si o voi masura pe impedantmetru, apoi iti spun exact cate spire trebuie sa pui cu sarma pe care o ai la dispozitie.

Prefer sa fac totusi circuitul imprimat tocmai pentru motivele expuse de dumneavoastra.In aceasta seara am incercat sa fac transferul dar se pare ca tonerul imprimantei la care scoteam cablajul a fost schimbat,iar cel nou nu prea vrea sa se imprime.Maine voi cauta hartie foto si sper sa rezolv problema.
Receptorul ala e prea simplu ca sa te complici cu atata munca. Eu zic ca daca pui mana pe un marker rezistent la clorura ferica sau pe un ac de seringa si niste solutie "Sigmarom", poti desena de mana cablajul fara nici o problema. Nu va iesi la fel de elegant, dar va fi o solutie rapida si practica. Nu te mai chinui cu metode foto, etc. , ca zau ca nu merita !
Am facut calculul pentru sarma de 0.32mm,diametrul carcase 6mm de unde a rezultat lungimea bobinei de 32mm (31.385740) si un numar de spire de 98...99.
Corect! Asa e, daca nu folosesti miez.

 

Acum, uite, eu ti-am simulat cu LTSpice filtrul trece banda pentru 80m. Dupa ce ma voi asigura ca n-am gresit cu nimic, voi posta aici rezultatele, cu graficul caracteristicii, etc. Si din ce vad, se pare ca bobinele vor avea o inductanta mai mica decat cea precizata de francez. Mai ai un pic rabdare si mai discutam. La nevoie, voi merge pana acolo incat voi construi chiar eu filtrul pe o placuta de test, si il voi analiza cu voblerul, sa vad ce iese. Proiectul tau mi se pare interesant pentru un alt amic de-al meu, asa ca ma gandesc sa te ajut cat pot cu realizarea partii de intrare, care este cea mai importanta din tot montajul.

 

Cu stima,

Nea Bobina

Link spre comentariu

Mii de multumiri.Calculul a fost facut pentru bobina fara miez.Am sa mai caut niste miezuri,poate gasesc daca nu dau o fuga pana la un service TV,patronul de acolo este un super domn si poate imi da niste ferite din ceva tv-uri desfacute.Intradevar...mi-as dori sa il vad cat mai repede pornit dar sunt mici probleme care prelungesc perioada de realizare a proiectului deci...nu va grabiti pentru mine,cand aveti timp dumneavoastra.=====EDIT====Acum am avzut postul tau yo9hrb,revin cu PM.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări