Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

cirip

Membru activ
  • Content Count

    3,300
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

198 Excellent

1 Follower

About cirip

  • Rank
    Monoda

Profile Information

  • Locatie
    Cuca Macaii

Recent Profile Visitors

1,254 profile views
  1. Va salut @zvonacfirst, Da. Si asta se deduce din interpretarea formulei de la pagina 256, sectiunea 24.7 din foaia de catalog. Daca rearanjati formula astfel incat sa exprime Vin si tineti cont ca valoarea ADC nu poate sa depaseasca 1023 (ptr ca este convertor pe 10 biti, deci valoarea maxima este 2^10-1), rezulta ca Vin_max este 1023/1024*Vref, ceea ce este aproximativ egal cu Vref. Aplicarea unei tensiuni mai mari decat Vref, dar mai mica de 5V la intrarea ADCului nu va distruge intrarea ADCului, in schimb codul de conversie obtinut va fi in permanenta 1023; veti satura ADCul. Spor!
  2. Va salut @Kostas1, Ma alatur si eu colegilor care va spun sa nu umblati la bobine. Se va alege praful si pulberea, daca umblati la ele. Aveti de rezolvat 2 problema: una e mai simpla, cealalta e mai complicata. 1) Un calcul sumar arata ca daca presupunem ca C23 e pe mijloc, si receptorul e in configuratie supradina (frecv. osc. local e mai mare decat frecventa RF) inductanta bobinei L9 e de 150nH pentru acord in mijlocul benzii OIRT (69MHz). Ca sa aduceti osc. local in mijlocul benzii CCIR (98MHz), C25 iese din calcul ca avand 13pF. 12pF ar fi o valoare standard apropiata. Inlocuind C25 cu un cond. fix de 12pF ar trebui sa va situeze deja pe undeva prin banda FM fara nicio alta modificare si sa receptionati posturile puternice. 2) A doua problema este acoperirea. Indiferent ce veti face, nu veti putea acoperi mai mult de 11-12 MHz din gama CCIR. De fapt, daca aliniati oscilatorul la capatul de sus al gamei, veti receptiona 96.6 - 108MHz. Daca aliniati osc. local la capatul de jos, veti receptiona 88 - 98.4 MHz. Nu e chiar un capat de tara, dar e bine sa stiti la ce sa va asteptati. Un calcul similar se poate face si pentru amplificatorul de RF, dar asta numai dupa ce aliniati osc. local. Calculul vi-l pot arata, ca nu e mare filozofie. Daca dupa inlocuirea C25 nu se receptioneaza niciun post atunci cand baleiati scala din butonul de acord, incercati sa conectati un fir de aproximativ 1m la unul din capetele rezistente R5 si testati din nou daca prinde vreunul dintre posturile locale puternice. Nu mai umblati la C11 pana cand nu prinde cel putin un post puternic. C11 va imbunatati sensibilitatea, dar numai dupa ce este tras osc. local in frecventa corecta. Pentru asta se umbla numai la C25 ptr acord brut si trimerul C23 ptr acordul fin. O sa vina si randul lui C11 si o sa facem intai o estimare cam pe unde ar trebui sa fie ca valoare.
  3. Corect. Ala era un fel de FSK, dar se baza pe doua conditii in general adevarate cand se lucra cu caseta: 1) Raport Semnal/Zgomot bun si 2) Linearitatea fazei amplificatorului de cap magnetic. S-ar putea ca pe canalul audio oferit de telefonul celular, conditiile de mai sus sa nu fie indeplinite. Dar daca se poate incerca de mai multe ori deblocarea, atunci de ce nu? Amintiti-va de cate ori trebuia reincarcat un program de Spectrum, daca banda era putin sifonata sau casetofonul nu era de buna calitate. Printre altele, performantele unui demodulator se evalueaza dupa rata erorilor (BER) in fct de RSZ la intrare. Un FSK zgomotos aplicat unui comparator s-ar putea sa fie dificil de demodulat cu BER bun. Adica are deja FX604? Sau ce decodor are? Care sa-l inlocuiasca pe cel existent? Eu nu mai inteleg nimic. Dispozitivul exista sau trebuie facut de la zero? Probabil ca sunt elemente de informatie sensibile, care nu se pot comunica. In orice caz, urmaresc cu interes evolutia proiectului. Dpdv tehnic este interesant.
  4. Pai nici nu ai cum. Am avut un profesor a carui vorba de duh ma urmareste permanent: "Nu putem sa depanam ceva ce nu intelegem cum functioneaza." Exact in situatia asta te afli. Faci o gramada de teste irelevante, ca re nu te ajuta sa inveti, desi iti doresti si asta e laudabil, pentru ca sunt teste la intamplare, fara niciun fir logic de depanare. Ideea de baza e ca de cele mai multe ori defectul nu se "vede". Vezi postul de mai sus al lui @+_Florin_+ Toate componentele pot fi bune, dar cu performante usor degradate, care nu se vad la o simpla masuratoare cu ohmmetrul. Am sa-ti dau un exemplu patit de mine, in care manifestarea era asemanatoare. Receptorul devenea mut pe o jumatate din banda. Era clar ceva legat de condensatorul variabil. Prin masuratori am constatat ca oscilatorul local (Ce-o fi aia?) iesea din oscilatie intr-o jumatate a benzii; nu mai stiu care. Problema era ca, datorita vechimii, condensatorul variabil capatase un fel de mazga, care ii scadea factorul de calitate (Ce-o fi aia?) si nu mai era indeplinita conditia de oscilatie. Solutia a fost sa tin cond. variabil in alcool izopropilic cateva zile, agitand din cand in cand. Nu am umblat la trimeri, nu am lipit fire. Doar scos de pe placa, dat jos capacul de protectie si spalat. Apoi montat la loc si a mers ca nou. Nu spun ca asta e problema si la tine, dar vreau sa iti dau un exemplu in care condensatorul arata ca este bun la o masuratoare cu ohm-metrul si probabil ca ar fi aratat si ca la invartirea axului se schimba capacitatea. Deci ar fi parut bun, dar in receptor nu isi mai facea datoria. Pana nu intelegi ce e aia amplificator de RF, schimbator de frecventa, oscilator local (OL), mixer, monoacordul dintre RF si OL, nu ai cum sa faci placa aia sa mearga decat printr-o simpla intamplare.
  5. Salut @Felix Foarte interesant. Nu stiam. Nu mai auzisem de FSK. Ceea ce stiu sigur e ca nu are nicio legatura cu modulatia utilizata in transmisia facsimil. De aici prima neclaritate. Ai multiple optiuni, unele mai simple, altele mai complicate. Daca procesarea se face exclusiv analogic (ceea ce ar fi pacat avand in vedere ca ai mentionat cuvantul "controller"), atunci poti folosi integrate cum ar fi XR2211, TCM3105, LM565, LM567, CD4046, TBA120, TAA661, MC1496, SA602/612 ... In general orice integrat care are in el un multiplicator, de obicei o celula Gilbert. Mai poti folosi 74121, 7400 (ultimele doua sunt din seria TTL folosite ca monostabile si vor fi urmate de un filtru trece jos). Daca procesarea se face digital, adica daca microfonul care asculta e agatat de un convertor A/D (chiar dintr-un telefon), atunci lumea procesarii digitale a semnalelor ne e larg deschisa. Sunt multiple metode de demodulare, care depind de performantele cerute. Exemple: 1) Faci doua filtre pentru cele doua frecvente FSK si calculezi in permanenta puterea de la iesire. Care e mai mare, frecventa aia a venit pe linie. 2) Inmultesti semnalul cu o replica a sa defazata cu 90 de grade, apoi filtrezi trece jos. Nivelelel de la iesire vor fi proportionale cu frecventele FSK. 3) PLL soft. Datele se extrag din registrul care contine incrementul de faza al NCO-ului (Numerically Controlled Oscillator) 4) Demodulare FM pe baza semnalului analitic (complex, adica a+j*b) generat folosind transformata Hilbert 5) Algoritmul Goertzel (asta merge bine cand codezi cu DTMF). Dupa cum vezi solutii posibile sunt multe si nu vorbesc din povesti; le-am realizat pe toate pe care le-am descris mai sus. De aia mi le amintesc asa usor. Depinde acuma care iti este cea mai la indemana. Sunt in continuare intrebari la care nu ai raspuns. Si poate cea mai importanta ar fi: e proiect de licenta de care vrei sa scapi usor si repede sau trebuie facut un produs care sa functioneze cu un nivel de disponibilitate ridicat?
  6. Salut @Biris Denis Florin, Nu vreau sa te dezamagesc, dar @Craciun are dreptate. Nu te lasa impresionat de cateva succese din pura intamplare. Sunt multe probleme cu radioul ala. Condensatorul variabil original avea capacitatile intr-o gama bine determinata, altfel aparatul nu functioneaza. Nu are cum sa mearga cu condensatorul variabil de aici: https://ibb.co/2SsvBPT Capacitatile sunt prea mari si dezacordeaza complet circuitele. Conectarea unui cond variabil cu fire lungi la frecvente de ordinul 100MHz introduce elemente parazite greu de evaluat si tinut sub control. Nu e de mirare ca e asa de instabil. Intr-o pagina anterioara a fost postat un bloc de ultrascurte tipic. Iata-i schema pusa din nou aici. Desi schema pare simpla, in realitate sunt multe conditii care trebuiesc indeplinite ca sa functioneze corect. De exemplu, frecventele de rezonanta ale circuitelor acordate si ajustate cu C404 si C413 (sectiunile cond. variabil) trebuie sa se incadreze intre anumite limite. Pana nu intelegi cum functioneaza schema de mai jos, repunerea in functiune a placii aleia e doar o chestie de noroc. Afirmatia asta e o dovada clara a neintelegerii schemei. Desi iti inteleg entuziasmul, poate ca e bine fie sa ceri ajutor cuiva priceput, fie sa lasi deoparte montajul si sa il abordezi dupa ce intelegi cum functioneaza un bloc de ultrascurte. Nu s-a nascut nimeni invatat, toti am inceput de undeva, dar se pare ca asta e un salt prea mare. Spor!
  7. Salut @Felix, (mai e unul celebru pe-aici pe forum) Hm! Wikipedia e de alta parere ... Zice de PSK, QAM, TCM. Care ar fi alea? Ceva exemple de coduri ... Scheme si idei ar fi, dar trebuie clarificate mai bine cerintele. Asta e proiect de licenta sau tre' facut ceva practic, care sa mai si mearga? Se transmit doar doua nivele, de ex 1 si 0 sau se transmit si nivele intermediare? Care e viteza de transmisie? Audio-FSK asta mai trebuie sa si moduleze ceva emitator RF sau se indeasa direct pe o linie?
  8. Hai salut @Gilbert Sparios ! Nooo. Stai la coada! Mai sunt si alti clienti la rand. In ceea ce ma priveste, trebuie sa recunosc ca uneori ai niste idei (putine, da' fixe) care ma inspira sa-mi mai flexez bicepsul neuronului. Asta a fost una dintre ele. Paiii, iaca ce-am ticluit, destul de banal de altfel, dar dragut. Sa presupunem, ca o aproximatie simplificatoare, ca fiecare spira are diametrul cu 2 grosimi de banda mai mare decat spira anterioara. Pe baza acestei presupuneri, sa vedem ce lungime au primele cateva spire. Notam: D = 25mm; diametrul tevii g = 1mm; grosimea benzii infasuratoare Sn = distanta variabila pana la ce-atarna; Lungimi Spire Individuale: Spira 1 = PI*D Spira 2 = PI*(D+1*2*g) Spira 3 = PI*(D+2*2*g) Spira 4 = PI*(D+3*2*g) ... Spira n = PI*(D+(n-1)*2*g) Intrucat diferenta dintre 2 termeni consecutivi este constanta si egala cu 2*g, rezulta ca avem de-a face cu o progresie aritmetica. Bun, sa fie primit! Si ce daca? Pai, suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice este Sn = n*(a1 + an)/2 Aplicand formula in cazul nostru, rezulta: Sn = n*(PI*D + PI*(D+(n-1)*2*g))/2 Expandand egalitatea si re-aranjand termenii dupa puterile lui n, rezulta ecuatia de gr. 2 in n: PI*g*n^2 + PI*(D-g)*n - Sn = 0 Radacinile ecuatiei de gr. 2 vor fi: n1,2 = (-PI*(D-g) +/- SQRT((PI*(D-g))^2 + 4*PI*g*Sn))/(2*PI*g) Dintre cele doua radacini una va fi negativa si o dam la pisi; ramane sa o folosim pe cea pozitiva. Si uite asa am calculat de cate ori tre' sa invartim banda pe teava ca sa ruleze Sn metri. Iaca si un test in excel, pentru o lungime Sn = S = 1000mm, ca sa verificam ca am calculat corect. Dupa cum se vede n = 9.5, ceea ce e undeva intre 9 si 10 spire, daca n e intreg. In partea stanga este calculat n pe baza formulei deduse mai sus. In partea dreapta se calculeaza iterativ lungimea spirelor consecutive. La 9 spire avem 933mm, la 10 spire avem 1131mm. Deci n = 9.5 calculat e cam pe-acolo. delta este discriminantul functiei de gr. 2 Spor la programat!
  9. Nu cred ca este posibil. V-ati uitat la pagina 5 a foii de catalog? Acolo este dat graficul zonei intunecate in functie de negativarea pe pinul 1. Din grafic rezulta ca la -22V pe pinul 1 zona intunecata dispare complet, iar la 0V pe pinul 1, zona intunecata are lungimea maxima de 21mm. Asta e tot ce poate tubul daca este stimulat pe o gama de 22V. Si asta daca tubul este alimentat la 250V, conform conditiilor din foaia de catalog. Desigur, or fi si ceva variatii de la tub la tub. Deci umbra de 30mm nu veti obtine. De asemenea, tineti cont ca latimea umbrei este in relatie cu nivelul postului. Oscilatia observata de dvs. pe US nu este altceva decat fadingul postului. Deci e de asteptat. Un post puternic produce negativare mare in pinul 7 al FI2MA, dar ca sa dispara complet umbra, ar trebui sa apara o negativare de peste 40V (datorita divizarii cu 2 pana la pinul 1 al tubului). Asta s-ar intampla la un post foarte puternic. Ideea e ca latimea umbrei este in directa relatie cu nivelul postului. Nu veti observa o umbra minima la toate posturile. Din ceea ce descrieti, indicatorul de acord functioneaza acceptabil pe gamele de unde cu MA. Daca doriti o investigatie mai amanuntita a comportarii indicatorului de acord si impingerea lui la limite, cred ca trebuie facuta testare cu aparatura de laborator. Nu mai merge cu o antena si cu semnale cum o da propagarea si distanta. Eu am niscai EM84 si as putea sa testez si sa confirm relatia dintre tens de negativare si lungimea umbrei, dar dureaza. Daca doriti, puteti face si dvs testul cu ajutorul unei surse exterioare. Negativati pinul 1 al lui EM84 de la 0 la -30V si vedeti care este cursa spotului. Ceea ce veti observa este excursia maxima la care va puteti astepta in cel mai bun caz.
  10. Aaa, asa mai vine de-acasa. Si ochiul magic? Sunteti multumit de deplasarea benzilor luminoase? Nivelele par rezonabile. Cei -15V din pin7 FI2MA devin -7V (cam jumate) datorita divizarii pe R311,R312. Antena poate sa fie un fir de cativa metri intins aproape de o fereastra. Acum testati si pe celelalte game MA, adica UL si US. Cum se comporta? Cred ca pe lungi ar trebui sa auziti Bodul pe 153KHz.
  11. Va salut @+_Florin_+, Intuitia nu va inseala. Inspirat de intrebarile dvs., am rulat o simulare folosind dioda cu germaniu de tip 1N34A. Alegerea a fost dictata in principal de disponibilitatea modelului spice. In scopul analizei, am pictat un mixer dublu echilibrat si unul simplu echilibrat. Am marit progresiv tensiunea BFOului de la 10mV la 500mV amplitudine in pasi de 10mV. Am capturat diverse masuratori in timpul simularii, inclusiv puterea aplicata la intrare si impedanta "vazuta" de BFO. Semnalul de la intrarea de FI a fost constant cu o amplitudine de 10mV. Dupa cum se observa in grafice, tensiunea semnalului audio de la iesire nu mai creste semnificativ incepand cu o putere de -10dBm (0.1mW) aplicati la intrarea BFO a mixerului. Prin urmare, marirea puterii de la BFO peste -10dBm nu se justifica, cel putin dpdv al nivelului semnalului de iesire. Nu am facut si o simulare a linearitatii (produse IMD) ptr. ca e mai laborioasa, dar nu e imposibil. Pe de alta parte, lucrand pe FI, adica pe banda ingusta, IMDurile nu sunt o problema asa de mare. Iata schemele simulate Rezultatele obtinute ... Pe grafic se pot vedea tensiunile la iesirile af si af2 (axa Y din stanga), dar si impedanta vazuta de BFO catre mixer (axa Y din dreapta). Pe axa X se gaseste puterea injectata in intrarea BFO, calculata ca fiind produsul dintre valorile eficace (RMS) ale tensiunii si curentului in intrarea mixerului. Nu e super precisa masuratoarea, dar ofera un ordin de marime. La -10dBm in intrarea BFO (cam 1Vvv), impedanta estimata este de 343 Ohmi. Cum era de asteptat, impedanta de intrare variaza cu nivelul de la BFO. Si excelul zipat, in caz ca cineva e interesat de detaliile numerice. elforum_mix_Ge.zip Si ... acuma, ca sa trag spuza pe turta mea, eu as demodula cu un dsPIC cum am facut aici Codul imi apartine si pot oferi hexul in caz ca exista interes. Pot chiar sa-l recompilez ptr un cipan cu o capsula mai prietenoasa, dar trebuie sa aiba ADC si DAC interne. Cirip
  12. Atunci, din pacate, masuratorile de pana acum sunt irelevante. Masuratorile aveau ca obiect zona MA, in timp ce dvs. ati selectat MF. Nu mi-am dat seama. O sa ajungem si la MF, dar intai sa lamurim cu MAul ptr ca e mai simplu; nu implica si blocul de ultrascurte. Atentie, si pe MA va trebuie antena exterioara, care este separata de antena MF. Daca stiam ca testati pe MF, nu mai faceam comentariul cu bara de ferita, ptr ca nu are relevanta in MF.
  13. Aoleu! Stati putin. Testele au fost facute pe FM? Ca asta schimba complet planul. Eram convins ca lucrati pe MA. Ma astept sa se reduca si mai mult deviatia deoarece scazand rezistenta, reduceti castigul in tensiune al etajului cu trioda amplificatoare din balonul lampii EM84. Adica indica tensiunea = 0V ? Prefer sa dicutam in valori numerice. Nu de alta dar "nicio tensiune" poate sa insemne si ca voltmetrul are capul de scala depasit, bateria consumata sau e oprit. Absolut normal, daca erati pe UUS, deoarece comutatorul cu contactele 13-14-15 a scurtcircuitat linia de CAA la masa. Toate testele de pana acum au fost facute pe AM sau pe FM? Daca ati lucrat pe FM si eu credeam ca lucrati pe MA, atunci e de inteles de ce aveti tensiune mai mica pe pinul 7 al bobinei FI2MA. Deci, haideti sa convenim sa lucrati doar pe MA, deocamdata. Faceti testele numai pe unde medii. Acu' chiar ca sunt in confuzie totala. V-am rugat sa masurati pe FI2MA, nu pe FI2MF. Daca nu masurati unde trebuie, semnificatia masuratorilor se schimba.
  14. Depinde si unde a fost injectat semnalul. Daca vrei sa dai detalii, putem discuta pe tema asta. Felicitari pentru punerea in functiune si pentru ca l-ai salvat de la "cura de condensatoare". Ar fi putut sa fie extrem de traumatica pentru aparat
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.