Aparat sudura facut acasa - amperaj mare in primar

[NICA]

Nu ai incercat sa vezi daca merge doar cu un singur secundar ? avand o tensiune asa mare posibil ca arcul electric sa se initializeze si doar dintr-un secundar.Ar merita sa incerci daca ai acces,pui un surub la inserierea bobinelor si nu trebuie sa strici nimic.

Ca sa testezi amplificatoare nu cred ca ai nevoie de un asemenea monstru,ar fi pacat de atata munca pentru atat de putina utilitate.

[TITI]

Sunt convins ca folosind un singur secundar  caderea de tens va fi ma mare dar avand doar o sarma de 1,9 se va incinge repede chiar daca nu sudez eu mult. 

[NICA]

Nu inteleg de ce s-ar incinge ? nu am spus sa folosesti doar o sarma din cele sapte (puse in paralel pentru secundar).ai spus ca ai doua secundare inseriate.deci la inserierea acestor secundare te legi cu clestele sau masa.

Editat Martie 15, 2015 de NICA

[vera]

Cu acel transformator, nu vei putea suda bine niciodata, deoarece ai bobinat secundarul peste primar (asa am inteles eu). In acest caz, cuplajul intre primar si secundar este f strans, iar transformatorul nu mai are curba cazatoare-tensiunea scade f putin in ac. timp curentul crescand f mult. De aceea iti topeste tot si cred ca iti inroseste electrodul (daca are diametrul mic) de pe care cade pasta.Transformatoarele de sudura, au secundarul langa primar, pentru un cuplaj mai slab intre primar si secundar-curba cazatoare, tensiunea scade la aprox. 25V, la curentul de sudura.

[TITI]

Secundarul este bobinat astfel : sapte insurari separate cu sarma de 1.9 fiecare avand 60V . Metoda de bobinare a fost asa: prima infasurare apoi a doua, a treia si tot asa una peste alta .Ele nu au fost bobinate simultan. Se pot separa usor secundarele si se pot face practic sapte infasurari distincte de 60V. Nu am din pacate doua secundare inseriate .Era bun daca faceam asa poate de la inceput.

Cu acel transformator, nu vei putea suda bine niciodata, deoarece ai bobinat secundarul peste primar (asa am inteles eu). In acest caz, cuplajul intre primar si secundar este f strans, iar transformatorul nu mai are curba cazatoare-tensiunea scade f putin in ac. timp curentul crescand f mult. De aceea iti topeste tot si cred ca iti inroseste electrodul (daca are diametrul mic) de pe care cade pasta.Transformatoarele de sudura, au secundarul langa primar, pentru un cuplaj mai slab intre primar si secundar-curba cazatoare, tensiunea scade la aprox. 25V, la curentul de sudura.

Corect este perfect asa il inroseste si pe electrodul de 4. Acuma inteleg fenomenul probabil era foarte bine daca macar puneam tens mai mica sa zic undeva la 40-48V si mai multe prize in primar. Tot ce mai pot incerca este sa pun in primar in serie autotransformatoarele alea sa vad cum merge. Sa inteleg ca si calitatea sudurii este una proasta in cazul meu acuma? Spun asta pentru ca totusi am sudat cu el .

[em2006]

Este o idee buna dar daca s-ar pune si pe secundar un asemenea condensator ? Ar fi o initiere mai usoara a arcului? Ati experimentat ideea ?Nu am condensatori si sa nu-i cumpar degeaba.

O intuitie corecta dpv tehnic, un circuit adaugat in secundar, ce include si un condensator nepolarizat, faciliteaza amorsarea (initierea) arcului. Cu multi ani in urma, la aparatele de sudura bazate exclusiv pe transformatoare si AM (reactoare saturabile), astfel de solutii erau exploatate cu succes de catre firme prestigioase (Miller, Hobart, Lincoln, etc.). Intrucat m-am retras de pe aceasta arie datorita unor papagali care au tinut sa-mi dea lectii inclusiv cu informatii pescuite de la mine, asa ca nu vreau sa le mai dau informatii pentru ca s-au dovedit magari, nu voi preciza solutiile uzitate, dar ma poti suna, in urmatorul week-end sa-ti spun ce stiu la aceasta tema, poate-ti va fi de ajutor. In ce priveste condensatoare ce se preteaza in astfel de aplicatii (di/dt, dV/dt), cred ca te pot ajuta. 

[validae]

@TITI,   din păcate ai greșit cu bobinarea succesivă a secțiunilor secundarului și ar însemna să dai toate înfășurările secundarului jos ca să reduci tensiunea, care e totuși prea mare.

Mai e și cuplajul strâns între primar și secundar, care nu permite o caracteristică de tip ,,căzător,,. Totuși, dacă mai este spațiu liber de bobinaj deasupra secundarului, poți pune încă un strat de izolație și adaugi câteva zeci de spire pe care le înseriezi fazat cu primarul.Astfel poți scădea tensiunea secundară modificând raportul de transformare, fără alte complicații...

 

@em2006,  Domnule Emil Matei, sper că nu am intrat și eu în categoria ,,măgarilor,, la care făceați referire mai sus.Dacă totuși m-ați inclus în acel grup, vă cer scuze în mod public dacă v-am deranjat cu ceva. Nu am avut intenția vreodată să vă contrazic, doar mi-am expus părerea personală...și uneori nu m-am exprimat cum trebuia.

Am încercat să menționez mai întotdeauna când am făcut trimitere la articole sau scheme de pe site-ul dvs. care mi-a fost un bun ghid de foarte multe ori și nu am avut niciodată intenția de a-mi asuma merite din asta. Față de dumneavoastră consider că am un nivel de cunoștințe cu puțin peste zero, fiind în principal autodidact, nu sunt nici inginer, nici măcar electronist cu diplomă.

[vera]

@validae, daca bobineaza cateva spire si le leaga in antifaza cu secundarul, nu obtine decat o scadere a tensiunii, cu riscul de a nu se mai amorsa arcul (depinde cate spire bobineaza).Mai buna este metoda propusa de em2006, cu toate ca apar alte complicatii, legate de reglajul curentului.Acest trafo, asa cum a fost bobinat, nu este destinat sudurii. Mult mai usor, cred ca este sa faca altul (am inteles ca are miezuri), dedicat acestui scop.

[validae]

Eu ziceam de o mică înfășurare suplimentară cu prize mediene, înseriată fazat cu primarul, care ar produce același efect de scădere a tensiunii secundare. Ar fi avantajos doar datorită grosimii relativ mici a conductorului, s-ar putea bobina câteva zeci de spire chiar fără demontarea trafului, în spațiul liber dintre secundar și tole (dacă există și e suficient). Asta ar înrăutăți cumva răcirea secundarului, dar e o soluție totuși . Arcul se amorsează garantat și cu 40V tensiune eficace, dacă secundarul poate debita suficient curent, în cazul colegului TITI nu cred că se pune problema asta. 

 Eu dacă aș fi în locul lui aș da tot secundarul jos și l-aș rebobina, eventual cu ceva platbandă fiindcă e păcat de așa secțiune mare să nu poată fi folosită corespunzător. 

[NICA]

O intuitie corecta dpv tehnic, un circuit adaugat in secundar, ce include si un condensator nepolarizat, faciliteaza amorsarea (initierea) arcului. Cu multi ani in urma, la aparatele de sudura bazate exclusiv pe transformatoare si AM (reactoare saturabile), astfel de solutii erau exploatate cu succes de catre firme prestigioase (Miller, Hobart, Lincoln, etc.). Intrucat m-am retras de pe aceasta arie datorita unor papagali care au tinut sa-mi dea lectii inclusiv cu informatii pescuite de la mine, asa ca nu vreau sa le mai dau informatii pentru ca s-au dovedit magari, nu voi preciza solutiile uzitate, dar ma poti suna, in urmatorul week-end sa-ti spun ce stiu la aceasta tema, poate-ti va fi de ajutor. In ce priveste condensatoare ce se preteaza in astfel de aplicatii (di/dt, dV/dt), cred ca te pot ajuta. 

Va multumesc,voi incerca sa va sun.

[em2006]

....Dacă totuși m-ați inclus în acel grup...

Categoric, nu.

[TITI]

Eu ziceam de o mică înfășurare suplimentară cu prize mediene, înseriată fazat cu primarul, care ar produce același efect de scădere a tensiunii secundare. Ar fi avantajos doar datorită grosimii relativ mici a conductorului, s-ar putea bobina câteva zeci de spire chiar fără demontarea trafului, în spațiul liber dintre secundar și tole (dacă există și e suficient). Asta ar înrăutăți cumva răcirea secundarului, dar e o soluție totuși . Arcul se amorsează garantat și cu 40V tensiune eficace, dacă secundarul poate debita suficient curent, în cazul colegului TITI nu cred că se pune problema asta. 

 Eu dacă aș fi în locul lui aș da tot secundarul jos și l-aș rebobina, eventual cu ceva platbandă fiindcă e păcat de așa secțiune mare să nu poată fi folosită corespunzător. 

 

@validae, daca bobineaza cateva spire si le leaga in antifaza cu secundarul, nu obtine decat o scadere a tensiunii, cu riscul de a nu se mai amorsa arcul (depinde cate spire bobineaza).Mai buna este metoda propusa de em2006, cu toate ca apar alte complicatii, legate de reglajul curentului.Acest trafo, asa cum a fost bobinat, nu este destinat sudurii. Mult mai usor, cred ca este sa faca altul (am inteles ca are miezuri), dedicat acestui scop.

Multumesc domnilor pentru interes. Prima data o sa incerc totusi metoda cu primarul inseriat cu ceva autotrasformator sa vad ce se intampla,  ce mai ramane in secundar. Deci pentru electrozi mari e foarte Ok asa cum este acuma, ideia era ca poate as suda si ceva chestii mai subtiri. Daca nu reusesc totusi faza cu autotraful ala o sa ma gandesc serios poate il desfac si il modific. Intr-adevar mi-a scapat total faza asa cu bobinatul unul pesta altul, secundar peste primar insa e drept ca numai genul al de miez l-am avut. O  solutie pentru bobine una langa alta as mai avea doar in cazul in care as reusi cumva sa fac miezul din doua seturi de miezuri E.puse cumva cap in cap.Metoda asat nu ma vazut-o pana acuma dar mai sap pe net. Alt tip de miez ,alte forme de tole asa mari nu am.

[validae]

Dacă mai aveți spațiu liber de bobinaj, puteți totuși încerca varianta cu câteva zeci de spire înseriate cu primarul (bobinate ,,suveică,, fără a mai demonta tolele), e ceva muncă, dar nu presupune demontarea totală, fiindcă ar fi păcat de toată munca ce ați depus-o.

[TITI]

nu mai este spatiu , asta e problema

[mihaighe]

 O  solutie pentru bobine una langa alta as mai avea doar in cazul in care as reusi cumva sa fac miezul din doua seturi de miezuri E.puse cumva cap in cap.Metoda asat nu ma vazut-o pana acuma dar mai sap pe net. 

Am facut eu un traf din tole de tip  E una normala si din una taiat 2cm ,am recurs la aceasta metoda pentru ca trebuia sa fac un traf cu multe infasurari si nu aveam suficienta fereasta de bobinaj.Traful a functionat bine ,dar a fost si bine strans in juguri de textolit si impregnat prin scufundare in lac ALM de bobinaj.