Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Biasul Amplificatoarelor


Vizitator dragomir1995

Postări Recomandate

  • Răspunsuri 13
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

Top autori în acest subiect

Asta a fost şi păcăleala japonezilor cînd au umplut piaţa cu amplifuri în ''clasă A'', în realitate a fost soluţia de a scăpa de sortat piese şi de a folosi loturile de piese în totalitatea lor, deci economie la sînge. Să încerc o explicaţie pe înţelesul tuturor, e metoda folosită de mine la construirea şi (din păcate) repararea amplifurilor şi argumentele ar fi următoarele:E o manieră primitivă de a regla un amplif după curentul de repaos, moştenire de la primele scheme cu trz cu Ge, la rîndul lor influenţate de reglajele tipice amplifurilor cu lămpi (curentul anodic reglîndu-se după rez din catod). Dezavantajul principal al metodei de a măsura curentul de colector indirect pe rez de emitor, e că depinde total de toleranţa acestor rez. Dar e folosită în continuare ptr a ajuta clienţii fără pregătire electronică să-şi regleze cît de cît jucăria preferată fără manevre complicate, sau generator de semnal, osciloscop şi alte aparate scumpe.Corect e să se regleze polarizarea (deschiderea) trz finali bipolari (cum fac unele firme care se respectă puţin şi notează în schemele lor). Există pragul tipic joncţiunilor cu Si de 600mVb-e care separă clasa AB de clasa A (aproape A în realitate), la un amplif în clasă AB ar fi optim sub această valoare, dar cît mai aproape, în intervalul 500-550mVb-e, acolo unde se constată că valorile celor 2 ramuri sînt cel mai aproape de egalitate. Ptr trz finali complementari şi bine sortaţi se poate regla foarte bine şi sub 500mVb-e. Chiar dacă rămîne o diferenţă de cîţiva mV, cu semnal se egalizează.Ptr cei care vor argumenta contra, le atrag atenţia că nu există trz complementari cu caracteristici identice, întotdeauna unii din trz finali vor consuma diferit (npn faţă de pnp şi unii de la un producător, faţă de alţii, proveniţi de la alţi producători), din cauza structurii proprii, la care se adaugă şi imperfecţiunile schemelor folosite (în general depăşite de bătrîneţe) şi toleranţa pieselor. De asemenea, la schimbarea trz finali, chiar cu acelaşi model dar de producător diferit, se modifică curentul consumat ptr aceeaşi tensiune de polarizare b-e. De exemplu ptr Ic 50mA, o pereche de trz x produşi de Toshiba vor fi polarizaţi la 350mVb-e şi ampliful se va auzi distorsionat, iar ptr o pereche de trz y echivalenţi, dar produşi de Sanken, ptr a consuma un Ic tot de 50mA, polarizarea lor b-e va fi de circa 500mV şi ampliful se va auzi corect. Sigur că am exagerat puţin, dar e numai ptr exemplificare. În cazul trz mosfet metoda curentului de repaos rămîne singura variantă de reglaj, în afara celei cu aparatura complicată, fiind total diferiţi de cei bipolari.De aia nu prea agreez moşii, dar asta e o preferinţă personală, mai ales că în majoritatea cazurilor e vorba de moşi verticali, cu aplicaţii industriale, nu în domeniul audio. N-am constatat niciodată diferenţe de sunet între un amplif clasă A şi unul în clasă AB reglat corect.

Link spre comentariu

Din pacate ceea ce expune zal mai sus este o situatie extrem de nefericita(ca si cea de la transformatoare cu dublatul sectiunii) cand pornind de la niste premize total gresite se obtine ceva care merge in practica(dar din cu totul alte motive). De ce spun nefericita? pentru ca propaga(prin faptul ca merge) o intelegere gresita a fenomenelor.

Daca analizam cu atentie etajul final in majoritatea amplificatoarelor in clasa AB(cu bipolari sau mosfeti NU are importanta functioneaza la fel!) elementul comun pentru o pereche de finali in punctul de functionare este curentul care circula prin ei! El este NEAPARAT egal atat prin tranzistorul npn(sau mosfetul cu canal N) cat si prin tranzistorul PNP(sau mosfetul cu canal P) si se pare ca acest aspect est uitat! De aceea acest curent este marimea esentiala care defineste punctul de functionare(pentru ca e comuna celor 2 dispozitive, forteaza functionarea lor in acel punct) si NU tensiunile b-e sau g-s, pentru ca, dupa cum a observat si zal si multi altii la pnp difera de npn. Acest curent egal forteaza aceasta diferenta! Daca tranzistorii ar fi perfect identici atunci nu s-ar vedea dar in realitate nu exista asa ceva.

In plus, nu se poate spune ca de la 600mV sau 550 mV incepe "clasa A"! Un tranzitor la 600mv Vb-e trece un curent de 500mA altul 1A si altul 200mA iar regimul de clasa A este dat de(ghiciti) valoarea CURENTULUI de repaos! Daca vrem de exemplu 2W in clasa A (si apoi sa trecem i B)in sarcina de 8 ohmi TREBUIE sa avem 0.35A curent de mers in gol. ASTA e esential nu tensiune B-E! Acea tensiune va fi atat cat trebuie pentru a avea acest curent. Ca sa fie mai clar(o data pentru totdeauna) daca eu vreau 2W in clasa A dupa care sa trec in AB, nu pot sub nicio forma sa aleg punctul dupa tensiune Vb-e, deoarece va diferi o data cu tranzitorii folositi(daca pun altii o sa am alt curent pentru aceeasi tensiune Vbe, deoarece dependenta Ic-Vbe depinde de multi parametii ai jonctiunii). In plus e o dependeta exponentiala ceea ce face ca tensiune Vb-e sa fie un prametru cu atat mai prost pentru a alege punctul de funcionare.

Si daca vrem sa polariza amplificatorul corect in clasa AB(bias optim) epntru a evita distorsiunile de corss-over si dublare a transconductantei tot in functie de curent se calculeaza! Trebie ca tensiunea pe rezitenta din emitor+rezitente parazite ale tranz sa fie egala cu Vt=26mV la 25 grade! Nici chestiunea asta nu am vazuto aplicata mai pe nicaieri si e demonstrata atat teoretic cat si prarctic(ma rog partea proasta aici e ca oricum curentul variaza cu temperatura si asta pentru ca tensiunile Vbe variaza cu temperatura si amplifcatourl nu prea ramane in punctul ala optim).

Partea "buna" (si proasta) ca sa zic asa la bipolari este ca aceste variatii la tranzistorii de putere nu sunt foarte mari, si putem sa reglam destul de bine punctul de functionare folosind aceasta metoda. La mosfeti nu mai merge pentru ca tensiunea de prag difera foarte mult intre dispozitive, dar marimea estentiala in ambele azuri este curentul! Asta demonsteaza ca metoda cu tensiunea este partvulara si merge "din noroc"la bipolari pe cand metoda cu stabilirea curentului este generala si tine de TOPOLOGIA etajului final nu de dispozitivele folosite! Indiferent cu ce il constuiesti, etajul final push-pull clasic are ca parametru estential in regim stationar curentul de repaos! Motivul este simplu, amplificatorul se doreste a fi o sursa de tensiune cat mai aproape de ideal.

Link spre comentariu
Vizitator rrrremus

Sunt de acord cu EmyRulz. Vreau doar sa fac o precizare legata de FET-uri. Din experienta mea va pot spune sigur ca tranzistorii cu aceeasi data de productie au exact aceeasi tensiune de deschidere. In datasheet-urile de la International rectifier este trecut modul in care se interpreteaza data de productie.

Link spre comentariu

Eu as avea rezerve la abordarea se mai sus. Toata constructia logica de la sus se darama foarte usor de cei 2W in clasa A ai amplifului in clasa AB. Acesti 2W in 8 ohm sunt insuficienti pentru auditii normale audiofile, ca sa nu mai zic de petreceri.Lejer impedanta boxelor cade catre 4 ohm . Ampliful trece foarte usor in clasa B si ce este si mai important trece foarte des in clasa B. Ce inseamna asta ? Distorsiuni mai mari in clasa AB decat in clasa B . Eu as merge mai degraba pe clasa B corect setata. In acest caz trebuie tinut cont atat de curentul de repaos cat si de tensiunea Vbe in cazul bipolarilor.

Link spre comentariu

N-are treaba cu cifra 2 puteam sa pun "x" e doar pentru a exemplifica de ce curentul de mers in gol este marimea esentiala care da punctul static de functionare. Si eu sunt de acord ca cel mai bine este ori sa utilizam clasa A ori clasa B cu bias corect setat(dat de ecuatia scrisa de mine mai sus si anume Ibias = Vt/Re).Daca vrem curent de mers in gol mare si nu verm distorsiuni marite la trecerea din clasa A in B, atunci ar trebui sa utilizam mosfeti laterali in etajul final.

Link spre comentariu

Incepe sa se vada luminita de la capatul tunelului :) Practic vorbind, eu am sesizat urmatorul aspect: biasul optim astfel incat ampliful sa sune bine dar sa existe un consum minim de curent se stabileste cu ochiii la ambii parametrii in paralel. Se creste curentul de repaos dar aceasta crestere este foarte mica, insesizabila, in timp de tensiune Vbe creste rapid pana pe la 400-500mV. Exista un "genunchi" in care lucrurile se inverseaza: tensiunea Vbe va creste din ce in ce mai greu iar cresterea curentului se accentueaza puternic. In acest genunchi mie personal mi s-a parut punctul optim. Consum mic de curent dar si distorsiuni mici, sunet placut. Mai departe cu cat cresteam curentul sunetul nu se schimba semnificativ in bine. La valori foarte mari ale curentului de repaos intr-adevar se simtea o imbunatatire a basului tipica clasei A si inalte ceva mai soft, dar alimentarea si radiatoarele erau puternic solicitate. Deasmenea mediile se "inchid" , parca dinamica de la clasa B incepe sa scada chiar daca sunetul devine dulce si cu bas. Asta e logic pentru ca 90% din timp amplificatorul se bazeaza pe condensatorii de alimentare care au si ei o curba de descarcare a energiei. Daca vii cu un consum mare inutil vei aduce tensiunea pe acesti condensatori la o valoare oarecum stabilizata si basul va fi mai ferm, dar se pierde din reactia condensatorilor, practic acestia pentru sarcina utila , pentru semnalul muzical, vor lucra mai jos pe curba de descarcare, ceea ce se traduce cu o senzatie de lipsa de dinamica tipica clasei A in raport cu clasa B.

Link spre comentariu

Nu trebuie să conving pe nimeni, am învăţat şi eu de la alţii mai bătrîni (bătrîni dar nu încuiaţi) şi pot să spun că am verificat de nenumărate ori în practică metoda asta. În fond fiecare reţine ce-i place şi ce i se pare pe gustul propriu. Metoda de mai sus am recomandat-o la mulţi şi am descris-o mai sus în speranţa că nu o s-o tot repet în răspunsurile la mesaje private, cei interesaţi să găsească aici o explicaţie cît mai pe înţelesul tuturor.

 

Apropo de secţiunea la miezurile C+C, EmyRulz dacă ne vom mai întîlni şi voi avea timp, am să-ţi fac o demonstraţie pe arhicunoscutul traf de Temp6. :da

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări