Convertor 16V DC la +- 16V DC

[Vizitator]

Marian, postarea mea nu era un raspuns la a ta ci la a lui @modoran. Tu ai postat la topicul meu "Totul despre surse" probabil mai mult decat mine asa ca nu te pot acuza ca nu stii cu ce se mananca sursele.

Eu am scris de cum am inteles eu "conceptul" de priza mediana in peste 40 ani de lucru cu componente electronice si contact nemijlocit de aproape 20 ani cu colegi ce lucrau intrun atelier specializat in surse. Sa zicem ca ai o sursa semipunte gen ATX care scoate o singura tensiune de 12V. Priza mediana pemite adaugarea a 2 diode conectate invers ca sa poti obtine si -12V. Fara interventie la traf si eventual cu cunostinte minime despre surse.

La flyback ca sa faci o interventie minima (excludem categoric interventia in interiorul trafului avand in vedere in principal electrosecuritatea) trebuie sa ai norocul ca secundarul sa fie bobinat cu multiplu de 2 fire. Apoi sa desfaci cu atentie in 2 parti bobinajul si sa ai grija ca sa inversezi conectarea la masa a firului pt -12V. deci ceva cunostinte.

Este si motivul pt care a pornit discutia de la @formenc:

 

Cei 16v din alimentator e posibil sa fie scosi dintr-un traf cu priza mediana.Daca desfaci alimentatorul si constati ca are doua diode spre plus din doi pini ai transformatorului si un al treilea pin diferit al transformatorului spre minus, se rezolva cu inca doua diode si un condensator.

 

Si primul meu raspuns a fost exact la aceasta postare, in sensul ca la flyback cum sunt majoritatea alimentatoartelor nu poate exista aceasta situatie.

[Marian]

Ok am inteles, cer scuze ca m-am bagat in seama neintrebat

[gsabac]

Deci se poate obtine teoretic si practic putere, atit cu tensiune pozitiva cit si negativa, simultan.

Chiar eu am demontat si rebobinat secundare de alimentatori de telefon, calculator sau de surse USB.

Nu am reusit la orice constructie, deoarece unele surse au transformatorul realizat pe oale de ferita,

pe care eram sigur ca le sparg la demontare.

Recunosc ca am avut si multe esecuri, dar la mine nu se pune, ca are balta peste!

 

@gsabac

Editat Octombrie 13, 2017 de gsabac

[iop95]

Nu. Nu se poate obtine putere oricum.

Flyback ca si forward este o topologie "single-ended" iar traful foloseste doar primul cadran... utilizare slaba, 50% din capabilitate, dar e alta discutie si e acceptata pentru puteri mici.

Tranferul de putere se face de regula pe cel mult 50% din perioada de comutatie... fata de 99.x% la topologiile care folosesc ambele cadrane (I si III).

 

Folosind doar cadranul 1 pentru transfer de energie, tensiunea de iesire va avea un singura alternanta in timpul in care furnizeaza putere sarcinii.

La topologiile cu ambele cadrane, tensiunea secundare este inversata in cadranul III fata de I, astfel avem transfer de putere pe ambele alternante.

Editat Octombrie 13, 2017 de iop95

[gsabac]

Ati expus corect, dar in topic este vorba despre un

flyback care foloseste un singur "zvic" de putere pe o perioada, dar in secundar se poate face sa fie pozitiv, negativ sau ambele simultan.

Deci nu este vorba de a folosi ambele alternante ci de a o folosi pe aceea care da putere, cu bobinaje in antifaza.

 

@gsabac

[gsabac]

Mai jos este un flyback, driver pentru LED-uri, la care am adaugat o infasurare simetrica, pentru obtinerea unei tensiuni negative.

In grafic este aratat modul de pornire in timp si stabilizarea obtinuta.

Semnalele direct din secundar arata ca mai jos.

Dupa cum se vede, schema de redresare lucreaza simetric, iar factorul de umplere este cam de 1:6.

 

@gsabac

Editat Octombrie 14, 2017 de gsabac

[iop95]

Daca se inverseaza dioda evident ca se obtine tensiune "negativa"... depinde care e referinta.

 

In schema prezentata sunt doua redresoare inseriate, nu redresare simetrica. Nu exista unda de tensiune alternativa simetrica fata de mediana comuna. Vedeti tensiunile din secundar trafo.

Pentru LED-uri este indicata sursa de curent constant... asta e o sursa de tensiune cu control in curent.

[Marian]

^Dar efectul este acelasi, adica se obtine o iesire simetrica. Este daca vreti, ceva asemanator cu asazisa "split-uire" a unei tensiuni simple, doar ca masa aici e ceva mai stabila.

 

D-le Gsabac, problema pe care eu o vad ar fi tocmai stabilizarea, in ciuda performantelor bune gasite de dvs in simulare, totusi in practica stabilizarea iesirii este atat de buna pe cat este cuplajul dintre infasurarea auxiliara si acel secundar dublu de putere. Nu sunt convins ca si in practica performantele ar fi la fel de bune, si argumentez cu propria experienta, am incercat artificiul asta si nu mi-au placut rezultatele.

[gsabac]

@Marian, si eu sunt de aceeasi parere si cred ca transformatorul este cheia, poate un anume intrefier si pozitionare a bobinajelor.

Oricum ar fi schema este din partea producatorului Linear Technology si este data ca generator de curent pentru LED-uri.

La o anumita putere debitata in secundar, curentul prin rezistenta de sursa, determina o tensiune, care filtrata actioneaza SENSE

si modifica factorul de umplere pentru mentinerea curentului constant.

Ca experiment am pus 6 LED-uri de putere si se obtin 440mA atit la alimentarea cu 200V cit si cu 300V. De fapt sunt date

tehnice in prospectul circuitului care arata stabilizarea curentului de +/-10% intre 90V si 300V.

 

Daca se inverseaza dioda evident ca se obtine tensiune "negativa"... depinde care e referinta.

 

In schema prezentata sunt doua redresoare inseriate, nu redresare simetrica. Nu exista unda de tensiune alternativa simetrica fata de mediana comuna. Vedeti tensiunile din secundar trafo.

Pentru LED-uri este indicata sursa de curent constant... asta e o sursa de tensiune cu control in curent.

Variatia tensiunilor in timp este perfect simetrica si se vede pe simulare.

Tensiunea prizei mediane este zero volti, iar curba cu verde este simetrica curbei cu rosu.

O explicatie suplimentara, pe durata scurta se face acumularea de energie, iar pe cea lunga se descarca pe sarcina.

 

@gsabac

Editat Octombrie 14, 2017 de gsabac

[UDAR]

Schema este din categoria regulatoarelor cu putere constantă . Mai exact este un stabilizator de putere . În cazul particular al unor LED-uri unde tensiunea este relativ constantă inerent rezultă stabilizarea de curent.

 

Pinul SENSE determină valoarea de vârf a curentului . Frecvența și inductanța bobinei ”primare” fiind constante rezultă o putere constantă furnizată, dată de relația P = 0.5 * f * L * I_pk² - corectată evident cu randamentul care este și el aproximativ constant . Evident că relația este valabilă doar în regim de lucru discontinuu.

 

Partea din stânga schemei care pare o stabilizare ”Primary side” este de fapt doar o limitare a tensiunii în gol .

 

Asta este analiza mea în grabă asupra schemei , s-ar putea să mă înșel.

[smilex2]

Secundar cu mediana poate exista functional in asimetrice, inclusiv flyback, cata vreme capetele secundarului redreseaza polaritati diferite fata de mediana (considerata masa).

50% nu este batut in cuie in flyback, depinde de regim. Dar chiar si asa, forward-ul 2t este sub 50 si e o configuratie des intalnita in sudura. Cei maxim 50% nu constituie o limitare de putere.

Matematica nu minte, o sursa poate fi un generator de putere constanta daca se indeplinesc niste conditii. Dar situatia e rar intalnita, de obicei daca se vizeaza curent constant se prefera regim continuu, iar daca se vizeaza tensiune constanta, curentul de varf nu va fi constant. Desi perfect realizabila, cerinta puterii constante eu nu am intalnit-o practic.

Tensiune simetrica de 16 din simpla de 16 se poate obtine prin multe moduri. Cea mai ok imi pare irs2153+mos+traf, redresare cu punte+mediana si inductante serie. Pentru amplificator, stabilizarea nu e critica (eventual +/-18 in gol). Protectiile din aval si amonte imi par suficiente, ofera simetrie perfecta si izolare galvanica. Cea mai simpla imi pare un boost la 32 cu fosta ramura de +16 devenind masa.

[Vizitator]

In evul mediu se discuta despre sexul ingerilor; acum avem probleme cu definirea prizei mediane.

In cazul unei singure tensiuni de iesire la traf retea sau SMPS push-pull poti opta pentru redresare in punte sau cu priza mediana. La flyback si forward nu. Ca in cazul particular in care doresti 2 tensiuni egale de semn contrar la FLY si FORW ai nevoie de 2 infasurari egale care au un punct comun la masa nu te opreste nimeni sa le numesti cu punct median. Dar e un aspect ce tine de geometrie si nu de functionalitate.

Editat Octombrie 14, 2017 de Vizitator

[smilex2]

Geometric vorbind, mediana are intelesul mijlocului constructiv. Cazul particular al tetraedrului (dreapta ce uneste varful cu centrul de greutate al fetei opuse) nu cred ca intra in discutie. Dar si din punct de vedere electric este tot un mijloc (forward, flyback), pentru ca un divizor R+R pe capetele secundarului va genera intre el si mediana (asa zisa), zero volti. Adica acel punct face media perfecta. Si cred ca totusi geometria are prioritate in definirea medianei, nu electricitatea, geometria e mai veche decat crestinismul. Dar eu personal sunt de acord cu orice parere care face ca informatia sa circule mai bine.

[Vizitator]

Dar daca prin minune ar fi asa:

http://www.tehnomagazin.com/Power-supply/Laptop-Power-supply-Adaptor-circuit.htm

ce sugerati ca ar trebui facut?

 

Redresor cu dublare de curent.

[UDAR]

Desigur putem să filozofăm și să căutăm semnificațiile antice ale medianei . Sunt, în acest context, perfect de acord cu @smilex2.

Dar în acest topic s-a discutat la un moment dat - originea acestei dispute de fapt - despre redresarea cu priză mediană.

Chiar dacă conceptul nu e atât de vechi precum piramidele ( pe vremea aia s-a definit, cred, mediana geometric) este , la vremea noastră, destul de clar și de lipsit de ambiguități . L-a explicat colegul @miticamy cu câteva postări mai sus. Eu nu fac decât să reiau.

 

Deci, redresare cu priză mediană înseamnă un circuit în care transformatorul are în secundar o înfășurare cu priză strict la mijloc, se folosesc două diode care au fie anodul fie catodul comun iar electrodul opus este legat la câte un capăt al zisei înfășurări secundare. Cele două diode conduc pe rând , fiecare pe câte o semialternanță.

Există varianta completă cu patru diode când se obțin simultan o tensiune pozitivă și una negativă față de mediana transformatorului. Acesta însă este un caz particular . Definiția redresării cu priză mediană este cea de mai sus . Se face o nedorită și nejustificată confuzie între redresare cu priză mediană și obținerea unor tensiuni simetrice la ieșire .

 

Din acest punct de vedere este un nonsens să vorbim de redresare cu priză mediană la flyback, forward cu 1 sau 2 tranzistori, sau la orice altă topologie care are transfer de energie pe o singură semialternanță.

Oricât ne-ar place să ne jucăm cu vorbele și să jonglăm cu definițiile .