Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Schema Magnetofon Grundig TK 35


Postări Recomandate

Fiind motor asincron, nu e capabil de cine stie ce performanta. Puteti sa-i controlati alunecarea alimentându-l la o tensiune variabila ca de ex. la Rostov sau sa-l alimentati dintr-un convertizor cu frecventa reglabila. Urmatorul pas ar fi reglajul turatiei cu circuit PLL.

Link spre comentariu
  • Răspunsuri 55
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

Top autori în acest subiect

Imagini postate

Fiind motor asincron, nu e capabil de cine stie ce performanta. Puteti sa-i controlati alunecarea alimentându-l la o tensiune variabila ca de ex. la Rostov sau sa-l alimentati dintr-un convertizor cu frecventa reglabila. Urmatorul pas ar fi reglajul turatiei cu circuit PLL.

Decat sa-l controlez doar prin tensiune variabila ( gen Rostov.) prefer sa incerc reproducerea schemei de la Revox A77 pentru control motor unde motorul cabestan care este tot asincron si este controlat prin convertizor de frecventa si tensiune variabila.Uitanduma in manualul de service Revox , mi se pare cea mai fezabila solutie de a controla un motor asincron. Oricum motorul in sine asa cum este el construit doar alimentat la tensiunile din schema nu poate fi folosit ca si cabestan direct , pentru ca in varianta originala el antrena volantul cabestanului prin curea unde este clar ca era alt raport de transmisie .Apropo ati incercat reproducerea schemei Revox pentru controlul motorului cabestan ??Sau daca aveti vreo schema de control cu circuit PLL , asta bineinteles daca o astfel de schema este aplicabila pe un motor asincron.
Link spre comentariu

Tocmai că ar fi folosit la o turaţie mult mai mică, ţi-am recomandat să calculezi turaţia în funcţie de diametrul axului. Ptr un ax de 6mm ai o turaţie de circa 404 rot/min la viteza 19, foarte posibil de obţinut brut prin legarea motorului ca ptr vechea viteză de 4,75cm/sec ca în TK35. Mai departe te hotărăşti ce schemă de control fin al turaţiei vei folosi.Eu o foloseam pe cea din Akai 620 direct ptr motoare centrale de Rostov şi ptr motoare manufacturate personal din motoare de Majak, Kashtan şi volante cuplate elastic pe ax cu tacometru optic.

Link spre comentariu

La turatie mica efectul inertiei motorului asupra vitezei (efectul de stabilizare al volantului) este mic si stabilitatea vitezei lasa de dorit. Fiind un motor pentru antrenarea volantului prin curea, ar trebui evaluate armonicile de dantura din componentza cuplului motor. Din câte stiu, acel motor are colivie cu crestaturi drepte (paralele cu axul,) deci nu s-au luat masuri speciale pt reducerea armonicilor de dantura direct în motor, acest lucru urmând sa fie facut prin sistemul volant-curea.A77, B77 si Rostov105 variaza viteza dupa acelasi principiu (alunecare variabila obtinuta prin subvoltarea motorului) iar reglajul este analogic.

Link spre comentariu

Singurul motiv ptr care s-a folosit impropriu acel motor mare împreună cu un volant clasic şi curele e faptul că i s-a dat ca sarcină şi derulările şi adunarea benzii la redare, probabil şi cu o fulie de diamentru mare, el avînd turaţie scăzută din construcţie (16 poli, nu 2-4-8). Folosit cum l-a făcut mama lui doar la antrenarea benzii direct pe axul lui, deci cu înfrînare neglijabilă datorată rolei presoare, se comportă la fel ca şi fraţii lui mai sus menţionaţi, avînd aceeaşi construcţie, ba chiar e mai voluminos ca cel de Rostov.......................Am avut un amic care insista cu folosirea motoarelor de c.c. cu perii la construirea magurilor cu 3 motoare şi după un an de experimente a rebobinat rotoarele rotind uşor tolele ptr o alunecare lină de pe un pol pe altul, efectul fiind urît şi sacadat la acel tip de motoare (24V/3A de la ştergătoarele de parbriz), astea de c.a. nu suferă de problema asta, avînd volant încorporat. El se bucura că le poate controla pe acelea la tensiuni mici, avînd frică de orice trecea de 24V. :rade:

Link spre comentariu

E vorba de motoarele laterale. Nu erau controlate în impulsuri, doar simple stabilizatoare de tensiune reglabile în plajă cu semireglabili şi variată cumva tensiunea şi cu un 555, ce ''afla'' turaţia slabă din întinzătoarele de bandă ce obturau cîte un fototranzistor. La cît de buchisite erau schemele pe caiet, mă mir că am înţeles mare lucru atunci.

Link spre comentariu

Tocmai că ar fi folosit la o turaţie mult mai mică, ţi-am recomandat să calculezi turaţia în funcţie de diametrul axului. Ptr un ax de 6mm ai o turaţie de circa 404 rot/min la viteza 19, foarte posibil de obţinut brut prin legarea motorului ca ptr vechea viteză de 4,75cm/sec ca în TK35. Mai departe te hotărăşti ce schemă de control fin al turaţiei vei folosi.Eu o foloseam pe cea din Akai 620 direct ptr motoare centrale de Rostov şi ptr motoare manufacturate personal din motoare de Majak, Kashtan şi volante cuplate elastic pe ax cu tacometru optic.

Acum m-am dumirit , motorul de la grundig are axul ( partea libera ) de 8mm, asa ca trebuie sa calculez cate rotatii am nevoie pentru viteza de 19 .Nu prea sunt fan-ul schemelor AKAI , dar voi studia si manualul de service AKAI 620 ca sa pot face o comparatie cu schema Revox.
Link spre comentariu

A77, B77 si Rostov105 variaza viteza dupa acelasi principiu (alunecare variabila obtinuta prin subvoltarea motorului) iar reglajul este analogic.

La A77 conform manual service controlul turatiei se face prin frecventa si tensiune variabila.Ma indoiesc ca la Rostov rusii controlau si frecventa aplicata motorului cabestan ( central ) , dar asta poate sa ne spuna mai bine colegul ZAL ca din ce am inteles eu a ajuns in cele din urma posesor de magnetofon Rostov dupa ce plictisit de construit mag-uri.Intre timp voi studia si schema de la Rostov numai sa o gasesc .
Link spre comentariu
Singurul motiv ptr care s-a folosit impropriu acel motor mare împreună cu un volant clasic şi curele e faptul că i s-a dat ca sarcină şi derulările şi adunarea benzii la redare, probabil şi cu o fulie de diamentru mare, el avînd turaţie scăzută din construcţie (16 poli, nu 2-4-8). Folosit cum l-a făcut mama lui doar la antrenarea benzii direct pe axul lui, deci cu înfrînare neglijabilă datorată rolei presoare, se comportă la fel ca şi fraţii lui mai sus menţionaţi, avînd aceeaşi construcţie, ba chiar e mai voluminos ca cel de Rostov.

......................

 

 

 

Eu n-as zice ca motorul Grundig este mai mare ( voluminos ) decat cel de la Rostov, iar fulia lui este chiar mica , si volantul il antrena prin intermediul unui cuplaj elastic ( cu arcuri ) cuplaj care avea si el o fulie destul de mica .

Link spre comentariu

Toate schemele de control sînt în frecvenţă. Schema de la 620 am folosit-o findcă cea de Rostov necesita unele modificări, iar cea de Revox are un integrat mai greu de găsit. În plus, are reglaj manual şi e mai simplă....................N-am văzut din poze ce fulie are acel motor. Nu strică să vedem şi noi detaliile lui pozate, ca să discutăm la obiect.

Link spre comentariu

Toate schemele de control sînt în frecvenţă. Schema de la 620 am folosit-o findcă cea de Rostov necesita unele modificări, iar cea de Revox are un integrat mai greu de găsit. În plus, are reglaj manual şi e mai simplă....................N-am văzut din poze ce fulie are acel motor. Nu strică să vedem şi noi detaliile lui pozate, ca să discutăm la obiect.

Si pentru a discuta cat mai la obiect iata si cateva poze cu motorul / fulia /fulia intermediara volant si volant

post-82211-139829788485_thumb.jpg

post-82211-139829788488_thumb.jpg

post-82211-139829788491_thumb.jpg

post-82211-139829788494_thumb.jpg

post-82211-139829788497_thumb.jpg

Link spre comentariu

Eu l-aş folosi exclusiv ca motor central, are toate trăsăturile necesare..............Tocmai frecvenţa cu care acel trz ''şuntează'' puntea redresoare determină turaţia. E invers proporţională cu frecvenţa tacometrului motorului. Detalii găseşti în manualul de serviciu al A77..............Iată şi schema de control de la Akai 620 modificată ptr tacometru optic şi motor lateral de Rostov modificat în motor central prin cuplarea elastică pe acelaşi ax cu volantul de Majak/Kashtan.Discul tacometrului avea 72 de fante (5*). Am folosit-o şi ptr motoarele centrale de Rostov, evident fără fototranzistor şi cu altă tensiune.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări