Masurare temperatura jonctiune LED

[The Stressmaker]

Aplicatia practica la aceasta metoda o pot vedea folosita la lanternele cu led de putere alimentate direct din element Li-Ion printr-un stabilizator liniar de tensiune cu mosfet (o idee mai veche de-a mea sa nu folosesc sursa in comutatie si sa aiba un numar de componente minim). Problema era ca trebuia folosita o rezistenta serie cu ledul pentru citirea curentului (si cei 0,6V cadere pe ea). Asa, prin aceasta metoda, daca se stie tensiunea corespunzatoare temperaturii maxime a ledului (sa zicem 80 grade), se poate monta acel led pe orice tip de radiator sau in orice incinta fara distrugerea ledului prin supraincalzire si asa se prelungeste viata acestuia. Lanterna va avea fluxul luminos in functie de temperatura dar nu va "obosi" ledul.

Este interesanta metoda dar as vrea sa stiu cum se elimina din calcul caderea de tensiune pe firele de conexiune din interiorul capsulei ledului pentru a face masuratoarea temperaturii jonctiunii cat mai precisa. La cum vad situatia pentru ledurile de 1W, de exemplu, sunt cate doua fire (sau trei, depinde de model) pe fiecare contact si asta ar insemna ca aceste fire, la cat sunt de subtiri, influenteaza destul de vizibil aceasta relatie intre tensiunea pe led si curentul prin acesta la o anumita temperatura a jonctiunii ledului.

[Dxxx]

1. Interesanta ideea de lanterna - deci ca sa vad daca e corect ce am inteles:

 

- conectezi LEDul intr-un mod "inuman" direct la sursa litiu, limitarea curentului fiind facuta doar de rezistenta interna a bateriei si rezistenta conexiunilor. Evident LEDul este dimensionat incat sa reziste la curentul respectiv.

Incalzirea va fi foarte rapida pe chip, dar poate fi relativ usor masurata si comparata rapid cu o referinta

- cand chipul ajunge la temperatura de atentionare monatjul basculeaza si taie (mosfet inseriat) de tot sau in mare parte curentul. Jonctiunea se raceste - se reia ciclul.

Ar fi un soi de PWM comandat termic - daca frecventa comutarilor ar fi peste 20-30Hz, probabil ca nu ar fi sesizabila.

 

Oare merge? As vrea sa vad pe osciloscop forma de unda...

 

2."rezistenta serie cu ledul pentru citirea curentului (si cei 0,6V cadere pe ea)" de mult timp construiesc drivere led cu rezistenta serie de sesizare mult mai mica, corespunzand la 20-50mV cadere.Tot ce trebuie este un etaj de amplificare CC care sa aduca tensiunea la cei 1,25V uzuali ca referinta.

Deci aici ar exista aceasta solutie care permite montajul clasic fara pierderi - asta daca poti neglija sa zicem 20mW pentru un curent de 1A, adica 3W pe led (deci 0,6%).

 

3. tensiunea pe fire

Intr-adevar pentru curenti peste un anumit prag rezistenta lor conteaza, INSA:

 

- metoda de masurare specifica determinarea perechii tensiune/temperatura la un anumit curent, deci la oricare temperatura caderea pe rezistenta aia ar fi aceeasi, ceea ce nu mai are relevanta in masuratori care sunt relative una la alta. Daca esti carcotas probabil ca vezi si la firicelele alea variatie termica a rezistentei sau ca temperatura degajata de ele ar conta in bilantul total ... dar sa fim seriosi!!!

- trebuie generate perechi tensiune/temperatura pentru fiecare curent posibil. Asta in asa fel incat in exploatare curentul concret sa fie egal cu unul din curentii din masuratorile de laborator, sau macar interpolarea sa fie credibila.

 

- pentru lanterna ta nu cred ca precizia extrema a masuratorii este de interes, doar evitarea zonei periculoase, si oricum pui si tu un ecart...

 

 

IN ALTA ORDINE DE IDEI:

Doream sa incerc constructia unui banc de probe special in aceasta idee.

Din pacate am aflat ca UDAR nu este din Bucuresti, nici Stressmaker, asa ca speranta mea in colaborare in practica se cam evapora si s-ar putea sa abandonez ideea pentru ca nu am acces la un osciloscop.

 

Cum as putea altfel sa vizualizez tensiuni cu rezolutii in timp de microsecunde?

 

[mihaicozac]

Poţi folosi un circuit de tip "Sample and Hold", sincronizat cu impulsurile de pe led. Tensiunea memorată se citeşte apoi cu un multimetru obişnuit. Cel mai simplu e cu un detector de vârf cu diodă, dar trebuie luată în calcul tensiunea de pe diodă. Există şi circuite specializate pt. funcţia de S&H. 

Sau citeşti valoarea RMS a tensiunii pe led, apoi prin calcul deduci tensiunea de vârf, ştiind factorul de umplere.

Există aplicaţii de osciloscop pe PC, folosind placa audio ca intrare, dar nu merg decât până la frecvenţe de ordinul kHz.

[The Stressmaker]

Scuze pentru postul lung. Ideea on topic este in zona marcata cu stelute.

Vroiam sa fac un stabilizator de tensiune liniar comandat de tensiunea pe led iar ca singur element serie acel mosfet. Ideea era ca ledul sa-l pot alimenta la o tensiune de 3V direct din elementul prin conectare directa atunci cand tensiunea pe element era de 3V, de exemplu, sub zona periculoasa de functionare a ledului practic existand doar un led cuplat la un element cu litiu iar curentul prin led sa fie la o valoare inferioara curentului maxim. In restul timpului (tensiunea mai mare decat cea admisa pe led) acel mosfet era o simpla rezistenta comandata in tensiune intre elementul cu litiu si led si care limiteaza curentul in functie de caderea de tensiune pe led. Nu am intentionat sa fac pwm. Cand am scris de componente putine ma gandeam la vre-o 2 tranzistoare si cateva rezistente in format smd adica spatiu disponibil foarte redus si nu la circuite dedicate. Scopul era sa reduc cat mai mult elementele in serie cu ledul care duc la caderi de tensiune la unul singur : mosfet-ul.

PWM-ul de care mentionati nu va functiona pentru ca distrugerea termica a firelor de conexiune a ledului este mai rapida decat inertia cipului. Daca exista fire subtiri inseriate cu ledul exista si pierderi dar asa se poate controla rata de incalzire a cipului. Plus de asta se va distruge mai repede cipul din cauza stresului termic decat la o incalzire constanta, prin microfisurile aparute din cauza incalzirii / racirii repetate.

Sa-i spunem, daca vreti, un stabilizator de temperatura (termostat) cu element sensibil ledul comandat. Initial m-am gandit sa folosesc temperatura radiatorului si un termistor ca si comanda a ledului dar inertia termica a acestuia este prea mare existand pericolul arderii ledului in prima fractiune de secunda de la conectare. De aceea sunt interesat de aceasta discutie pentru ca se incearca masurarea (sau creearea metodei de masurare) a unui parametru esential intr-un montaj, temperatura interna a ledului fara a monta sonda de temperatura pe el si asemanator cu metoda de masurare a temperaturii procesoarelor cpu prin dioda interna si care poate indica eficienta ledului intr-un anumit montaj practic cu anumite constrangeri de spatiu sau temperatura.

Cat despre realizarea suntului la valori de ordinul zecilor de milivolti puteti scrie cate componente in plus se adauga pentru comanda unui asemenea regulator? fac aceasta intrebare pentru ca eu nu vreau sa folosesc componente specializate / greu de gasit / scumpe sau voluminoase.

A treia remarca are rost pentru ca firele de conexiune, fiind in serie cu cipul, la curenti mari de impuls au o cadere de tensiune mare si care modifica valoarea citita rezultand diferente considerabile care duc la erori. Daca se stie valoarea acestora in miliohm atunci eroarea de masura este minima pentru ca se pot elimina din masuratoare. Ati mentionat bine ca masuratorile sa se faca la acelasi curent pentru a se elimina aceasta eroare de masura dar am observat ca aici se mentioneaza mai multi curenti de functionare necesari aducerii in functionare la un anumit regim.

*****Arunc o intrebare.*****

Daca se monteaza ledul de test pe o placa incalzita cu temperatura reglabila si se cupleaza ledul la o sursa de curent constant (valoare redusa undeva la 1mA) si se masoara tensiunea pe led la acea temperatura? nu se poate realiza acelasi grafic de variatie a temperaturii exact ca in varianta cu impuls de curent? Care este diferenta intre cele doua metode? Asa ledul are aproximativ aceeasi temperatura cu a suprafetei placii iar cerintele de masurare sunt mai reduse atat timp cat inertia placii calde este cu mult mai mare decat inertia ledului singura problema fiind asigurarea unui contact termic cat mai bun intre placa si led sau imersarea ledului supus masurarii in ulei pentru echilibrarea termica.

*****

Ati intrebat de masuratori de ordinul microsecundelor la rezolutie mare. Parerea mea este ca se poate face un montaj dintr-un amplificator video cu amplificare fixa, un modul de esantionare cu mosfet si un element de stocare daca nu se dispune de un convertor analogic digital (de obicei pe usb). Se poate imparti semnalul la 10 esantionatoare fiecare cu ADC-ul sau dar mai lent. Simplist, sinusoida o impartiti si o incarcati in 10 condensatoare si asfel fiecare adc are timp de 10 ori mai mult sa masoare. Ar mai fi o metoda cu placa de captura video si cu extragerea semnalului direct de acolo dar cere cunostinte. Daca semnalul este repetabil in timp se poate incerca un artificiu. La prima sinusoida se esantioneaza primii 10%, la a doua sinusoida urmatorii 10% si tot asa. Dupa 10 sinusoide se face reconstructia semnalului. Cam astea sunt ideile pe care le am.

PS: s-ar parea ca la mana a doua s-ar gasi osciloscoape digitale pe usb cu 350 ron daca exista resurse financiare suficiente.

[UDAR]

Răspuns la întrebare. Tensiunea la bornele LED-ului depinde atât de temperatură cât și de curentul prin LED. La temperatură constantă crește cu curentul (inclusiv datorită firelor de conexiune ) iar la curent constant scade cu temperatura . Mai mult decât atât , coeficientul de variație al tensiunii funcție de temperatură depinde de curent - nu extraordinar de mult , dar depinde. Deci , dacă vrem să folosim tensiunea la bornele LED-ului pentru a aprecia temperatura joncțiunii trebuie să determinăm acel coeficient la curentul de interes ( cel la care vrem să folosim LED-ul ) . Avem nevoie deci în total de trei măsurători :

1. Măsor tensiunea - U1 la temperatura T1 , la curentul I.

2. Măsor tensiunea - U2 la temperatura  T2 , la curentul I.

     La aceste măsurători controlez temperatura din exterior - o placă , o incintă termostatată , ceva similar . Curentul îl furnizez în impulsuri ca să nu încălzesc suplimentar.

3. Măsor tensiunea - U3 la curentul I în regim ”real” , deci curentul este continuu nu în impulsuri. Din 1 și 2 determin coeficientul cu care calculez apoi T3.

Editat Ianuarie 24, 2015 de UDAR

[Dxxx]

Mihai Cozac ideea mea este exact cu "sample and hold" insa nu imi trebuie detector de varf.

- vreau sa nu fac masurarea cu semnal cu factor de umplere mic ci masura comandata manual in impuls unic.

- in loc de "detector" vreau sa folosesc porti de transmisie cu Mosfet si sample pe un condensator.

Treaba este ca trebuie sa vad / verific bine formele de unda ale semnalelor de comanda pentru ca am logica de comutare in succesiune precisa (fractiuni de milisecunda) pentru comutare cale putere, cale masura, erase masuratoare etc. deci fara osciloscop sunt mort.

- exista si osciloscoape USB, care folosesc sistemul de calcul si ca sa coordoneze/comute functiile, amplificarea dar mai mult ca afisor si panou comanda. Din pacate nu am, sa-l construiesc posibil sa ma depaseasca, oricum ar fi ca si cum imi fac fabrica de masini pentru ca am nevoie de un vehicul sa ma duc la piata - adica m-ar tenta varianta taxiului...

 

Stress

1. "PWM-ul de care mentionati nu va functiona pentru ca distrugerea termica a firelor de conexiune a ledului este mai rapida decat inertia cipului." - am scris acolo: sa reziste la valoarea de varf (adaug: cea mai mare posibil, inclusiv deci firele de conexiune).

Eu mi-am imaginat situatia in care sistemul poate sa mearga bine-merci direct led pus pe elementul litiu - singura limitare fiind temperatura.

Adica practic radiatorul sa fie mult subdimensionat si ledul un "mamut" total nederanjat de curentul maxim. In acest caz daca sesizarea este suficient de rapida incat ciclurile sa se produca peste 20-30Hz s-ar ajunge la acel ipotetic PWM.

Desigur ca mie mi-a placut varianta stiintifico-fantastica (da' frumoasa), a ta e mai pamanteana.

 

Deci conditia: led mamut, admite curent maxim la conectare directa.

<... frumos este ca protejarea prin citirea temperaturii jonctiunii (radiator relativ subdimensionat) va proteja indirect si elementul de litiu la supra solicitare prin crearea PWM cu factor de umplere invers proportional cu starea de incarcare...Aici este si problema clara a ipotezei mele: curentul prin led este nedeterminat deci nu merge defapt tipul asta de masurare a temperaturii, cum spuneam la curent diferiti sunt drepte diferite.

Dar am si aici solutia: mapare / memorie programabila / microprocesor - si masurand curentul alocam mereu tensiunea corespunzatoare curentului momentan... HiHi, stiintifico-fantasmagoric...>

 

2. da, ideea lui UDAR nu stiu daca este neaparat geniala, dar este de o eleganta deosebita, practic singura cale la nivel de amator de a detrmina temperatura direct pe jonctiune.

 

3. nimic problematic cateva rezistente si un OA dublu care sa mearga de la 0V (negative rail) adica sa poata prelua un semnal de 20mV fara probleme.

Spatiul si consumul sunt neglijabile pentru un LM358 in capsula SMD, dar exista variante si mai economice, unele de 5V maxim...

 

4. nu, graficele sunt drepte diferite la curenti diferiti. Deci curentul trebuie sa fie constant si de valoare bine precizata ca masuratoarea sa aiba rost - asa ca practic la curent consatant poti linistit sa consideri caderea pe firele de conexiune egala (am zis doar daca esti carcotas, nu)

 

5. pai vezi mai sus - daca masor la 1mA atunci am dreapta de 1mA, nu pe cea de 3mA si cu atat mai putin nu pe cea de 1,5A - daca tu ne arati cum determinand-o pe prima poti sa o calculezi pe ultima, atunci ai rezolvat problema mai simplu, dar nu vad cum...

 

6. nu, chiar la inceput am spus ideea mea nu era sa analizez o oscilatie (repetitiv) ci sa fac montajul in impuls unic.

Da, cu putini bani iti iei un harb, dar care ar face ce imi trebuie mie, atat cat are un canal care se poate sincroniza, le-as vizualiza pe rand...

 

Treaba este ca atunci cand apar 350 lei am multe altele de cumparat / in plus loc sa depozitez... ceva SH ieftin - inseamna vechi si mare, deci imposibil.

Da, sunt de astea noi cu vizualizare pe LCD propriu, suficiente si micute ca un AVOmetru, deci spatiu pentru el s-ar gasi - dar ce fac cu pretul?

 

IACATA CA IN TIMP CE EU SCRIAM DIN GREU A SI RASPUNS UDAR... ca de obicei la obiect si clar, mersi!

Editat Ianuarie 24, 2015 de Dxxx

[mihaicozac]

Cu ceva ani în urmă mi-am făcut un senzor IR cu termopilă, pe care l-am introdus într-o incintă termostatată la 80C, elementul de încălzire fiind un mosfet legat direct pe alimentare, comandat ca rezistenţă variabilă. Fiind un mosfet de tensiune înaltă avea Rds de câţiva ohmi, deci nu  avea cum să pună în scurt sursa, pe lângă asta avea şi tensiunea de grilă limitată la cca. 4V, astfel conducea max. 0,5A. Ca senzor termic am folosit o diodă montată pe radiatorul cu tranzistorul şi termopila. Stabilizarea termică se făcea în mai puţin de 10 secunde.

În poze e schema electrică, desenată cam grosolan.

Dacă montăm ledul pe un radiator termostatat şi îl alimentăm cu energie, arr trebui, cel puţin teoretic, ca prin încălzirea lui să provoace un consum mai mic elementului de încălzire al termostatului, variaţie care se poate determina măsurând curentul din sursă. Adică o parte din puterea disipată de regulator  a fost substituită de led. Ştiind temperatura radiatorului, puterea absorbită şi rezistenţa termică a capsulei s-ar putea calcula destul de precis şi temperatura joncţiunii.

[UDAR]

Ideea pare OK, totuși cred că erorile sunt mari. 

Mai întâi nu cunoaștem decât aproximativ rezistența termică joncțiune - capsulă și mai aproximativ încă rezistența termică capsulă - radiator.

Apoi, o parte din puterea electrică absorbită de LED se transformă în lumină - nu știm exact cât. Din ce rămâne și se transformă în căldură o parte este radiat ca infraroșu îndepărtat, o parte este eliminat prin convecție . Abia restul ( e drept că cea mai mare parte ) trece prin radiator.

Și asta presupunând că cealaltă parte  - adică determinarea puterii substituite de către LED este făcută fără eroare .

 

PS Și încă ceva , metoda este aplicabilă doar LED-urilor cu o montare relativ facilă pe radiator . Ce faci cu LED-urile ”de plastic ” ? Ce faci cu SMD-urile - le lipești pe ce , pe un MCPCB la care iarăși nu-i cunoști parametrii decât cu aproximație ?

Editat Ianuarie 24, 2015 de UDAR

[Dxxx]

Nu, UDAR, nu vad aplicabilitatea, inseamna sa treci cu arme si bagaje in barca unor masuratori calorimetrice - chestie lunecoasa... si laborioasa.

 

Si pentru ce - metoda cum ai enuntat-o initial este simpla, clara si cel putin comparativ mult mai usor de pus in practica.

[The Stressmaker]

Cred ca se poate masura incalzirea cipului daca se iau in considerare doua situatii. Prima situatie este aducerea capsulei si a cipului la temperatura constanta si a doua situatie este cresterea instantanee a temperaturii cipului datorat curentului prin dispozitiv. Ca sa se masoare aceasta variatie se poate apela la o metoda simpla in trei pasi. Primul pas este sa se masoare tensiunea pe led la temperatura de referinta si la un curent minim (de exemplu 1mA) suficient de mic ca sa nu interfereze cu rezultatul. Al doilea pas este aplicarea curentului de lucru si restul masuratorilor la curentul de lucru. Pasul trei este identic cu pasul unu ca si conditii si urmeaza imediat dupa pasul doi ca si interval de timp. Diferenta intre masuratorile pasului unu si trei reprezinta cresterea de temperatura a cipului ledului datorate curentului din pasul doi. Aceasta metoda se bazeaza pe dependenta tensiunii pe cipul ledului, la curent constant, de temperatura cipului. Restul e matematica si o las altcuiva sa o realizeze .

Aplicarea practica a metodei la discutia de fata se poate face in modul urmator. Alimentarea ledului se face printr-un mosfet ca si element driver pentru led, la curentul de lucru. De cateva ori pe secunda, comandat de program, se limiteaza curentul la 1mA pentru o fractiune de secunda si se masoara tensiunea pe led si astfel se poate aprecia temperatura cipului in mod real. Diferentele in tensiunea citita la curentul de lucru si tensiunea la curent mic se pot intregra intr-o constanta care sa reprezinte suma caderilor de tensiune pe firele de conexiune, lipiturile si metalizarile de pe cip.

Ma bazez pe faptul ca ledul, ca si componenta electronica, este in esenta o dioda si masurarea la curent mic a temperaturii pe led este influentata mai putin de factorii constructivi. Daca masuratoarea se face intr-o microsecunda presupun ca cipul ledului nu are timp sa se raceasca suficient pentru afectarea masuratorilor.

[mihaicozac]

Problema e că nu ştii coeficientul exact de variaţie a tensiunii directe cu temperatura, care diferă de la fabricant la fabricant, şi posibil chiar de la un lot la altul la acelaşi fabricant, dacă tehnologia s-a modificat. La siliciu e clar, 2,2mV/C la orice dispozitiv, însă la GaAs şi variaţiunile pe aceiaşi temă poate fi oriunde între 2 şi 6 mV.

[Dxxx]

Am inteles "tweak-ul" in metoda. Principial de acord. Nu are importanta panta de care zice Mihai C.

 

Treaba este ca in practica te lovesti totusi de niste probleme si anume timpi de stabilizare - oricum pretentia de microsecunda este apanajul unui nivel tehnologic mult prea departe de nivelul amator.

 

De aceeasi problema m-am lovit si eu cat am analizat varianta de care am spus mai sus cu masurare in implus unic.

 

Adica (sper ca rationamentul poate fi urmarit):

- daca vrei ca curentii de functionare si de masura sa fie cat de cat definiti valoric trebuie un GCC activ.

- orice GCC activ la pornire sau variatie semnificativa a curentului are niste "oscilatii" ale valorii datorita intarzierii pe circuit. Asta pentru ca circuitul are o rezistanta de sesizare curent +/- amplificare + feddbackul pe elementul sau montajul regulator. :La toate treptele se produc intarzieri.

Si atunci orice variatie semnificativa este intai supra-compensata, apoi sub-compensata etc, valoarea nu se stabilizzeaza decat dupa un anumit timp.

 

Solutii constructive sunt in mare doua: unic GCC si atunci il pui sa comute de la 1,5A curent functionare la 1mA curent masura (sa zicem) insa la fiecare comutare va urma un inteval destul de lung pana la stabilizare. Asta in special pentru ca intre cele 2 valori ecartul este de multe ordine de marime si amplificarea pe bucla e inevitabila, cu intarzierile aferente suplimentare.

 

Varianta 2 ar fi cu GCC dedicate, unul de 1,5A si unul de 1mA si comutarea (Mosfet) sa fie direct in curentul ledului.

In plus poti sa complici sistemul incat comutarea sa nu fie de la 0 la 1 si invers, ci sa faci o sarcina "dummy" si curentul sa-l comuti intre led si dummy cu speranta ca nu vor conta prea mult tranzitiile.

 

Si, in final: daca tot fac comutarea asta rapida de ce sa nu aduc extern temperaturi diferite si ce comut sa fie doar 1 singura data si 1 singur curent, adica cel de sarcina (mentinand structura cu "dummy"). In acest fel generez direct o singura dreapta, cea la curentul de sarcina - asa era metoda mea...

Insa in practica cum si cat de rapide facem comutarile? o problema mai mica ar fi esantionarea si memorarea.

Editat Ianuarie 31, 2015 de Dxxx

[The Stressmaker]

Cel mai bun GCC este o rezistenta. Conditia este ca tensiunea de alimentare sa fie suficient de mare (de cel putin 10 ori diferenta de tensiune masurata pe led) si suficient de stabilizata (alimentare din doua surse?) ca sa nu influenteze masuratoarea. Practic, se monteaza aceasta rezistenta in paralel pe mosfet. La trecerea in modul oprit al mosfet-ului si implicit al GCC ramane rezistenta activa in circuit.

Daca GCC activ are probleme de "acomodare" se poate face un mic artificiu. Se poate realiza un montaj de comutare a doua leduri identice, unul de masura si unul de "umplutura". Ideea este ca, avand parametrii asemanatori, reglajul se face cu mult mai rapid decat de la zero la curent maxim si asa se poate realiza comutarea rapida intre cele doua situatii.

@mihaicozac: graficul de variatie cu temperatura se realizeaza individual pe led cu aceasta metoda pentru ca nu este necesar sa pompezi curent  in led ci doar sa modifici temperatura cu o sursa de caldura cuplata termic la acelasi radiator (mosfet, rezistenta sau altceva) si sa o mentii constanta suficient de mult timp pentru realizarea masuratorilor dupa stabilizarea termica a montajului. Odata ce s-a realizat graficul de variatie a tensiunii in functie de valoarea temperaturii cipului acelui led montarea acestui led pe orice alt radiator nu va influenta aceasta dependenta intre tensiunea pe led si temperatura cipului. Sa zicem ca se calibreaza aparatul pe ledul respectiv.

Se poate face si altfel. Se masoara dependenta tensiunii de temperatura in puncte prestabilite si apoi se "pompeaza" curent in led pana se atinge acea temperatura. Valoarea curentului este invers proportionala cu eficacitatea radiatorului de a disipa caldura. Este o metoda mai ocolitoare a problemei dar raspunde la intrebarea initiala referitoare la radiatoare si leduri.

Pe scurt, masurarea temperaturii cipului se face separat de situatia in care se alimenteaza ledul la curent maxim prin comutarea intre cele doua situatii. Calibrarea aparatului se face incalzind ledul cu o sursa de caldura separata ca sa se traseze dependenta tensiunii pe led (la curent mic) in functie de temperatura. Stiind tensiunea pe led la o anumita temperatura se mareste curentul prin led pana se atinge acea tensiune. Conditia este ca masurarea tensiunii pe led sa se faca la acelasi curent la care s-a trasat dependenta tensiunii de temperatura.

[UDAR]

Ba cred că are importanță panta de care zicea @mihaicozac . Să vedem dacă am înțeles bine . 

1. Măsor Uf la 1mA și 25°C . Să zicem 3,600V.

2. Aplic 350mA și las să se stabilizeze . Se ajunge la temperatura T.

3. Scad instantaneu ( suficient de repede ) la 1mA și măsor 3,450V .

Întrebare : cât este T ?

[Dxxx]

Stai ca am inceput sa ma balbai...

 

Scrisesem ceva dar nu prea era bine.

 

Stress zice ceva de genul: facem o mapare a ledului la 1mA la diverse temperaturi (induse exterior) si in graficul rezultat avem orice valoare de tensiune + temperatura corespunzatoare, ambele pentru 1mA.

Deci corespondenta este clara - o tensiune = o temperatura.

 

Dupa mapare facem ciclul functionare pana la echilibru termic, iar apoi o pauza suficient de scurta cu curent de 1mA, pentru a intregistra tensiunea corespunzatoare, insa masurata suficient de rapid incat Tj sa nu se modifice.

Asa ca am afla direct temperatura pe jonctiune

In felul asta putem aprecia rezistenta termica jonctiune-ambiant, cel putin la masuratori comparative.

Editat Ianuarie 31, 2015 de Dxxx