Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

Dxxx

Moderatori
  • Content Count

    3,303
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

42 Se poate si mai bine

3 Followers

About Dxxx

  • Rank
    ELF staff

Contact Methods

  • Website URL
    http://4ro.be

Profile Information

  • Locatie
    Bucuresti

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Pai tu esti "proiectantul". Deci trebuie sa decizi asupra punctului de functionare. Sa pui doua in paralel nu este mare scofala, daca masori unul poti masura si doua, sa calculezi rezistente de echilibrare este pueril... Deci pentru intrebarea ta: - nu ar fi probleme - insa pe un COB ai dat putin si avand asata in vedere merita sa pui mai multe in paralel De ce? Pentru ca: UNUL SINGUR: singurul avantaj este pretul de cost. Insa daca consideri ca au fost ieftine, acest avantaj este anulat MAI MULTE IN PARALEL - daca numarul lor este K atunci se poate spune: - racirea este mai buna, pentru ca pe o capsula puterea este de K ori mai mica - curentul este de K ori mai mic, dar cu scaderea curentului creste randamentul, deci obtii cu aceeasi putere si aceeasi incalzire mai multa lumina - COBurile sunt subsolicitate, si rezista la erori de stabilire a curentului Indici de incarcare pe care ii recomand eu in aplicatii normale sunt intre 30 si 50% / in aplicatii sensibile la randament sau racire sau pretentioase sub 10%.
  2. Ce trebuie sa ne spui noua este Vf MASURAT pe COB, la curentul preconizat. Sa vedem si ce echilibrare trebuie pusa. In DS este specificat un interval mult prea mare pentru a avea vreo relevanta. Mai mult, ar trebui ca sa incerci sa ai si Vf la rece / la presupusa temperatura de functionare. Daca te iei dupa DS ar trebui sa aloci minim 7V pe driver si asta inseamna 4,2W la 600mA. Destul de mult pentru a fi pierdut ca caldura. Daca ne gandim ca nici tensiunea nu o s-o reglezi la centima, si ca peste tot trebuie sa lasi marje de siguranta, atunci disipatia este si mai mare, poate sa treaca de 6-7W. In schimb, daca faci masuratori si Vf este imperecheat bine intre COBuri, plus ca reduci variatia posibila a Vf in functie de Tj de la 6V la 2V, atunci ai putea aloca pe driver numai 3V, sub jumatate din ce reiesea mai sus. Si poate iti permiti marje foarte stranse, cu riscul ca curentul sa fie mai mic decat valoarea "constanta" pana se incalzesc jonctiunile (in multe aplicatii este acceptabil). In acest mod ai reduce sub 2W disipatia in comparataie cu cei 6-7W.
  3. Sa inteleg ca punctele periferice de cositorire din pozele de mai sus sunt vias-uri, cu sarma care trece intre planuri? Daca aveai o plita ieseau mai frumos, dar nu aspectul conteaza, sunt convins ca functionalitatea este OK. Bine realizat!
  4. Este greu de spus, depinde si de beneficiar, si de unghiul de emisie. Vezi ca discutam de lumeni, dar ceea ce este util sunt lucsii, deci conteaza si fluxul luminos, dar si pe ce suprafata se distribuie ... ceea ce depinde de distanta intre sursa si tinta / dar si de focalizarea / sau nu, a emisiei. Spre exemplu vorbind de doua surse luminoase care la mine isi multumesc utilizatorul, si care au (ambele) niste reflectoare concave insa "blande" ca ingustare a emisiei: 1. lampa mea de birou, lumineaza decent cam tot ce se afla pe suprafata de 1200 x 600mm, evident in zona centrala intensitatea fiind maxima - distanta de emisie aprox 500mm fata de plan, 1000lm. 2. lampa de citit a sotiei, lumineaza o zona confortabila (mai mare decat strict necesar) discutand de dimensiunile unei carti sau ziar, distanta tot ~500mm avand ~300lm. Insa cu ea in functie este suficient de luminata intreaga camera pentru a nu aprinde uzual lustra cand am treaba pe acolo, fara sa vreau sa fac ceva care impune vedere precisa. Tine cont ca citit oarecum la fel de comod se poate obtine si cu o lampa cu gat flexibil de la Ikea, care este cotata cred pe la 82lm, insa este foarte focalizata. Disconfortul este legat de faptul ca trebuie s-o centrezi cu acuratete pe zona unde citesti. In plus camera este in acele conditii cam in obscuritate.
  5. Interesant, arata diferit... stau sa ma gandesc cat de conservatori sunt alti producatori, si daca nu cumva fac si altii astfel de studii de tortura. Oricum 30.000 ore este mult peste viata uzuala a unui becoled, ma intreb ce regim real o fi in becoled ca Tj. Oricum ceea ce denumesc ei Ts ar trebui sa rezulte in Tj cu ~20 grade in plus, pentru ca puterea in test este pe la 1W si RTjc=22K/W din ce este in DS.
  6. Ce spune UDAR, adica ca exista varianta ca Ts=105 grade sa fie utilizabil... este neuzual. Insa sunt convins ca afirmatia nu este gratuita. La 105 grade in zona de lipire inseamna ca gradientul termic este mult mai mare decat uzual, deci convectia mult mai puternica. Daca se implementeaza si varianta cu ledurile pe o fata, atunci si pad-urile direct conectate la leduri sunt mai mari semnificativ. Mai mult, daca FR4 are grosime mica 1/4mm, chiar si 1/2mm ceva se va conduce si intre fetele cablajului. Asa ca votul meu este pentru a incerca practic montajul dispus in incinta finala, masurandu-se Ts cu o metoda de contact (termocuplu) - sa vedem ce se obtine dupa atingerea echilibrului. In cazul bun va exista ecart suficient si pentru o zi calduroasa de vara, in cazul prost va trebui redus curentul si luminozitatea... sau se schimba ledurile cu ce spuneam eu. @Thunderer2018 nu cred ca a fost "dureros" sa dai unele detalii, acum se intelege problema destul de bine. Cine citeste si poate sa-ti si dea sugestii probabil ca vrea sa cunoasca acest context. Dar cred ca si tu stii, doar ai intrat de multe ori pe aici. Deci nu era nimic neproductiv, dar se putea ceva mai bine.
  7. Pai ce ar fi daca ai respecta ideea de a da detaliile necesare, sa nu mai fie cateva pagini pana ne lamurim ce doresti defapt... Cablajul ala este dublu strat? Ce grosime FR4, ce grosime Cu? De ce nu stau componentele (altele) pe o parte si pe partea activa sa stea numai leduri, cu insulele maximizate ca suprafata??? De ce nu dai detalii despre alimentare? Vedem noi ca ai o bobina si deci trebuie sa credem ca este driver in comutatie? Nu uita ca alimentarea aflata pe PCB genereaza si ea caldura, deci cine poate sa ghiceasca ce randamente ai acolo??? Cat estimezi ca este costul pentru "deranjul" cu respectivul PCB? Intrebarea asta este esentiala ca sa vedem daca vorbesti serios... Adica daca alegera ledurilor alea este ceva care merita discutie si sa ne uitam pe DS, sa gandim, etc. Adica: - am impresia ca munca pentru PCB plus costul este mai mare decat "economia" facuta prin folosirea ledurilor alea. - cu sub 1 leu gasesti leduri cu randament de 1,5 ori mai mare si cu CRI similar - asta inseamna ca in loc de a disipa 7-8W disipi 5W pentru acelas flux - nu este vina noastra ca vrei tu sa le pui in ceva care nu conduce termic... dar de la un PCB de 10x3cm nu poti sa speri sa disipe in aceste conditii 7W nici daca este MC-PCB... *** - in plus ledurile de care zic eu au 10K/W, fata de 22K/W in cazul Osram... Iar graficul din pagina 15 nu face decat sa ilustreze acesti 22K/W deci nici sensul intrebarii nu-l prea vad. Adevarat ca nici graficul nu este rezonabil - vezi ca ei accepta Tj = 125 grade, cand toata lumea vorbeste despre Tj = 85 grade, asta pentru viata standard de 50.000 ore. Si da, DS este si alambicat si greu de priceput, si dubitabil... ar trebui sa ia exemplu de la firme modeste gen ProLight care au DS usor inteligibile si clare...
  8. Pai de asta este titlul acestui topic... nu este cu suparare! In plus nu trebuie sa primesti raspunsuri numai de la mine, sunt pe aici destui colegi care iti pot lamuri diverse aspecte nsi tie si altora.
  9. Nu este nici o problema ca ai aplicat formula... Dar nu este nici de mirare ca ai avut o abatere semnificativa... Asta pentru ca de obicei mai sunt niste tensiuni care se aduna, in special Vf pe ledul din optocuplor, de care tu nu ai tinut seama... dar poate mai sunt si altele - nimeni nu poate sa zica clar pana nu scoti toata schema, ca sa se vada ce mai este pe acolo. Insa nu este deloc cazul sa scoti schema, fa practic ce ti-am spus, dupa care te decizi asupra valorii corecte si abia apoi dezlipesti - vezi ca fara bucla de control tensiune sursa obisnuieste sa se arda imediat, deci nu conectezi pana nu ai pe pozitie bine lipit rezistorul de inlocuire.
  10. Pai eu credeam ca ai deja COBurile alea. Trebuia sa spui ca nu le-ai luat si iti gaseam variante sa economisesti ceva bani si sa iei si exact ce doreai, pentru ca stiu exact cine a luat tot lotul... EA1 este marcajul pe capsula, este vorba de ceva produs de la Zetex/Diodes din cate cred. Nu trebuie sa faci investigatii si calcule, pui sursa in functie cu un voltmetru pe iesire si pui o rezistente THT de aproximativ 200k in paralel pe rezistenta SMD de 18 kOhmi - daca totul este identificat corect trebuie sa scada tensiunea de iesire. Apoi aplici regula de 3 simpla si ai cam valoarea necesara... Numai ca asta inseamna ca lucrezi cu o sursa "live" si nu stiu daca esti capabil de asa ceva in siguranta. Numai dupa asta te apuci sa inlocuiesti rezistenta, evident cu sursa deconectata si condensatorii descarcati, urmand ca apoi sa o retestezi. Insa vezi ca rezultatul nu este garantat, cu cat este mai buna sursa cu atat protectiile sunt mai stranse si posibil da nu-ti permita varierea tensiunii cu cat doresti tu. Cred ca a transforma sursa respectiva cu iesire CC depaseste si pe altii mai pregatiti ca tine. In plus gasesti surse adevarate cu un buget intre 45 si 100 lei, care iti ofera parametrii pe care nu ii vei obtine tu in veci, fara riscuri, cu fiabilitate buna, si mai este si ceva nou - cred ca merita sa actionezi asa...
×
×
  • Create New...