Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

Dxxx

Moderatori
  • Content Count

    3,422
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

42 Se poate si mai bine

3 Followers

About Dxxx

  • Rank
    ELF staff

Contact Methods

  • Website URL
    http://4ro.be

Profile Information

  • Locatie
    Bucuresti

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Ultima simulare este mai bine, insa totusi ecartul intre ce iese la 30mV si ce iese la protectia de deconectare este cam prea mic, cred ca trebuie amplificare mai mica. In plus ar trebui considerate doua aspecte: care este temperatura maxima la iesirea statiei in functionare (programabila din potentiometru). Aici este prerogativa fiecarui proiectant. Prea mica restrange domeniul in care poate fi utilizata statia. Dar nici prea mare nu este bine si pentru fiabilitate, si pentru ca sa nu se inghesuie pe cursa potentiometrului temperaturile uzuale pe un unghi prea mic. (Eu, pana am hotarat asupra acestui aspect, am experimentat cateva luni de zile...) ce sensibilitate are voltmetrul Din punctul 2 rezulta OARECUM ce tensiune trebuie sa avem la iesire (P7 pe simulare) si ce amplificare trebuie sa aiba etajul. Aici puteti foarte bine sa reluati masuratori pe un numar suficient de letcoane, sau sa preluati munca mea, deja facuta. Ca sa se inteleaga uite un exemplu numeric: temperatura maxima Tmx propusa 430 grade 24mV pe senzor la Tmx "430" afisat de voltmetru - EVIDENT la Tmx tensiunea P7 poate fi DE EXEMPLU 4,3V pentru un voltmetru cu afisare 9,99 la o tensiune de 9,99V, care prin eliminarea virgulei se transforma in "430" Ca idee, deci, tensiunea obtinuta in simulare mi se pare inutil de mare, probabil ar fi mai bine cu amplificarea pe la jumatate. (de la inceput aveam o astfel de impresie). De aici incolo se poate alege ce varianta doriti, nu exista puncte de functionare gresite, dar exista unele optime si altele mai putin optime. Contributia mea are rost cat va ajut sa nu repetati un volum mare de munca prin care eu deja am trecut cu niste ani in urma... dar se poate sa continuati fara a tine cont de ce spun eu si veti ajunge tot pe acolo la corecturile finale. Cred ca ajutorul meu va duce mai repede si mai usor spre finalitate.
  2. In caz ca cineva imi spune ca tensiunile corelate cu temperaturile amintite de mine mai sus par gresite, fac urmatoarele mentiuni: temperaturile sunt cele masurate direct pe varful letconului tensiunile (23 / 25 sau 30mV) sunt cele date de termocuplul letconului (ele masoara temperatura in rezistenta, care este mult mai mare ca a varfului) masuratorile au fost facute pe un lot de peste 10 bucati de letcoane Gordak, cu termocuplu K. Udar, cred ca defapt tu ai analizat mai in profunzime ca mine, nici nu calculasem amplificarea - dar 30mV inmultit cu 230 duce la o tensiune mult prea mare, deja semnificativ PESTE railul pozitiv, ce sa mai vorbim de headroom... Deci oricum amplificarea acolo peste x100 nu permite nici domeniul de reglaj temperatura, dar cu atat mai putin functionarea protectiei... Protectia trebuie sa dea la iesirea amplificatorului o tensiune mai mare decat cea care poate fi data de potentiometrul de programare, intr-un astfel de mod incat termostatul sa nu deschida deloc Mosfetul cat timp protectia este activa, indiferent in ce pozitie este potentiometrul. ATENTIE aici discutam de un punct de functionare care mi se pare prost ales. INSA, ca principiu schema este mult mai buna decat cea initiala, cum spuneam nu ii gasesc probleme majore.
  3. Nu am stat sa disec schema dar privind simularile si comentariul cu off-setul mi se pare ca head-room-ul existent nu este prea fericit ales. Adica eu ma astept ca atunci cand se activeaza protectia de deconctare senzor afisarea sa indice o temperatura dubla fata de maxium posibil de reglat, in speta 800-900 grade sau macar in gama respectiva, deci tensiunile de lucru uzuale sa fie MAXIM pe la jumatate din tensiunea posibil de prelucrat. Din ce am observat eu pe simulari dupa etajul amplificator ai 4,02V in caz de activare a protectiei - foarte bine. Problema vine insa din faptul ca ai 2,89V la 2mV pe termocuplu, apoi 3,93V la 10mV pe termocuplu si in cele din urma 3,95V la 15mV pe termocuplu. Nu inteleg de ce neliniaritatea? / toate valorile din randul de mai sus ma asteptam sa fie sub 2V / adica jumatate din ce era in varianta cu protectia activata. Ceva este gresit fie in simulare fie in etajul de amplificare. Va atrag atentia ca pe termocuplu este uzual sa ai valori pana in 25mV, defapt acoperitor si in zona la liniaritate trebuie neaparat sa fie si 30mV In mod normal ai 23mV la 420 grade pe varf, si cam orice statie are capabilitate de cel putin 420 grade la maxim. Neliniaritatea tensiunii de iesire este neasteptata, trebuia sa avem la 10mV tensiune dubla fata de cea de la 5mV. La 20mV trebuia sa avem tensiune dubla fata de cea de la 10mV etc. Daca asta nu se respecta atunci nu se va putea folosi un voltmetru pentru indicarea temperaturii... Daca tensiunile sunt decalate cu o valoare fixa fata de masa... (oare?) atunci nu vad rostul, sunt destule IC cu "common mode voltage" care include masa si oricum chiar si asa este neliniaritate MARE intre punctele din simulare.
  4. Neagu Posibil sa fi citit pe aici "teoria" ca ar merge la 12V un letcon de 50W, cel cu varfuri schimbabile. Este fals grosolan - trebuie ca dupa fiecare lipiturasa astepti cateva minute bune ca sa se reincalzeasca, si oricum nu vei putea lipi decat anuland termostatarea, in sensul de a pune o temperatura mult mai mare ca rezonabil. Aceste letcoane nu pot functiona multumitor, nu la tensiuni sub 16V in nici un caz. De pe la 18V ar cam fi recomndat. Dar poti incerca cu letcoane HakkoT12, sau poate ai JBC, ambele variante sunt "lesinate" la 12V, fata de cum functioneaza normal, dar tot este posibil sa lipesti cu ele. Alta varianta este sa folosesti un modul boost cu o statie cu letconul de 50W, setand iesirea de boost la minim 18V, dar atentie ca sa ai un convertor care sa suporte 2A la iesire. Rebobinarea rezistentei... cred ca nu ai desfacut una niciodata - nu iti recomand sa incerci, oricum trebuie sa fii dotat cu capabilitatea de sudura fire ca sa reusesti (sudura, lipire tare, nu cositorire). Si oricum nici nu vei avea cum sa ai puterea maxima de 50W ca initial (diametru mai mare nu merge, 2 fire in paralel nu merge). <deja a raspuns Sesebe in aceeasi directie in timp ce eu scriam>
  5. Pana la urma un SMD are pret derizoriu - deci cu sacrificiul a cateva bucati te poti antrena... desi asta poti sa o faci lipind/dezlipind componente de pe o placa scoasa din uz. Nu uitati sa folositi decapant/sacaz/flux oarecum in exces fata de THT. In rest sunt cu totul de acord cu Gauss, solutia cu care sunteti dotat si obisnuit ar trebui sa mearga... dar macar sa aveti un varf ceva mai fin, sa nu atinga insulele invecinate. Abilitatile si experienta nu le poti inlocui, evident, dar te poti antrena un pic si daca ai deprinderi de bricolat este imposibil sa nu te "prinzi".
  6. O fi fiabila, dar principiul de functionare este prost... ...imbatabil... Cu variatorul ai un letcon prea cald in stand-by si prea lenes in lucru. Orice letcon termostatat, cu senzor de temperatura... chiar daca este foarte modest va mentine in rezistenta o temperatura in limitele reglajului. (inclusiv vechile magnastaturi) Adica: - letconul este conectat dar nu se lucreaza, atunci tipic puterea este 6-8W. - in lucru, in functie de saturatia termica a letconului, poti sa ajungi la 20-30W. (Ca sa fim intelesi puterea este 50W in timpul conductiei, dar niciodata factorul de umpere nu trece de 60% la un letcon modest, deoarece saturatia termica se atinge pe acolo.) Si modularea puterii se face automat in functie de cat de multa caldura se transfera in zona lipita, inclusiv pentru incalzirea si topirea fludorului. Poate imi spui cum face asta un montaj cu variator... ca nu te cred. Cu variator nu poti sa reglezi la 6W ca nu vei putea sa faci nici o lipitura... deci reglezi la mult mai mult si atunci cand nu drenezi energie spre lipituri (letconul sta in stativ) vei avea pe varf temperaturi mari, cu oxidare si carbonizare flux. Toate puterile se refera la letcoane cu varf cu canal, am masurat loturi de zeci de bucati. Daca aveti letcon antic cu rezistenta tubulara in care intra varful, atunci randamentul este semnificativ mai prost si puterile mai mari. PS In mod cert SMDuri 0805 si 1206 se pot lipi bine cu un letcon dotat cu un varf corespunzator - pentru seria Hakko este modelul 2C (evident termostatat). Eu folosesc penseta pentru plasare, dar pe timpul lipiturii folosesc o scobitoare pentru fixare.
  7. Cu ventilator sunt sigur ca 40W sunt posibili, dar tot ramane necesar ca sa verifici experimental temeinic, sa fii sigur ca totul este sub control.
  8. Trebuie sa vorbesti cu Sesebe ce dimensiune de SMD doreste sa aleaga. Manual se pot lipi de pe la 0603 mai dificil, pana la 1206, facil. Insa cu PCB nu stiu ce experienta ai tu... dar aia care fac 10 bucati la pret atractiv nu te lasa sa faci panelizing sub nici o forma (adica sa pui mai multe pe suprafata de 10x10cm) - doresti mai multe, vei primi alta cotatie de pret si nu va fi cum crezi. Daca se folosesc 0805 atunci pe 10X10cm ar incapea lejer 10 bucati... Aici depinde si daca se folosesc conectori.... ceea ce va adauga si la pret. Si de la Comet daca vrei pret bun trebuie sa iei 1.000 bucati, altfel pretul creste.
  9. Pentru piese de asemenea sunt mai convenabile preturi pentru cantitate mare, si cum va fi SMD, nici nu stiu cine va vinde 2 rezistente de valoarea X. Deci ideea de group buy poate sa aiba aplicatie la tot ce va fi nevoie. Cu comanda pentru PCB eu cred ca , totusi, rational este sa fie testate functional cateva astfel de montaje un timp semnificativ - pentru ca uzual este sa vrei macar mici modificari... adica sugestia mea ar fi sa treceti de astfel de etapa si numai apoi sa comandati PCB industrial, atunci cand schema este deja validata oarecum. Si din experienta mea ca sa ajungeti la 5 lei bucata cam trebuie sa comandati o cantitate maricica, adica trebuie sa fii destul de sigur pe o schema definitiva. Daca adaugam la piese si PCB si valoarea unui voltmetru inteleg ca discutam de ~ 25 + 5 + 15 lei, presupunand ca se face un numar de cablaje, adica "kitul" continand partile functionale ale statiei va costa in jur de 45 lei, nepunand si munca. Deci discutam despre o schema simpla analogica, mie mi se pare normal.
  10. Poti sa pui si COB de 300W... dar puterea reala suportata fara radiator am dubii ca ajunge la 40W, chiar daca il pui corect cu aripioarele verticale, adica lumina sa bata stanga-dreapta (nu sus -> jos). Singurul mod incontestabil este sa faci montajul si masuratorile ulterioare iti vor arata cam la cat face fata
  11. Pai daca pui problema asa probabil ca se poate face schema cu 358, se poate alimenta 358 si din 5V, iar la iesire se poate pune un tranzistor cum am zis mai sus, capabil sa dea 15V pe poarta. Practic schema va ramane aproape la fel de simpla, va merge cu piese total uzuale... dar in continuara va avea multe gauri... Oricum daca nu se doreste ceva mai bun si se despica firu-n-patru doar ca sa se vada cum putem pune o piesa mai ieftina cu 2 bani sau cum putem alege un regim de functionare PROST, dar inca capabil de rezultate... ... va dati seama ca subiectul pierde cu totul din interes.
  12. Eu nu inteleg unele aspecte... incep chiar sa fiu un pic iritat... Sesebe se chinuieste (bun, posibil lui sa-i fi facut placere) si face o schema SIMPLA, careia eu nu ii gasesc greseli principiale. Acum vine problema ca nu finalizeaza, sa puna mura-n-gura si PCBul? Deci ce s-a facut bine / si bine pornit abandonam, ca nu este de-a gata si continuam sa peticim un montaj de la inceput nefericit, si care daca este dres devine si el la fel de complex ca schema lui Sesebe? Schema lui Sesebe permite si montarea unui operational de 5V in primul etaj si comutarea ferma a mosfetului in al doilea etaj, fiind alimentate la 5V respectiv 15 (12)V deci ce atata discutie? Se poate pune orice operational acoperitor, 1, 2 sau 4 intr-o capsula, atentie insa si la off-set si la tensiunea de alimentare sa fie chiar acoperitoare. Normal ca cablajul este diferit daca folosim un operational low-off-set de 5V in capsula sot23-5 urmat de un LM358 in zona de tensiune mare vizavi de solutia din schema si iarasi diferit daca folosim 4 operationale in capsula cu 14 picioare / vor fi diferente intre varianta SMD si cea THT.... dar eu credeam ca este forum de electronisti, care nu au probleme la asa ceva... In rest avem tensiunea care intra de 24V, deci este foarte simplu sa comandam un mosfet normal, cu Vgs 20V, si il putem comanda incat sa comute ferm. De ce sa cautam un mosfet exotic si sa-l comandam cu 5V... chiar si cele de tipul respectiv, daca rezista la 20V pe grila se vor simti mai bine cu tensiunea mai mare. Daca la Vg de 5V constatam ca mosfetul nostru rezista cu radiatorul X, atunci probabil ca la Vg 12 sau 15v va merge fara radiator. Ca sa obtii 15V nu este o problema, deci de ce sa nu preferam solutia eleganta si la fel de buna, adica evident cea fara radiator? Mai fiti atenti si la operational, ca daca pui LM358 la 5V el va functiona, dar la iesire vor fi numai 3v si vei avea probabil sute de miliohmi pe mosfet, care se va incalzi tare / dar daca folosim un operational modern, cu off-set mic si iesire rail-to-rail, atunci avem 5V si mosfetul macar va avea zeci de miliohmi si evident ca nu va mai fierbe. Zvonacfirst - nu trebuie sa folosesti BD, merge orice NPN cu Vce peste 30V. Si nu are rost sa iei tensiunea de 12V, o iei pe cea de 24V si pui un Zenner de 15-18V, incat sa "storci" tot ce se poate din mosfet, adica rezistenta minima, adica incalzire minima. DAR TOT NU INTELEG CE MAI INSISTATI PE SCHEMA PROASTA CAND AVETI UNA BUNA??? Eu de la inceput speram ca se va ajunge la ceva ca scheme lui Sesebe, el v-a dat-o de-a-gata si voi continuati pe cea initiala...
  13. Sesebe, schema ta va fi etichetata ca "prea complexa" chiar daca solutioneaza majoritatea problemelor. Vad ca desi critici contextul ai facut munca serioasa, desi singur intrebi " Cum pot fi numiti acei oameni? " Este foarte altruist, sa vedem daca si corect primit. La schema asta din cele 7 puncte slabe mentionate pe prima pagina... nu prea ramane niciunul. Ca observatii, nu critici majore: - histerezisul poate sa fie de cateva ori mai puternic, eu as pune R107 de 5K. - compensarea termica a TC nu este neaparat necesara la o statie de lipit, mai ales la una simpla... - radiatorul nu cred sa fie necesar
  14. Mariane, stai linistit, discutia in contradictoriu, in acest caz este foarte constructiva, eu o apreciez, si mai invatam cate ceva, sau ramanem la ideile noastre... defapt daca analizezi nici nu ne contrazicem prea tare. Eu sunt de parere ca fara contradictie nici nu are rost sa existe forum. Cu valorile maximale sunt total de acord, nici nu doream sa zic altcumva. Eu spuneam tipic nu in opozitie cu maximal. Sunt mosfeturi cu Vgs de 20V, de 25V, de 30V (mai exista si cele de joasa tensiune, dar nu sunt potrivite in acesta aplicatie). Cele cu 20V sunt probabil 90%, deci sunt tipice. Probabil ca trebuia sa ma exprim "tipic 20V maximal" pentru ca sa se inteleaga ca 20 este valoarea tipica, cea mai frecventa.... dar daca este 20V, atunci evident ca este maximala. Si ce zici despre o marja anti-spike este perfect justificat - aici este de vina faptul ca o schema "produsa" de mine ar arata probabil cu totul altfel, printre care si un Zenner pe circuitul de poarta, exact pentru ceea ce zici tu. Sper ca vezi ca suntem mai mult de acord... in concluzie. Si niciodata nu mi s-a parut ca tu cauti contradictie. In rest daca dezvoltam ideea de stand-by si sleep (nu voiam sa insist, mi se pare ca este putin off-topic) ce spune Udar si Sesebe este perfect in linia pe care o sustin si eu. Chiar si o reducere "modesta" pe la 250 grade reduce mult oxidarea, ba mai mult in general nici nu se mai carbonizeaza decapantul din fludor. Dar ceva gen JBC iti permite sa reduci temperatura si mai mult, cu efecte si mai mari... iar reincalzirea este mai rapida decat sesizabil sau deranjant in vreun fel. Daca senzorul de stand-by este in suportul de letcon, atunci pana centrezi letconul pe zona de lipit trec macar 2 secunde, suficient pentru reincalzire. PS nu stiu cine modereaza aici, nu doresc galceava, dar off-topicul evident este sanctionabil conform regulamentului - ce parere aveti de colegul Adicontakt?
  15. Uite cum revin, desi nu intentionam, pentru ca trebuie sa-i raspund colegului Marian. 1. da, in regim de impuls 12A/24V sunt perfect posibili daca ne referim la JBC. Aici discutia este mai lunga... pe scurt puterea instant este 288W, si unii amatori nu o limiteaza deloc... cu ce pret de fiabilitate ... este alta problema. Insa statiile orginale nu folosesc peste 150W, deci desi ai pe perioada conductiei 12A, defapt puterea medie ramane plafonata la 150W prin PWM. Si ca o consecinta se controleaza curenti de 12A . Nici o legatura insa cu letcoanele compatibile cu statia de fata. 2. atat timp cat tensiunea GS (grila-sursa) este in limitele specificate de DS (data sheet) cu marja de rigoare, atunci nu este problema, cu asta suntem de acord. MASURATORILE mele (deci pe bune, nu ceva teoretic) pe cateva tipuri de mosfeti cu Rds tipic intre 3 si 10mOhmi au indicat o micsorare a Rds masurabila (din ce retin pe la 5%) intre tensiunea de grila de 10V (specificata de cataogul producatorului) si cea de 18V. Castig practic gratuit. Chiar daca este un castig mic. Daca graficele sugereaza altcumva, atunci sunt gresite. Erorile de masura au fost destul de mari, insa scaderea Rds cu cresterea Vgs a fost permanent vizibila, si masurabila deci peste eventuale tolerante. In cazul acestei scheme avem alimentare la 24V / IC358 rezista la 30V, deci orice castig este gratuit. Aveam 12V alimentare deci la iesirea comparatorului 8-10V tipic (DS da pierdere de tensiune 2V tipic, dar maxim 3 sau 4V in functie de R sarcina). Eu sugeram 18V alimentare, deci pe grila 14-16V, cu marja buna fata de Ugs=20V sau mai mult. Chiar si cu alimentare de 20V, pe grila vom avea maxim 18V, deci inca este o marja fata de un parametru GARANTAT, nu unul statistic unde marja poate ar fi insuficienta. PS Nu are rost sa ne incurcam in termeni, dar stand-by inseamna gata de lucru. Daca poti accepta lejer durata de 10 secunde, aia mai curand se numeste sleep, decat stand-by. Dar in nici un caz nu sunt eu cel care sa defineasca diferenta intre cele doua, doar ca asa consider eu. Desigur ca functia sleep, cu revenire la temperatura de lucru dupa mai mult de 5 secunde se poate implementa cu acest tip de letcon, fara problema.
×
×
  • Create New...