Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

The Stressmaker

Membru activ
  • Content Count

    2,908
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

38 Se poate si mai bine

1 Follower

About The Stressmaker

  • Rank
    Adica facatorul de stress pentru cine nu stie engleza

Profile Information

  • Locatie
    Constanta

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. The Stressmaker

    Depanarea cuptorului cu microunde (defecte frecvente)

    Singura explicatie pe care o am in acest moment este ca electronica este afectata de microunde in mod direct. Adica, nefiind un absorbant eficient al microundelor in "cuptor" care este de fapt o cavitate acordata pe frecventa emisa de magnetron, campul electromagnetic creste suficient in interior ca sa "scape" pe unde nu ar trebui, reflectat in magnetron (sau pe langa garnitura de plasa de metal din jurul gatului acestuia) sau prin vre-un orificiu sau fanta. Carcasa de tabla a cuptorului se comporta ca un reflector pentru acestea, neiesind din spatul celor doua carcase, "cuptorul" si tabla exterioara, si asa ajung sa afecteze electronica. Parerea mea este sa puneti impreuna cu floricelele si un pahar mic de sticla termorezistenta cu apa intr-o laterala si sa reglati timpul ceva mai mare. Asa nu ar mai trebui sa se manifeste. Sau sa incercati cu o putere mai redusa stiind ca magnetronul functioneaza pornit oprit cu interval mare si nu cu modulatie de tip PWM. Apropos, dispare receptia WiFi cand sunteti la cativa metri de cuptorul in functiune? ar fi un indicator clar ar pierderilor mai mari pe la usa sau alte locuri. Este normal sa scada o linie maximum doua dar disparitia de la maxim de semnal indica pierderi mari.
  2. The Stressmaker

    Depanarea cuptorului cu microunde (defecte frecvente)

    Daca afisajul se inchide, la revenire se reia temporizarea sau continua de unde a ramas? In primul caz este declansare termica iar in al doilea caz este problema din electronica, posibil condensatori de filtraj uzati. Ati scris ca e cald radiatorul magnetronului. Cald sau frige de sfaraie? In primul caz temperatura nu depaseste 45-50 de grade iar pana la 115 grade cat este de obicei termicul de protectie de pe radiator mai este destul. In al doilea caz chiar temperatura crescuta din jurul electronicii poate genera o lipitura rece sa se manifeste recupland la racire. Eu as merge pe a doua varianta, lipitura rece pe placa. Cat despre puterea redusa sunt doua cauze. Prima ar fi umiditatea scazuta a floricelelor de porumb care duce la o eficienta scazuta iar a doua varianta ar fi detasarea radiatorului de corpul magnetronului ducand la cresterea temperaturii anodului (tubul metalic pe care se fixeaza aripioarele de metal). Cu cat anodul este mai cald cu atat eficienta magnetronului scade si efectul caldurii asupra celor 2 magneti de ferita este mai puternic.
  3. The Stressmaker

    Depanarea cuptorului cu microunde (defecte frecvente)

    Pare comportament de "defrost" daca cele doua termice nu decupleaza. Becul se stinge cand decupleaza/se opreste? Am si eu unul, tot TDS, care face aproape la fel cand apas "defrost" numai ca asta piuie cand intra in pauza si asteapta apasare de buton dupa 10-20 sec. Ce indica semnele de pe afisaj ca optiune selectata? Verificati traseul de aer poate nu are aerisire suficienta. Daca are si rezistenta grill, si este selectata optiunea iar rezistenta este arsa, va functiona magnetronul la putere redusa. Acultati sunetul pe care il face cu magnetronul pornit, este un bazait mai accentuat. Cu cat pauzele sunt mai lungi cu atat puterea este mai redusa. La putere maxima nu face pauza. De obicei pornirea, daca nu se selecteaza altfel din butoane, se face la putere maxima, depinde de model. Daca indicatia de pe afisaj este pentru utilizarea normala nu strica sa verificati toate butoanele daca functioneaza corect.
  4. The Stressmaker

    Depanarea cuptorului cu microunde (defecte frecvente)

    Mea culpa, am sarit acel paragraf. Totusi, o tensiune aproape normala nu indica o spira in scurt. Recomand testul cu transformatorul in serie cu un bec cu incandescenta de 60W-100W si se sunteaza primarul la borne cu un conductor izolat observandu-se luminozitatea. Daca luminozitarea becului este mai mica cu transformatorul in circuit este ok. Atentie foarte mare la capetele secundarului, pentru ca pot dezvolta tensiuni mari. Eu as fi propus scurtcircuitarea secundarului pentru un test concludent dar e destul de periculos. Presupun ca se poate incerca cu un bec de frigider inseriat cu secundarul; si apoi se scurtcircuiteaza primarul. Magnetronul se poate testa prin aceeasi metoda, la tensiunea retelei si inseriat cu un bec cu incandescenta, asa ca se poate folosi acelasi circuit de testare pentru amandoua. Cred ca este ultimul test care poate indica care din ele este defect. Tinand cont ca am mentionat utilizarea retelei electrice pentru test, fiecare face testul pe raspunderea lui si nu uitati ca este suficient sa gresiti o singura data ca sa deveniti apoi statistica. Aviz amatorilor.
  5. The Stressmaker

    Depanarea cuptorului cu microunde (defecte frecvente)

    @flomar60: asa cum s-ar zice in reclame... "dar asteptati, este mai mult" (but wait, there is more). Pe langa ce ati enumerat se adauga si bobinajul secundar de aluminiu (la unele chiar si primarul este asa) cu lac electroizolant de culoarea cuprului. La acest curent mare de mers in gol se adauga si suntul magnetic care are rol de limitare a curentului in secundar care si acela se observa la masurarea curentului. Din ce cunosc la acestea se aplica formula 45/sectiune (nu m-ar mira ca sa se foloseasca 40/sectiune pentru economie de cupru, daca este intr-adevar bobinaj de cupru) la numarul de spire si nu 50/sectiune. @ford94: mai faceti un test pe langa cel mentionat cu verificarea sigurantei de inalta pentru ca nu am inteles ce inseamna acel 0 (zero) la masurarea intre tabla magnetronului (generatorul de microunde) adica anodul acestuia si lamelele mufei de conectare adica catodul si filamentul. Daca acel zero inseamna ca nu are rezistenta intre anod si catod atunci conectati magnetronul in serie cu un bec de frigider la 230V. Daca becul se aprinde atunci magnetronul este defect, mai exact condensatorii din mufa sunt strapunsi (am patit-o eu) sau mai rar filamentul sa atinga anodul. Atentie foarte mare cu acest experiment ca lucrati cu tensiuni letale. Acesta este testul final daca celelalte dau rezultat bun. Nu am vazut in descriere sa fi masurat bobinajul transformatorului. Cu aparatul de maura pe gama de rezistenta mare masurati atat primarul (valoare mica) cat si secundarul (valoare mare). Daca secundarul este intrerupt inseamna ca transformatorul e defect (si nu ati avut siguranta de inalta tensiune in schema).
  6. The Stressmaker

    Leduri lanterna

    In situatia respectiva as aborda doua solutii. Prima solutie se aplica daca vreau sa pastrez mecanismul original al becului adica sa pot pune ulterior si un bec original. Varianta aceasta se foloseste la lanternele de colectie sau in situatii asemanatoare. A doua varianta implica modificarea partiala sau integrala a mecanismului de focalizare pentru marirea puterii fata de prima varianta. Ambele variante ma lasa sa aleg driverul pe care il pot pune separat iar ledul poate fi conectat direct la bornele fasungului. Asta tine de spatiul disponibil, de obicei in spatele reflectorului. Orice suprafata de metal din interior este un radiator potential. Prima varianta as putea-o vedea cu un soclu de bec (de preferat un soclu care poate fi cositorit, conductia termica este mai buna decat la pasta termica) in care se introduce o bucata de metal (cupru) cilindrica pana se aduce suprafata ledului la inaltimea filamentului original iar suprafata unde se aseaza ledul va fi slefuita bine. Se realizeaza o decupare sau canal in lateral pentru firul de alimentare de la baza iar contactul termic intre partile de metal se face prin frictiune si/sau folosind pasta termica. Fixarea ledului se face prin aripioare care se aseaza pe corpul de plastic al ledului sau inel cu arc sau prin adeziv termic. Se va folosi pasta termica inclusiv la discul exterior pentru ca el se aseaza pe inelul reflectorului care este din metal marind astfel radiatorul. Pe acest radiator se poate adauga un termistor care va controla un mosfet cu Uth sub 3V (mosfet logic) care va regla tensiunea initial sa se obtina 350mA cu ledul rece iar termistorul va scadea tensiunea proportional cu incalzirea radiatorului. La fel de bine se poate folosi si o rezistenta in locul montajului. Daca radiatorul existent nu este suficient sau se vrea o putere mai mare atunci se realizeaza inca un inel care va fi lipit pe primul si din care se mareste suprafata radiatorului cu diferite forme ale acestuia ca sa incapa in spatiul disponibil. A doua varianta ofera o mai mare libertate la alegerea solutiei termice pentru ca nefiind limitat de suportul de plastic cu filet al becului se poate realiza un cilindru cu filet care sa poata fi infiletat cu tot cu led, asemanator ca la prima varianta. Aici se poate adauga radiatorul dorit la forma dorita. Aceasta varianta este mai avantajoasa deoarece lipsind puntea termica de la contactul superior al becului, racirea se poate face direct catre radiatorul principal. Ambele variante sunt limitate de disipatia termica prin carcasa de plastic a lanternei. Ca solutie de focalizare as alege varianta cu led/leduri in lateral fiind mult mai potrivita pentru "spot". Asta implica realizarea unui cilindru cu decupaje pentru fiecare led sau un triunghi pentru 3 leduri sau paralelipiped (platbanda) pentru doua leduri. Varianta cu 3 leduri asigura o iluminare uniforma a reflectorului iar varianta cu 2 leduri va avea doua benzi intunecate pe diagonala. Diametrul suportului radiator este ales sa intre, cu tot cu leduri prin gaura existenta si intr-un fasung de bec, pentru prima varianta sau infiletat intr-un alt radiator situat in spatele reflectorului. Daca iti permiti sa risti si vrei racire mai buna atunci un cilindru de metal (aluminiu de la doze de suc sau bere) introdus pe lungimea lanternei in compartimentul bateriilor si cuplat termic la radiatorul ledului. Atentie mare ca la peste 40 grade apar problemele cu bateriile/acumulatorii existand riscul exploziei. Acum intelegeti de ce la lanternele cu leduri de putere eficienta ledului chiar este o problema? temperatura finala a jonctiunii ledului nu poate fi depasita aceasta ducand la distrugerea lui fizica. Asta inseamna ca mai raman doua variante pentru un led selectat si o carcasa existenta. Prima este racirea cat mai buna a lui folosind radiatoare metalice iar a doua varianta este limitarea puterii in led si implicit limitarea incalzirii acestuia pentru un ansamblu mecanic dat. Ledurile, ca echipament electronic sunt foarte sensibile la incalzire si orice grad in plus scurteaza din viata acestuia care teoretic este cea din datasheet cu jonctiunea la 25 grade celsius. Nu conteaza ca pui un led de 1W sau de 3W puterea care trebuie disipata tine de eficienta ledului si de capacitatea de transfer catre radiator. Ca masura de protectie suplimentara as monta o siguranta fuzibila de 400mA iar in paralel pe aceasta o rezistenta de 27 ohm. Asa, in cazul ca driverul intra in scurtcircuit siguranta se arde permitand ledului sa lumineze la o putere redusa. PS: un led no-name de 1W este mai eficient la curent mic decat unul de 3W (nu conteaza ce zice datasheet-ul care oricum are valori impresionante). Inseriati doua leduri, unul de 1W si unul de 3W, la o sursa reglata la un curent foarte mic, de ordinul mA si observati ca cel de 1W se aprinde primul. Avand aproximativ aceeasi suprafata vizibila asta inseamna ca cel de 1W, ochiometric, este mai eficient la curenti mici. Asta inseamna ca eu as folosi un led de 1W la acea lanterna si as lasa driverul sa aleaga curentul prin led in functie de temperatura radiatorului intern. Ca fapt divers, vara ledul va lumna mai slab si iarna mai puternic datorita acestui fapt. Puteti sa ziceti ca ledul va fi termostabilizat. Daca il tineti in mana, carcasa se va incalzi si lumina va scadea. Acest dezavantaj este compensat doar de durata de viata mai mare a ledului.
  7. The Stressmaker

    Leduri lanterna

    Presupun ca ati aflat ca pretul nu este o garantie a calitatii acestora. In general magazinele pun adaos mai mare pe ce se vinde mai bine asa ca hai sa nu intram in polemica apropos de preturi versus calitate. Faptul ca exista un datasheet nu face produsul mai bun iar aici discutam pe acest topic, cu informatiile furnizate pe acest topic. Daca consider ca un produs, in cazul nostru un led, este mai potrivit la aplicatia dv. atunci il recomand. Eu gandesc cu informatia prezentata si cu alegerea componentelor facute de initiator. De exemplu, in acest caz as putea recomanda un led "inverted cone" care ar fi mai potrivit la un reflector pentru bec cu filament dar sunt foarte greu de gasit la puteri de 1W si peste. In general ledurile cu distributie lambertiana, maximum 130 grade, nu se potrivesc exact cu reflectorul pentru bec cu incandescenta care are unghiul de reflexie undeva la 270 grade. Asta inseamna ca se pierde lumina pentru "punct" care se imprastie in fata lanternei. Acest aspect poate fi dezirabil uneori, depinde de intentia de folosire. Ca sa nu divaghez in continuare, daca sunteti multumit de folosirea acelui led in acel reflector pentru bec atunci trebuie sa va axati pe doua componente, racirea ledului si driverul ledului. Racirea am enuntat-o in postul anterior, este simpla si nu necesita radiatoare profilate fiind necesara mentinerea temperaturii ledului sub 80 grade celsius pentru a avea o durata de viata mare. Aici intervine driverul care poate fi liniar sau in comutatie cu controlul temperaturii sau nu. Cel mai simplu driver este rezistenta inseriata cu ledul, calculata la tensiunea maxima, pentru un acumulator Li-Ion este de 4,2 ohm si pentru cei 350mA ai ledului (nu recomand depasirea a 200-250mA) este pentru ledul din datasheet cu 3,3V de 2,6 ohm (sau 3,6 ohm pentru 250mA) si o putere disipata, la 350mA, de 315mW (0,315W). Daca se doreste o eficienta mai mare de 78% atunci solutia este folosirea unui driver in comutatie. Daca focalizarea se doreste in interiorul reflectorului, cum se intampla de obicei la cele cu bec atunci puneti ledul pe un "piedestal" de metal la care atasati radiatorul sau pe acel "piedestal" puneti 2-3 leduri asezate lateral, in punctul de focalizare al reflectorului. La chinezismele obisnuite mai departe de acel "star" atasat ledului ca racire nu se complica sa se adauge un radiator mai bun asa ca ledul atinge usor 80-90 grade degradadu-se in cateva luni de folosire. PS: conteaza sa stii ce cumperi si ce sa astepti de la acel led. Calificativul l-am dat comparativ cu cele "de firma" pentru ca scopul final este marirea eficientei luminoase.
  8. The Stressmaker

    Leduri lanterna

    Lasand la o parte ce ati avut de impartit in trecut eu o sa dau raspuns la ce exista acum. Acele leduri sunt foarte slabe calitativ, este adevarat, si eu le cumpar foarte ieftin de la un magazin de electronice din oras daca am nevoie plus ca nu platesc transportul la fel ca mai sus. Avand imprastierea luminii sub forma de con, in mod normal se cere o lentila dar se pare ca reflectorul acelei lanterne pare sa fie adecvat si pentru led. Ledul, la putere maxima, apropos, ledul de 3W din link are datasheet pentru unul de 1W, se incalzeste destul de tare indicand o eficienta scazuta. Solutia cea mai putin complicata pe care o vad eu este ca sa se aseze ledul pe o "moneda" plata sub care se lipesc conductori de cupru, de 2,5mm^2 (de la instalatiile electrice, ca un radiator de tip radial si care poate fi adaptat spatiului, puteti sa-i spuneti o varianta ineficienta de "heat pipe". Am realizat un astfel de "conductor termic" la o carcasa de plastic care avea un stabilizator liniar si trebuia sa "scot" caldura afara, avand un spatiu redus de manevra dar pastrand etanseitatea carcasei. Ca driver este bine sa alegeti o solutie comoda in functie de sursa de energie. Ce sursa de energie folositi, acumulator Li-Ion, Ni-MH sau Ni-Cd pentru ca fiecare au caracteristici diferite in ceea ce priveste tensiunea minima de lucru. Daca puterea este de 1W in anumite cazuri si o simpla rezistenta este mai eficienta decat un driver led in cazul in care accesul la magazinele de electronice este limitat.
  9. The Stressmaker

    transfer oxigen intre butelii

    Nu si daca deschiderea brusca a robinetului cauzeaza ruperea mecanica a membranei de cauciuc (sau din ce o fi ea) din regulator prin inghetarea acesteia ca urmare a destinderii bruste a gazului (nu neaparat inghetare fizica ci mai degraba rigidizarea acesteia repetata ca urmare a scaderii temperaturii si aparitia microfisurilor pe partea expusa la oxigen si ca urmare a cresterii presiunii in camera de reglaj). Tehnic, explozia ar fi initiata de actiunea mecanica brusca si nu de cea chimica asupra primului material combustibil din calea oxigenului. Asa ca e mai simplu sa scrii pe fisa aceea ca oxigenul se aprinde sau initiaza aprinderea chiar si in lipsa grasimilor cand de fapt este o eroare de manevrare sau de constructie. Putea sa scrie ca deschiderea brusca a robinetului cauzeaza distrugerea mecanica a regulatorului si jetul de oxigen rezultat va aprinde materialele inconjuratoare. Asa omul va sti ca va fi din cauza lui si nu citind acel text "plasa de siguranta" pentru eventualele defectiuni care pot fi si din cauza producatorului. Mai este un aspect interesant. Oricat ar parea de ciudata expresia, frecarea unui material partial combustibil cu jetul de oxigen este generatoare de caldura, suficienta ca sa porneasca o reactie chimica exoterma care altfel nu ar porni intr-o atmosfera statica cu oxigen 100%. Pe scurt, aceeasi situatie ca la navetele spatiale la intrarea in atmosfera (este un exemplu extrem pentru intelegerea ideii) doar ca la viteza sonica si nu supersonica. Cat de multa caldura? nu stiu. Eu cam asa vad situatia cu acel text. PS: eu dadeam raspuns la transfer de CO2 intr-un topic de O2. O singura litera facea diferenta pana s-a ajuns la discutia de flacara...
  10. The Stressmaker

    transfer oxigen intre butelii

    O solutie ingenioasa de adaptare la "robinetul" stingatorului mai ales ca, daca vad bine, intre butelie si regulator pare sa fie si un incalzitor cu rezistenta (atasat la cablul acela) pentru debite mari. Avantajul este incarcarea simpla, la orice statie de incarcat stingatoare.
  11. The Stressmaker

    transfer oxigen intre butelii

    Sunteti sigur ca butelia are lichid si nu este doar gaz? pentru ca unele au doar gaz sub presiune. In acest caz doar un compresor va poate ajuta. Ma gandesc la un compresor pentru roti auto prin care modificati portul de admisie . Daca este mai usor atunci intregul compresor auto il puneti intr-o cutie ermetica la care se cupleaza butelia mare. CO2 nu arde asa ca nu exista pericol de explozie (poate doar ca urmare a realizarii incorecte a sudurilor pentru capacele tubului unde se introduce compresorul auto). La fel, varianta cu un compresor de frigider face acelasi lucru, fiind mai simplu de lucrat cu el. @Ion_Bumbu: G6 cumva?
  12. The Stressmaker

    transfer oxigen intre butelii

    In primul rand ca sa existe transfer de lichid trebuie sa existe si conditiile de temperatura si presiune. Asa inseamna ca trebuie ca temperatura buteliei care primeste sa fie foarte joasa, necesitand racire suplimentara, si trebuie ca sa se "piarda " CO2 pentru a realiza presiunea necesara. In mod normal trebuia folosit un compresor la transfer care sa mareasca presiunea in butelia receptoare. Ca idee, puteti intreba la o statie de incarcat stingatoare pentru incendiu cum se incarca cele de tip "G" care au acelasi tip de gaz, CO2. Poate vi le incarca pe cele pe care le aveti fara prea mari batai de cap (sau folositi acest tip de stingator ca alternativa).
  13. The Stressmaker

    Prizele

    Rezistenta pielii uscate este de 100kohm. Rezistenta mediului intern, sange si limfa, este de 600 ohm iar concentratia in NaCl este asemanatoare cu a celor perfuzabile de 0,9%. De aici deducem ca atat timp cat pielea este intreaga riscul de electrocutare este scazut. Situatia se schimba in urma unei mici zgarieturi sau a transpiratiei in zona de atingere. Curentul periculos incepe de la 10mA in C.A. si 50mA in C.C. Asta inseamna ca, pentru a avea acest curent, pielea se strapunge electric. Alegerea tensiunii de 220V (mai nou este 230V, aceeasi Marie cu alta palarie) este luata pe considerente economice ale circuitelor electrice si necesitatea standardizarii conectorilor (prize steckere, etc) dar si de cine a produs cele mai multe echipamente intr-un anumit standard. La echipamentele portabile, cum ar fi radioreceptorul din discutie, standardul este dat de bateriile disponibile. Ca idee, daca puneti in serie 3 baterii 6F22 (de 9V) se obtine 27V si sunt conditii ideale gen maini zgariate si umede/transpirate, se poate muri electrocutat. Acestea pot debita continuu cam 200mA. Curentul electric alternativ este mai periculos decat cel continuu pentru ca o caracteristica a inimii il face asa. Inima este un muschi care se contracta in functie de frecventa impulsurilor primite. Daca muschiul inimii, mai exact partea de comanda a acestuia, primeste impulsuri cu frecventa de 50Hz, adica 3000 de impulsuri pe minut, va incerca sa "urmareasca" impulsurile dar nefiind biologic posibil va "sari" din impulsuri. Cam asa se traduce fibrilatia. Curentul continuu forteaza muschiul sa se contracte la maximum pana la ruperea acestuia. In ambele cazuri functia de pompa a inimii este afectata, aceasta nu mai pompeaza sangele necesar si creierul intra in starea de lesin urmata de restul starilor. Daca curentul prin organism este mare atunci "sangele fierbe" cu toate efectele termice si chimice. Un alt aspect este panica care apare la atingere si care creeaza mai multe probleme decat "atingerea". PS: poti bloca o inima si cu 3V-4V (3-4 baterii de 1,5V inseriate) daca se aplica tensiunea direct in muschiul cardiac. Totul depinde de traseul curentului si de densitatea acestuia in zona inimii fiind cel mai sensibil organ la actiunea acestuia. Restul organelor tolereaza ceva mai bine efectul.
  14. Eu as merge pe varianta tensiune mica si curent mare, un acumulator de 6-12V si un bec auto sau rezistenta de putere adaptata la curentul releului. Se foloseste un termometru fara contact in partea cu contactele pentru supravegherea incalzirii si un voltmetru pentru masurarea tensiunii pe contacte. Ce depaseste 0,1V-0,2V este in zona de atentie. Tensiunea mica este necesara pentru a nu "rupe" stratul de oxid fiind usor de observat prin tensiunea mare masurata pe contacte. La fel se poate identifica o problema mecanica. O alta metoda ar fi folosirea unui osciloscop si observarea "bouncing"-ului (vibrarea contactului) la unul nou si unul vechi. Cele "cariate" au alta mecanica si masa inertiala si oscileaza diferit. Prin folosirea unei tensiuni mai mici pentru alimentarea bobinei se mareste fenomenul plus ca o presiune mica de apasare poate mari rezistenta de contact marind astfel diferentele. Se va experimenta pe model de releu in parte pentru ca fiecare gama are alta abordare de masura. Asta e... In general, oxizii de argint sunt conducatori electric asa ca este mai dificila detectarea "cariei" dar orice alti oxizi, inclusiv cei de cupru, sunt izolanti, fiind usor de detectat.
×