Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

The Stressmaker

Membru activ
  • Content count

    2,883
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

36 Se poate si mai bine

1 Follower

About The Stressmaker

  • Rank
    Adica facatorul de stress pentru cine nu stie engleza

Profile Information

  • Locatie
    Constanta

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. The Stressmaker

    Sfaturi Protectie Supratensiune

    Mea culpa, dau raspunsul complet fara "scurtisme": Releu de protectie la tensiune maxima si minima ambele reglabile, cu intarzierea la conectare a sarcinii electrice reglabila, din gama Vprotector de 32A (VP-32A) construit de DigiTOP. Asa ca sa nu te stresezi cu urmarirea firului discutiei si cu faptul ca am raspuns punctual unui singur user. O zi buna. PS: disjunctorul general din discutie este de 25A iar acest releu de protectie nu este asociat unui element de protectie de baza a instalatiei electrice si nici nu se substituie unui asemenea dispozitiv. Este pentru protectia aparatelor impotriva efectelor supra si subtensiunilor care apar la defectele aparute pe reteaua de alimentare (distributie). Reglajul initial de 30 de secunde la intarzierea cuplarii asigura "linistirea" retelei electrice de alimentare stiut fiind ca la fiecare revenire a tensiunii apar supratensiuni tranzitorii de cateva secunde.
  2. The Stressmaker

    Sfaturi Protectie Supratensiune

    @Cosmin Savu. Releu de tensiune de minimum 32A (este mai fiabil) montat intre disjunctorul principal de 25A si distributia (puntile) tabloului.
  3. The Stressmaker

    contor electronic hot

    Contorul acela are si posibilitatea de a indica puterea reactiva? Comparati ce indica la putere activa si reactiva ca sa va faceti o idee despre factorul de putere. Daca scade sub 80 atunci ar trebui sa luati in considerare echilibrarea instalatiei. La consumatori casnici se plateste doar puterea activa nu si cea reactiva. Daca acei 25kW sunt de fapt 25kVA atunci sigur sunt adunate cele doua puteri ceea ce nu se face la consumatori casnici. Cititi cu atentie contractul. Solutia pe care o vad eu este montarea unor condensatori de compensare al factorului de putere dupa contor si cat mai aproape de acesta. Asa impulsurile care apar din cauza surselor in comutatie nu vor fi resimtite de contor. Daca consumul scade brusc atunci contorul aduna si puterea reactiva.
  4. The Stressmaker

    230 V bifazic

    Daca nu este situatia expusa mai sus dau eu o idee. Problema este ca exista 115V monofazic si se vrea 230V monofazic la o putere cat mai mare. Solutia este foarte simpla, se folosesc doua aparate de sudura cu transformator si secundarele legate impreuna iar setarea de curent la maximum si primarele in serie. Se alimenteaza un singur primar cu 115Vac si veti avea aproximativ 115Vac la celalat, in antifaza. Transformatoarele de sudura au primarul la 230V si secundarul la 48V dar cu limitare de curent. Si reciproca este valabila daca se doreste 115Vac din 230V doar ca acum se folosesc primarele in paralel si secundarele in serie. Nu cunosc regulile din UK dar daca solutia se doreste aplicata acolo si problema sunt banii eu zic ca este mai bine sa comandati online scule pentru US, se folosesc la aceeasi tensiune. Personal, recomand respectarea normelor de electrosecuritate din tara respectiva. Cat despre solutiile expuse, "gadilarea neuronilor" pot da tot felul de solutii, unele traznite altele nu. LE: caratul aparatului se usureaza, acestea avand roti care se pot adapta cu alte roti mai bune pentru terenul respectiv. Solutii fara transformator exista dar sunt scumpe odata cu cresterea puterii necesare (convertoare electronice).
  5. The Stressmaker

    sfaturi instalatie veche

    FY are un avantaj fata de MYF, nu necesita pregatirea capetelor plus ca tractiunea mai puternica la introducerea pe tub (gofrat) a MYF poate rupe din fire reducandu-i sectiunea. Daca ai ghinionul sa cumperi MYF turcesc poti sa ai surpriza ca sa gasesti capat peste capat la jumatatea colacului in izolatie sau sa gasesti cupru "otelit". Cat despre VLPY, are tensiunea maxima de 24V fata de 500V la MYF. Cred ca asta spune tot. PS: si eu consider ca FY+tub PVC+cositorire este cea mai buna solutie. Poate sunt un old-timer.
  6. The Stressmaker

    sfaturi instalatie veche

    In situatia de fata, schimbati tabloul cu unul modern, nu este o investitie foarte mare. Adaugati in tablou doua circuite (cupru), unul la bucatarie pentru cuptorul cu microunde si unul la baie pentru masina de spalat cu care sa dublati circuitele existente. Prin "microcentrala" sa inteleg centrala murala pe gaz? daca da, atunci va recomand inca o siguranta de 10A pentru un circuit dedicat acesteia, impreuna cu detectorul de gaz. Nu stiu ce frigider aveti dar la 1kW ar trebui sa fie ori frigider cat jumatate de perete ori vitrina frigorifica la fel de mare. Uzual, capsula la frigiderele obisnuite are intre 65W si 250W (poate ati vrut sa scrieti 1kW pe zi). Daca aveti iluminat pe led atunci va recomand sa alegeti 6A la siguranta de pe iluminat. Varianta cu pat cablu nu este atat de inestetica daca se urmaresc colturile camerei si coborarile se mascheaza in spatele mobilierului. Mai problematic este daca peretele este din placi turnate si trebuie gaurit. Discutati cu un electrician si verificati valoarea sigurantei principale (din tabloul de pe scara). Aceea va limiteaza puterea disponibila si alegerea sigurantelor din tablou. Sigurantele in aval de aceasta (in tabloul din casa) se aleg cu doua ordine de marime mai mici (adica daca cea de afara este de 20A cea din casa este de 10A, pe principiul 32-25-20-16-10-6-4). Nu depasiti 10A pentru aluminiu de 2,5mm^2 (intenc-ul pe care il aveti) pentru ca riscati sa se intrerupa in perete. Alegeti curba B la sigurante si nu C adica B10A sau B16A si nu C10A sau C16A in notatie, reactioneaza mai bine la un scurtcircuit in instalatia de aluminiu si cu curentul de rupere preferat de 6000A (exista ca notatie pe corpul sigurantei sub forma de cifre). Va recomand, daca alegeti varianta economica, sa folositi o siguranta diferentiala la aceeasi valoare ca cea de pe scara pe post de element de separatie general cu rol de diferential. Asa, ca exemplu, daca cea de afara este de 20A, puneti in tabloul din casa un diferential de 20A dupa care urmeaza sigurante de 10A si 6A. Asa nu veti fi limitat la sigurantele de pe distributie la 6A si 4A. Daca ma iau dupa puterea aferenta contractului dv atunci aveti o siguranta la bransament de 25A ceea ca va limiteaza la sigurante de 16A maximum (mai mare decat acei 10A discutati) ceea ce va ajuta la dimensionarea circuitelor aditionale. Verificati daca este asa. LE: vad s-a mai scris ceva si fac o corectie. Daca aveti masina de spalat cu incarcare frontala si incalzire atunci consuma undeva intre 2000W si 2650W si necesita circuit separat, frigiderul are capsula undeva la 100-150W iar un cuptor de 800W consuma real 1200W asa ca la acestea doua le recomand un circuit separat (amandoua pe acelasi circuit). Eu tot intenc am acasa si daca esti "grijuliu" mai tine inca 40 ani cat are acum. Modificarile pe care le-am enuntat mai sus le-am facut si eu singura diferenta este ca la mine am folosit sigurante curba C pe care, la urmatoarea interventie le voi inlocui cu unele curba B. Nu uitati sa verificati daca aveti 3 circuite cum cred eu sau 2 cum indica tabloul vechi
  7. The Stressmaker

    Sursa reglabila de tensiune marita

    Adaugati ca sarcina o rezistenta de valoare mica inseriata cu un intrerupator asociat la o tasta (sau realizati un timer). Verificati, daca puteti adauga un "osciloscop" pe iesire in simulare, perioada tranzitorie la cuplarea si decuplarea rezistentei de valoare mica. Va va da o idee cam cat este overshot-ul la decuplare si cat dureaza, putand optimiza direct in simulare.
  8. The Stressmaker

    sfaturi instalatie veche

    Tabloul respectiv a fost montat in perioada anilor 70-80, este tablou standard cu sonerie si bec de citire a contorului (soneria jos si contorul la mijloc cu becul deasupra, asa ca cel mai probabil ai contorul pe scara). Faptul ca exista doua randuri de sigurante, pe faza si pe nul este pentru ca standardul romanesc dupa care s-a lucrat nu are circuite polarizate, doar cerinta ca faza sa fie la intrerupator. Asta inseamna ca nu se tinea cont pe care parte e faza, circuitul fiind simetric.Circuitele la dv. sunt din "intenc", cablu de aluminiu cu dubla izolatie special pentru montarea directa in tencuiala si uzual au doua fire sau trei. Cablul care duce la bucatarie si la baie trebuie sa aiba firul central de cupru si este legat la impamantare. In tabloul acela nu vad prea bine sectiunea si culoarea coloanei de la contor dar presupun ca este cupru de 2.5mm2. In apartament tebuie sa aveti o doza principala in care se unesc toate cablurile din casa. Impamantarea ar trebui sa fie legata la carcasa de tabla a tabloului si trebuie sa fie de cupru, verificati in zona acelui surub de jos marcat cu semnul acela rosu. Daca nu aveti prize cu impamantare in casa atunci nu aveti impamantare in tablou si puteti confirma sau infirma doar prin examinarea zonei de sub tabla tabloului daca vin de la contor 2 sau 3 fire. Faptul ca o siguranta de pe nul nu este folosita are o explicatie simpla. Acea siguranta a fost folosita pe post de "intrerupator", adica oprirea soneriei pentru ca soneria a fost legata la origine pe circuitul de priza sau lumina iar intrerupatorul original s-a defectat. Acolo, in acel tablou, au existat 3 tipuri de sonerii. Cea originala, rotunda, in partea centrala jos (daca mi-aduc amine dar posibil sa fi fost in locul transformatorului actual) care avea transformator incorporat, a doua modificare cu transformator de sonerie clasic si soneria alba fara clopot (urma patrata de sub transformator) la care s-a inlocuit transformatorul cu cel actual, vizibil in poze. Va recomand ca lucrarea sa fie facuta de un electrician iar daca faceti imbunatatirea tabloului, sa montati sigurante de maximum 10A curba B (adica curentul de declansare la scurtcircuit este de 3-5 ori peste cel nominal) daca siguranta de pe scara este de 20A si sigurante de 6A curba B daca siguranta de pe scara este de 16A. Diferentiala puteti pune dar, in lipsa impamantarii la prize, va functiona partial adica curentul de defect trebuie "sa-si gaseasca loc" spre armatura cladirii sau orice alta suprafata legata la pamant. Daca aveti norocul ca la prize sa aveti cablu cu 3 conductoare de aluminiu atunci conductorul central il legati la impamantare. In spatele tabloului veti gasi si firele de sonerie si va trebui sa adaugati o sonerie cu transformator sau baterii. Nu se admite legarea acestora direct la 220/230V. Cat despre instalatia existenta mai intai aruncati o privire la legaturile din doza principala, in special la innadituri. Verificati daca izolatia panzata este casabila sau nu. Daca este casabila atunci circuitele au fost supraincarcate si trebuie sa lucrati cu grija, aluminiul fiind mai casant. Urmariti electricianul cand lucreaza sa nu taie aluminiul cu cutterul, mai intai sa faca taietura rotunda pe izolatie fara sa ajunga la aluminiu apoi sa incalzeasca cu bricheta izolatia sau cu letconul pe firul de aluminiu si apoi sa extraga izolatia. Daca aluminiul este taiat se rupe intr-un timp scurt. Tinanad cont ca instalatia pe care o aveti este in tencuiala si inlocuirea ei se face doar prin distrugere asa ca lucrati cu grija si flexati cat mai putin cablurile de aluminiu. Electric rezista dar mecanic apar problemele. Daca doza principala este aproape si aveti loc, puteti imparti circuitele existente in mai multe circuite folosind canal de cablu intre tablou si acea doza in care adaugati conductorii necesari. Atentie ca legaturile intre cupru si aluminiu se fac cu cleme cupal (in principiu merg si cele mai slab calitative tot dintr-un metal alb, "reglete", exclus cele de bronz). Atentie ca, in lipsa unor doze de legaturi pe traseu inafara celei principale, podeaua contine circuitele de priza proprii si cele de iluminat ale vecinului de dedesubt. La fel si cu iluminatul de la dv, este prin podeaua de sus. PS: daca considerati ca instalatia actuala este insuficienta nevoilor actuale atunci luati legatura cu un electrician autorizat care sa va realizeze noua instalatie. Pentru inceput faceti calculul tuturor consumatorilor existenti daca se incadreaza in gama de consum. Verificati pentru inceput valoarea sigurantei de pe scara, 16A sau 20A, de ea depinde capabilitatea de putere a circuitului din casa. @GEO 53 BN: sigurantele pentru "uz casnic" (disjunctoarele automate) nu se regleaza, ca au un buton de reglaj este pentru calibrarea declansarii termice, la fabrica. Tabloul respectiv este "original" din perioada '70-'80 cu "mici" modificari la circuitul soneriei. Asa se construiau standardizat acele tablouri in acea perioada (presupun ca stiti deja daca cifrele din nick au legatura cu varsta). @dom_88: exista disjunctoare de 16A cu capabilitate de rupere de 10kA superioara capabilitatii fuzibilelor. Plus ca la fuzibile exista riscuri la inlocuirea acestora pe cand la sigurantele automate doar ridici de clapeta/maner. Later edit: atentie ca aveti siguranta de 6,3A pe nul si 15A pe faza, inversati-le ca sa aveti siguranta mai mica pe faza. Nulul la prize este legat direct la bara de nul, surubul de jos, si aveti 3 circuite acolo nu doua, se vad cu zoom 3 conductoare in acel surub, unul cu izolatie verde si doua maro la fel siguranta de faza la prize are doua conductoare maro. Asa ca in principiu se mai adauga o siguranta in plus la tablou. Se poate verifica doar prin deconectarea celor doua conductoare maro de la faza si sa se vada impartirea circuitului.
  9. The Stressmaker

    Sursa reglabila de tensiune marita

    Ok, schema dv., alegerea dv.. No flame. O zi buna.
  10. The Stressmaker

    Sursa reglabila de tensiune marita

    Aveti dreptate la cererea aceasta cu maximum 150V la iesire dar daca va vrea 200V cu aceeasi schema? transformatorul, daca este de 150Vca, permite, schema permite, de ce nu? Poate ca aveti dreptate referitor la tensiunea de prag, la tensiuni mari de lucru nu are asa de multa relevanta ca la tensiuni mici, cu care sunt obisnuit sa lucrez. Sa zicem ca incercam o optimizare termala chiar daca nu era cazul. O carcasa prost facuta poate distruge repede un montaj chiar daca acesta este foarte bine executat prin lipsa ventilatiei corespunzatoare. Poate adaugati o protectie termala daca folositi o capsula cu operationale quad. Isi va vedea utilitatea la durate mari de folosire la tensiuni mici si curenti mari.
  11. The Stressmaker

    Sursa reglabila de tensiune marita

    @UDAR: principiul sursei flotante se foloseste la multiplicatoarele de tensiune, unde se folosesc condensatorii pentru separatia surselor de curent continuu. Circuitul este de tip Dickson (Eng): http://users.ecs.soton.ac.uk/lw04r/research.html doar ca in locul celor doua diode, corespunzatoare fiecarei sectiuni se monteaza o punte de diode. Existenta unui condensator de filtraj dupa puntea redresoare, asa cum ati remarcat, face ca acesta sa fie incarcat la fiecare alternanta mentinand sursa de curent continuu activa. @marian: daca simulati circuitul simulati si cu un darlington in locul lui Q1. Singura problema pe care o vad la schema actuala este limitarea tensiunii de iesire la maximum U-Uth (tensiunea de prag a mosfetului). Folosirea unui darlington reduce acea cadere de tensiune cu cativa volti. Alta idee ar fi sa mariti valoarea lui R7 si R6 cu un ordin de marime (270k/100k) astfel scazand incarcarea tranzistorului Q3 folosindu-va de avantajul mosfetului fata de bjt in privinta curentului de reglaj. Daca eliminati R6 sau ii mariti valoarea veti scadea curentul rezidual la iesire. Curentul acesta prin R6/zener va face ca, in lipsa sarcinii, sa aveti tensiunea la iesire mai ridicata decat cea reglata, cu mosfetul complet blocat. La fel, divizorul R9/R10 poate fi modificat cu valori mai mari pentru scaderea disipatiei termice, depinde de operationalul folosit. Daca schema permite va recomand sa reduceti valoarea lui C3 daca sursa este folosita la experimente unde se conecteaza si se deconecteaza frecvent sarcina. Asa se realizeaza si un reglaj descrescator mai rapid al tensiunii la scaderea brusca a curentului pentru sarcini neliniare.
  12. The Stressmaker

    Sursa reglabila de tensiune marita

    @UDAR: traseul este: +150V de la punte (prima sursa),rezistenta de sarcina, -5V (a doua sursa, flotanta), +5V (sursa flotanta), emitor tranzistor Q2, colector Q2, R9, baza Q4, emitor Q4, -150V (prima sursa). Fiind un circuit in curent continuu si cuplat in curent alternativ prin condensatoare, traseul semnalului nu trece de puntile redresoare. Sunt doua surse de curent continuu inseriate. Prima sursa este formata din bobinajul transformatorului, puntea redresoare si condensatorul de filtraj iar la sursa flotanta se mai adauga cei doi condensatori de separare. Curentul este opus ca sens in sursa. @marian: sa zicem ca nu ma incanta folosirea tensiunilor mari la un montaj in care, prin procesul de surubarire, bag deshtele. De aceea optocuplorul era o varianta ocolitoare.
  13. The Stressmaker

    Sursa reglabila de tensiune marita

    Valorile in schema sunt cele default la creearea acesteia, am modificat putin sa evidentiez modificarea esentiala pentru comanda. Nu o pot simula pentru ca nu exista TL431 acolo, este un tiristor intors ca sa semene la poza cu TL431. Am realizat-o rapid ca "proof of concept" si stiu ca are multe probleme. R9 se alege pentru tensiuna minima si cea maxima iar R4 se alege corespunzator curentului de lucru. In locul lui R9 se poate folosi modificarea din postul anterior, cea cu optocuplor si se elimina o parte din probleme. Ideea se aplica la tensiuni mari, cu mult peste cei 150V de aici, ca extindere la idee in domeniul tensiunilor mari. Cat despre R5 eu vad ca R5 "trage" in jos potentialul grilei mosfetului iar R7 il "trage" in sus. Curentul prin R5 dicteaza tensiunea la grila mosfetului. Poate curentul este de 10mA dar la 75V (jumatatea tensiunii) duce la o disipatie de 750mW ceea ce necesita un tranzistor pe radiator (capsula "standard" suporta 600mW). Aceasi disipatie este si la mosfet doar ca un IPAK sau DPAK se poate lipi direct pe cablaj, folosit ca radiator. la punctul 2. cred ca mosfetul blocat poate fi asociat unei a doua surse impreuna cu sursa initiala, de 150V, si care are plusul la drena (prin rezistenta de sarcina) si minusul la sursa. Asa, emitorul tranzistorului Q4 este mai negativ decat colectorul Q2 determinand circulatia unui curent prin R9 in baza lui Q4. Atat timp cat baza lui Q2 este mai negativa decat emitorul acestuia, tranzistorul va fi deschis. Sursa flotanta se adauga celei principale la fel ca o baterie. Cam asa vad schema. @marian: va tenteaza sa controlati cu Q3 un optocuplor? tranzistorul acestuia va fi in paralel pe R6 (R7 si R6 se pot mari ca valoare cu un ordin de marime). Avantajul ar fi ca separati galvanic tensiunea ridicata (mosfetul) de cea joasa (integratele). Dezavantajul este viteza de lucru a optocuplorului care poate fi compensat printr-un optocuplor rapid. PS: am probleme cu reply-urile si trebuie sa fac vre-o 3-4 apasari de butoane pana postez. Se pare ca forumul si browserul meu nu se inteleg.
  14. The Stressmaker

    Sursa reglabila de tensiune marita

    Curentul prin divizorul R5/R7 este comandat de Q3 si seteaza tensiunea statica de functionare a mosfetului, cu sursa la o tensiune mai mica decat a portii cu Uth. Este o varianta la sursa clasica cu NPN. Folosirea unui mosfet in locul lui Q3 micsoreaza curentul necesar, putandu-se folosi integrate din seria TL071, de exemplu, care au curentul de iesire de ordinul mA. Plus ca acesti mosfeti fiind folositi in surse in comutatie au tensiuni de lucru mari de ordinul sutelor de volti si curenti comparabili. In schema postata de mine TL431 poate comanda ledul unui optocuplor care are tranzistorul in locul lui Q4. Limita este tensiunea de strapungere a optocuplorului si a condensatorilor de la sursa flotanta. Principiul clasic de la sursele ATX.
  15. The Stressmaker

    Sursa reglabila de tensiune marita

    Eu as merge pe varianta cu mosfet n-mos la care adaug o modificare. Se poate folosi un artificiu prin care se pot realiza mai multe "surse flotante", una pentru fiecare operatiune. De exemplu, o infasurare de 20V poate fi "impartita" in mai multe sectiuni prin utilizarea condensatorilor nepolarizati inaintea puntii redresoare a fiecarei sectuni, pe fiecare fir cate unul. Asa, in curent continuu exista o separatie logica si exista doar cuplajul in curent alternativ. Se poate controla astfel tensiunea cu un TL431 si un optocuplor, cu anodul TL431 la drena mosfetului iar catodul la sursa flotanta la care doar divizorul rezistiv "masoara" tensiunea inalta. In sursa mosfetului se monteaza suntul de curent si tranzistorul optocuplorului si ambele controleaza tensiunea in poarta mosfetului. Referinta poate fi aleasa foarte usor legand drena mosfetului la pamant restul componentelor devenind flotante. Ideea este ca se pot gasi mosfeti cu canal N cu tensiuni de 800 de volti, de exemplu. Varianta foloseste mosfetul n-mos pe bara de minus Daca se doreste, se poate comanda mosfetul direct cu un optocuplor pe bara de plus iar restul montajului ramane pe bara de minus, la masa. Rapiditatea montajului depinde de optocuplor, implementandu-se doar o protectie maximala de curent in sursa mosfetului. Varianta este mai usor de controlat, majoritatea componentelor fiind pe bara de minus. Personal, as alege comanda de tensiune pe optocuplor iar comanda curentului in mod direct din motive de rapiditate a reglajului. Atasez o varianta simplificata, fara valori la componente, a ideii, folosind acelasi rationament, comanda in curent la reglajul tensiunii. Daca curentul de lucru este mic atunci rezistenta R4 poate fi direct un potentiometru. Momentan ma gandesc la un ldo de 5A cu doua game 0-24V/5A si 0-50V/1A (multiplicare de tensiune cu puntea si doua condensatoare de filtraj in serie) folosind un transformator cu iesirea de 20Vac/5A. Folosirea preregulatorului si a unei punti redresoare active (mosfet) duce la o disipare termica destul de mica, sub 10W la curent maxim. Problema este simulatorul pe care il am si care o ia razna cand folosesc mosfetul in regim liniar plus ca drena este contactul de masa.
×