Jump to content
ELFORUM - Forumul electronistilor

The Stressmaker

Membru cunoscut
  • Posts

    2,931
  • Joined

  • Last visited

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

The Stressmaker's Achievements

Grand Master

Grand Master (14/14)

  • First Post
  • Collaborator
  • Posting Machine Rare
  • Conversation Starter
  • Dedicated

Recent Badges

  1. Poate e tarziu raspunsul dar daca cineva se loveste de situatia aceasta va avea un raspuns. Lampa din poza este pentru tuburi cu led cu alimentare la ambele capete si cu shunt intre pinii de la acelasi capat. Tubul din poza are acest shunt la ambele capete intre pini. Fasungurile din lateral sunt inseriate iar alimentarea celui de-al doilea tub se realizeaza prin shuntul primului. Este o constructie neuzuala pentru ca decuplarea unui tub il opreste si pe cel de-al doilea. Exista doua modele de tuburi cu led, cu alimentare la un capat si cu alimentare la ambele capete. Primul are faza la un pin si nulul la celalat pin de pe partea cu eticheta tubului (are marcaj pe eticheta) iar la celalat capat poate sa aiba sau nu sa aiba shunt. Daca acest tub este montat invers in lampa atunci va face scurt daca are shunt si va declansa siguranta. Tubul cu alimentare la ambele capete are shunturi la ambele capete intre pini si montat intr-o lampa cu alimentare la un capat va face in mod sigur scurtcircuit. Tubul din poza are marcaje "F" pe unul din capete in partea opusa etichetei si "N" la celalat capat. Alte modele de acest gen nu au aceste marcaje si identificarea este mai anevoioasa, de obicei se specifica pe cutia de carton ce model e. PS: lipseste reflectorul de deasupra conductorilor, de obicei pe acesta exista o eticheta cu informatii despre tipul tubului folosit.
  2. Ati experimentat prima amorsare a generatorului pe magnetism remanent. Pur si simplu pistolul nu are suficienta putere ca sa compenseze partea de comanda a excitatiei. Aceste generatoare nu sunt "state of the art" in ceea ce priveste eficienta dar sunt robuste si pot fi chinuite intensiv. Ma gandesc ca un stabilizator cu servomotor poate face acest lucru daca secundarul la transformator se leaga la iesirea puntii redresoare dinaintea reostatului "Re". Asa, fiecare fluctuatie de tensiune va fi reglata de stabilizator controland direct excitatia. Practic se introduce generatorul in bucla de reglaj a stabilizatorului. Dar pana atunci trebuie sa va ganditi la un motor termic cu puterea de 40-50kW si 1500 rot/min pentru acest generator. Adaug un link de pe forum la o problema asemanatoare si care are o schema asemanatoare, parca prea asemanatoare cu ce aveti in cutie. S-ar parea ca transformatorul acela de curent din ultima poza se comporta si ca un fel de excitatie serie. La momentul acesta nu cred ca aveti nevoie de un AVR pentru ca eu consider ca AVR-ul este implementat la cate elemente de control are. In discutie se face referire la Agenda electricianului din 1979 dar am gasit aceeasi schema in Agenda electricianului 1986 la pagina 311 iar in fig 7.9 litera c (GTE30) aveti schema din poza postata de dv. sub o alta forma. Aceasta agenda este gasibila pe net in format pdf.
  3. In partea stanga pare sa fie electronica de la frecventmetru, constructie specifica anilor '80 cu bA741 si BC107 in capsula metalica produse de IPRS. Daca indicatorul de pe panou e subtire si este doar mecanismul fara alte componente atunci pentru frecventmetru este electronica. Urmariti firele acestuia unde duc si daca duc la placa electronica (pe regleta de pe transformator ultimile doua conexiuni de jos ar fi candidatii) se confirma ipoteza. Transformatorul cu regleta din stanga sus alimenteaza montajul electronic. Pe placa electronica in stanga jos lipseste o componenta, probabil un condensator cilindric ca cel gri. De obicei se folosea un frecventmetru cu lamele produs la polonezi sau cehoslovaci constructie tip cub ca volum si proiectat pentru 110V si inseriat cu acesta exista o rezistenta de balast. Presupun ca din lipsa de spatiu s-a adoptat aceasta varianta electronica. Atentie ca acesti condensatori cilindrici de pe placa electronica sunt complet uscati, este posibila inlocuirea lor. In partea dreapta vad o constructie neuzuala a unui transformator de curent in care cele 3 sectiuni au fiecare secundar si primar totul pe un miez metalic comun. Conductorii albi duc la regleta cu 6 suruburi din centrul imaginii si apoi la cheia ampermetrica. Indicatorul de panou pare sa fie de 5A cap de scala si de aceea primarul transformatorului este cu bara de cupru iar secundarul cu conductor de cupru izolat cu matase. Par sa existe conductori care duc la placa electronica de la regleta transformatorilor de curent si nu cunosc rolul acestora in lipsa unei scheme de legaturi. As putea specula ca ar putea fi protectii la decuplarea transformatorilor de curent de la cheie sau cheia ampermetrica este de fapt cheie voltmetrica si acest circuit de protectie este absolut necesar. In partea de jos a fiecarui indicator de tensiune, curent si frecventa exista niste marcaje care indica tipul aparatului. Daca ampermetrul este cu marcaje de curent alternativ atunci nu se confirma dar daca are marcaje pentru curent continuu atunci are logica existenta montajului pentru redresarea curentului produs de transformatorii de curent si cele 6 diode din partea de jos de pe placa electronica. Nu cunosc rolul puntii redresoare de langa transformatorul de alimentare al montajului electronic. Ar putea fi chiar aceasta protectia la deschidere a contactelor cheii ampermetrice tinand cont ca ampermetrul de panou (daca e de curent alternativ) are 75mV cadere de tensiune la cap de scala iar diodele deschid la 0,7V (700mV). Depinde de tipul cheii ampermetrice ce schema s-a utilizat. In acest caz diodele de jos redreseaza curentul pentru placa electronica. Pot presupune ca regleta C16 in cauza exista undeva in interiorul generatorului iar in exterior sunt scoase doar ce exista vizibil. La vremea respectiva nu era neobisnuit sa se construiasca schema dupa componentele prototipului ca apoi sa modifice componentele sau sa se renunte complet la conectori. De exemplu, regleta unde se conecteaza iesirile de la transformatorii de curent este specifica motoarelor asincrone cu legaturi stea triunghi de la 2,2kW in sus din acea perioada. Asa ca ma astept la combinatii diferite de cele din schema de pe tablita panoului. Mai fac o adaugare. In poza anterioara cu reostatul pe placa de deasupra reostatului gasiti un sir de elemente fuzibile "mignion" (4?) care corespund celor de pe schema. Poate fi inca un punct de verificare. Aveti acces la ele daca rotiti cilindrul cu doua gauri din dreapta cutiei de comanda, in dreapta cheii sincroscopului.
  4. Reostatul "Re" troneaza maiestuos in poza in partea stanga, cel din ceramica alba bobinat. Pe reostat aveti un marcaj cu "R+" care corespunde cu borna "2" a reostatului. Presupun ca accesul la acesta se face in lateral dreapta si este de tipul "semireglabil" adica nu se umbla prea des la el. Daca era necesara manevrarea frecventa atunci era adus in fata pe panou. Puntea redresoare din schema generatorului este situata in centrul imaginii, cu radiator negru si are o constructie asemanatoare cu cea de la alternatorul de Dacie (posibil sa foloseasca aceleasi diode iar descrierea functionarii puntii redresoare din postul precedent este identica). Voi face o rectificare. Puntea de diode trifazata cu 6 diode din poza precedenta este parte componenta din excitatoare. Aici presupun ca puntea din poza este montata pe axul rotorului iar ordinea este usor schimbata de ce am scris. Adica, statorul generatorului sectiunea exctitatoare este magnetul remanent cu bobinajul de excitatie cuplat la "Re", excitatoarea are 3 bobinaje pe rotor care sunt cuplate la cele 3 tablite cu surub ca apoi curentul redresat sa fie livrat la bobina de excitatie a generatorului principal. Controlul se face la nivelul excitatoarei care are 6 bobinaje, 3 pentru alimentarea excitatiei generatorului principal prin cele 6 diode si 3 pentru alimentarea puntii de diode negre si a reostatului "Re" ca parte a excitatiei separate. In cazul acesta sunt 3 inele de cupru pe colector. Daca merg pe varianta economica a vremii respective, este suficient ca firele care duc la tablitele celor 6 diode sa fie cuplate la cele 3 inele de pe colector si care vor alimenta si puntea neagra, asa se face economie la 3 bobinaje. Recapituland, generatorul are 1 bobinaj de excitatie a excitatoarei pe stator la sectiunea excitatoare alimentat de la reostatul "Re" si puntea de diode neagra, 3(sau 6) bobinaje pe rotor la sectiunea excitatoare catre iesire, puntea cu 6 diode alimentate din cele 3 bobinaje de la excitatoare, un bobinaj pe rotor pentru excitatia generatorului principal alimentat de la cele 6 diode si 3 bobinaje principale de putere a generatorului principal fiind iesirea catre contactorul principal din carcasa. Organizarea ciudata a acestui generator este data de eliminarea cat mai mult a contactelor alunecatoare (colectorul) si astfel doar intarirea curentului excitatoarei prin reostatul "Re" este extrasa prin inelele colectoare si adusa la un bobinaj de pe stator. Asta face posibila si excitarea generatorului in lipsa magnetizarii remanente prin alimentarea bobinei excitatoarei printr-un buton direct din acumulatorii de demaraj ("Excitatie"). Fiind folosit ca generator electrogen in conditii de avarie eliminarea a cat mai multor probabilitati de defectare era o prioritate. Faptul ca tot mentionez de acel buton de "Excitatie" este o masura de siguranta implementata inca de la proiectarea acestui generator. In dreapta sus se vede o parte din siguranta fuzibila MPR (una din "e1", "e2" sau "e3"). Cablul negru este iesirea trifazata spre consumator. Atentie ca aveti fire dezizolate in carcasa, cel marcat cu alb si inca unul in spate langa butoanele de cuplare/decuplare la retea. In plus pregatiti-va cu rabdare si, cum ar spune englezul "elbow grease" sau mai pe romaneste "chef de munca" pentru ca aveti de curatat la acest generator pentru al readuce la conditii decente de aspect si exploatare.
  5. Voi descrie ce vad in poza cu generatorul si partea lui de comanda ca sa aveti o idee la ce am scris pana acum. Generatorul este jos iar partea de comanda a lui si a motorului diesel este in cutia de sus. Generatorul are in stanga imaginii la capacul din lateral accesul la periile colectoare si colectorul bobinei de excitatie a generatorului. Aici fac o completare. Pentru bobinajul de excitatie de pe rotor colectorul este de tip inel de cupru si exista 2 astfel de inele. Excitatoarea este parte componenta din generator, are 3 infasurari separate de infasurarile principale si foloseste remanenta magnetizarii rotorului pentru generare. Nu am detalii specifice la acest tip de generator dar nu este o problema pierderea magnetizarii remanente. Generatorul principal seamana principial cu un alternator auto (ca cel de Dacie) cu diferenta de constructie a rotorului, aici este cu poli ingropati. Generatorul principal este construit cu excitatie mixta adica excitatie separata ( de la excitatoare) plus excitatie serie pentru a realiza diferite regimuri de functionare, momentan nu intereseaza acest aspect. Din generator pleaca minimum 8 conductori la conectorul asociat C16 si cel cu litere din schema, doi conductori la excitatia generatorului din rotor (cablurile groase de la puntea de diode), 3 la excitatoare (cablurile subtiri, aparent decolorate, de la puntea de diode) si 3 la partea de iesire de forta (acestea sunt cele mai groase si cel mai usor de identificat). Restul bornelor pot fi identificate dar nu sunt necesar sa fie cunoscute atat timp cat sunt legate si generatorul functioneaza. O notatie importanta in schema, generatorul este cuplat la bornele O, U1, V1, W1 de sus iar iesirea este la O, R, S, T de jos. Panoul de comanda contine, de la stanga la dreapta si de sus in jos si cu trimitere la schema postata initial, voltmetrul V cu cheia voltmetrica a acestuia sub el (are marcajele V1, V2, O, R, S, T), frecventmetrul electronic "Hz" cu lampa de iluminare "H1" deasupra , ampermetrul "A" cu cheia ampermetrica "CA" a acestuia sub el. Cel mai in dreapta este sincroscopul care permite fazarea a doua generatoare pe aceeasi linie format din doua becuri "h2" si "h3" (gaurile libere de sus) si cheia de comanda "Cpp" de sub acestea. Functionarea acestuia este simpla, becul aprins la oricare indica defazare iar becul stins la ambele indica fazare. De obicei aceste becuri sunt becuri speciale cu filament capabile sa suporte 400V (380V) sau becuri normale la 220V cu rezistenta de balast care sa preia tensiunea marita. Cheia de comanda este folosita sa conecteze becurile numai la cuplarea la retea si la sincronizare pentru a mari durata de viata a acestora. In partea stanga jos sunt indicatorii de temperatura apa, combustibil si presiune de ulei ai motorului diesel. Cei doi suporti cu inele rosii par sa fie indicatori luminosi (becuri de 24V)pentru presiune minima de ulei si incarcarea acumulatorului (alternatorul de 24V) necesari la pornire iar gaura goala de sub acestia poate sa fi fost butonul de demaraj, gaura goala din dreapta acestuia poate indica o alta comanda pentru motorul diesel, posibil oprirea acestuia cu ajutorul unei electrovane de combustibil. In dreapta jos a panoului de comanda este comanda de cuplare a generatorului la retea, formata din lampa "h4" (indicator cuplare la retea), si butoanele "bo" si "bp" (decuplare respectiv cuplare la retea). Ce nu este vizibil in poza este motorul diesel care mai continea o maneta de reglaj pentru reglajul manual al turatiei, vizibil ca indicatie pe frecventmetru sau o varianta mai evoluata cu regulator de turatie centrifugal automat. In plus comenzile catre demaror presupun ca duc catre gaurile goale de jos din panou. Presupun ca acest generator a functionat in conditii de sarcina cunoscute si de aceea reglajul reostatului "Re" nu a fost necesar sa existe pe panou. Daca doriti folosirea acestuia in conditii de sarcina variabila atunci se poate face acest reostat accesibil pentru mentinerea tensiunii la iesire constanta in conditii de sarcina variabila. Dar trebuie identificat mai intai. In general aceste generatoare au o marja de reglaj a tensiunii in functie de sarcina (excitatia serie mentionata mai sus) dar pentru reglaje fine se poate interveni asupra "Re". La final, o poza cu interiorul panoului de comanda poate confirma sau infirma ce am scris. PS: si a venit si poza
  6. E bine daca ati reusit sa obtineti o tensiune rotindu-l, asta inseamna ca excitatoarea genereaza tensiune si ca partea de excitatie functioneaza, asta mai inseamna ca undeva este situat si reostatul Re (sper sa nu fie pus pe direct, iesirea puntilor redresoare conectata direct la excitatia generatorului principal iar reostatul Re sa fie suntat). In poza aveti cele 3 diode de sus pe radiatorul de metal semicircular de sus care formeaza plusul puntii redresoare care duce cu firul din dreapta la borne catre reostat iar radiatorul de metal de jos cu 3 diode care duce prin firul din stanga la minus (si direct la bobinajul excitatiei generatorului). Firele groase (din ax) duc la partea de reglaj (excitatia) a generatorului principal iar firele subtiri care duc la cele 3 lamele cu surub formeaza cele 3 faze de la iesirea excitatoarei (excitatoarea seamana principial cu un alternator auto fara rotor bobinat dar cu magnet, in cazul acesta magnetul este miezul rotorului). In teorie, unul din firele groase (plusul, cel din dreapta imaginii) trebuie sa duca la reostat. Incercati identificarea acestuia (seamana cu un cilindru de ceramica bobinat cu nichelina cu un ax rotatitv cu lamela daca e reglabil sau un tub cilindric din ceramica bobinat cu o parte expusa si cu o clema stransa cu surub care calca pe bobinaj daca nu este reglabil), mai tarziu va fi necesara interventia asupra lui. Diodele, dupa notatie par a fi diode de 10A si 550V daca ma iau dupa notatie (notatiile 14 si 55 sus si 10R si 55 jos, nu cred ca au folosit diode mai mari la partea de sus). Notatia "R' din "10R" indica polaritate inversata a diodelor cu referire la surub, adica plusul la surub. Pot fi inlocuite cu o punte redresoare trifazata de 10A/1000V sau, in lipsa, doua punti de 10A/1000V la care o sectiune din 4 ramane nefolosita (poate fi utilizata la excitatia separata mentionata mai sus). Inlocuirea, daca una din diodele existente este defecta se face in functie de spatiul disponibil. Daca aveti spatiu pentru inlocuirea diodelor puteti monta tipul de punte de 25A/35A/50A cu corp patrat metalic, eu zic ca se preteaza mai bine aici Vad multa rugina si daca va apucati de curatat masurati si diodele, daca au curenti inversi mari eu recomand inlocuirea cu totul a partii redresoare cu o punte redresoare moderna. In principiu, turatia la ax ar trebui sa fie 1500rot/min ca sa genereze cei 50Hz. Cu titlu de noutate, se poate "grefa" o automatizare cu un stabilizator de tensiune cu servomotor la acest generator folosind pozitia caruciorului mobil sau numai tensiunea catre motor pentru a comanda un motor cu reductor care controleaza reostatul generatorului. Stabilizatorul va monitoriza una din faze iar comanda va controla un servo cuplat la Re. PS: am vazut tarziu, dupa ce am trimis mesajul acesta, poza urmatoare cu toata partea de comanda montata pe generator, postez mai tarziu despre ea.
  7. @petrysorr: ati citit ce am scris? Daca este prea tehnic va rog sa scrieti. Pana atunci mai fac o adaugare. Excitatoarea din mesajul meu este echivalenta cu generatorul de excitatie. Diodele care le vedeti sunt cuplate la iesirea excitatoarei si alimenteaza rotorul generatorului principal. Reglajul tensiunii de iesire si a puterii generate se face cu reostatul Re cuplat la iesirea puntii. Deci, ce aveti dv. acolo sunt de fapt doua generatoare intr-unul pe acelasi ax. In mesaj am mentionat si cea de a doua forma de amorsare a excitatoarei prin aplicarea unei tensiuni de 24V din acumulatorul de demaraj intr-una din infasurarile excitatoarei cu ajutorul unui buton, optiune pe care nu o vad aici. Se poate adauga usor. Ca idee, daca diodele sunt defecte, se pot inlocui usor cu 6 diode cu siliciu de 10-20A sau mai bine cu o punte redresoare KBPC5010 (50A,1000V), de exemplu, pentru ca nu cred ca prin bobinajul rotorului trec mai mult de 10A. O poza face cat 1000 de cuvinte asa ca daca puteti pune o poza cu acele diode e foarte bine, la vremea respectiva se foloseau ori diode tip "pastila" ca la alternatoarele romanesti ori diode cu surub. Poate reusim sa identificam polaritatea pe schema. In momentul de fata prima etapa este identificarea bornelor mai ales ca lipseste o parte din schema de comanda si cea de forta (presupun ca aveti numai generatorul fara cutia cu automatizarea). La cum vad situatia ar trebui sa existe 3 borne de forta catre iesire si 2 borne de control (reostatul) care trebuie identificate. Nu cunosc in detaliu schema generatorului pe care il aveti dar acesta urmeaza tiparul vremii asa ca avand un reper este mai usor de identificat fiecare borna. PS: rotiti rotorul sa vedeti starea rulmentilor. Nu ar strica o poza cu bobinajul facuta prin fantele de racire, orice schimbare de culoare poate indica suprasolicitarea anterioara a generatorului si asta poate indica distrugerea generatorului. De obicei lacul electroizolant se innegreste odata cu suprasolicitarea bobinajului. Daca bobinajul este ars costurile de reparatie cresc exponential si poate uneori este mai rentabil sa se comande un generator nou. De abia dupa aceea curatati colectorul.
  8. Verificati mai intai existenta Re si a puntii redresoare din partea de jos. Apoi verificati diodele din punte. Fiind partea de excitatie trebuie sa va asigurati ca este functionala. Voi incerca sa descifrez schema. H1 este reteaua, H2+H3 formeaza sincroscopul (Cpp este butonul), H4 indica cuplarea la retea si actionarea contactorului. Hz este frecventmetrul iar b1 priza auxiliara de 220V. Indicatorul V1 este cu cheie de selectare a fazelor iar CA este asemanator pentru curent. Contactorul C face cuplarea, decuplarea si protectia la supracurent iar fuzibilele e1, e2 si e3 completeaza restul protectiei. Acum, partea care va intereseaza este cheia/cupla c16 si conectorul/cupla cu cifre. Daca vad bine, bornele 6+8+10 sunt iesirile de la excitatoare (presupun ca este cu autoamorsare), bornele A+E sunt excitatia la generator (controlul tensiunii la iesire), iar restul bornelor pot fi folosite la comutari sau conexiuni interne. Nu vad excitatia externa dar probabil se realizeaza undeva la nivelul acestei cuple. In teorie se forteaza un "boost" din bateria de 24V de demaraj direct in bobinajul excitatoarei cu ajutorul unui buton, magnetizand rotorul ca sa porneasca generarea de tensiune in excitatoare. PS: acum 15 ani un generator asemanator dar de 125kVA era pornit ultima oara doar cu un buton la demaror si o maneta la acceleratie, restul fiind "eliminat pentru simplificare" dar am apucat sa vad schema originala in tabloul de comanda.
  9. Filmuletul acela este inselator din mai multe motive. 1. Conectorul acela este de fapt o combinatie intre conectorul mecanic si doi condensatori cilindrici existenti in conector si care impreuna cu cele doua bobine formeaza un filtru. Ce a masurat cu multimetrul este scurtcircuitul existent la unul din ei. Conectorul inlocuitor nu contine acei condesatori. Lipsa acestor condesatori inseamna "adio WIFI la mine si la vecini cand cuptorul incalzeste". 2. La 4500V, cat exista la nivelul catodului nu lucrezi cu conectori sau reglete cu margini ascutite. De exemplu, curentul de filament este de ordinul a 10A iar acele reglete abia daca se incadreaza. O singura greseala este suficienta. 3. Nu desfasori din bobina ca sa prelungesti firele. Se schimba complet regimul de functionare al filtrului, scazandu-i eficienta. 4. Atat timp cat filmuletul nu indica clar punerea in functiune si reparatia cu succes, acestea fiind doar insinuate ca fiind realizabile, autorul nu poate fi acuzat de rea intentie. Trageti singuri concluziile. @adydep: siliconul sanitar este coroziv din cauza acidului acetic. Mai bine se foloseste silicon rezistent la temperatura din acela rosu.
  10. Initiatorul a scris ca a verificat tot iar prin switch-uri am inteles si encoderul plus ca uC era in discutie. Dar daca a scris ca encoderul era problema atunci e ok, s-a rezolvat.
  11. Nu apar 3 mesaje din topic, ultimul postat de mine continand o posibila metoda de testare a placii. Daca e vre-o problema cu postarea respectiva as dori sa stiu motivul.
  12. Nu ar strica si inlocuirea condesatorilor electrolitici de pe placa cu altii identici, daca ma iau dupa data cablajului sau data proiectarii placii care decaleaza data productiei placii cu maximum 2 ani, 26-08-2005. Probabil sunt uscati si in special cei din partea de filtraj putand duce la scaderea tensiunii de alimentare instantanee sub cea minima de "brown-out" sau poate microcontrollerul nu are implementat circuitul iar resetarea clasica existenta nu reactioneaza la scaderi rapide de tensiune (riplu de retea) ducand uC in situatii ca cea descrisa de dv. Puteti testa lipind in paralel pe cei de alimentare condesatori de aceeasi valoare. Daca isi revine atunci condesatorii uscati sunt problema.
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.Terms of Use si Guidelines