Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

The Stressmaker

Membru activ
  • Content Count

    2,900
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

38 Se poate si mai bine

1 Follower

About The Stressmaker

  • Rank
    Adica facatorul de stress pentru cine nu stie engleza

Profile Information

  • Locatie
    Constanta

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. The Stressmaker

    transfer oxigen intre butelii

    Nu si daca deschiderea brusca a robinetului cauzeaza ruperea mecanica a membranei de cauciuc (sau din ce o fi ea) din regulator prin inghetarea acesteia ca urmare a destinderii bruste a gazului (nu neaparat inghetare fizica ci mai degraba rigidizarea acesteia repetata ca urmare a scaderii temperaturii si aparitia microfisurilor pe partea expusa la oxigen si ca urmare a cresterii presiunii in camera de reglaj). Tehnic, explozia ar fi initiata de actiunea mecanica brusca si nu de cea chimica asupra primului material combustibil din calea oxigenului. Asa ca e mai simplu sa scrii pe fisa aceea ca oxigenul se aprinde sau initiaza aprinderea chiar si in lipsa grasimilor cand de fapt este o eroare de manevrare sau de constructie. Putea sa scrie ca deschiderea brusca a robinetului cauzeaza distrugerea mecanica a regulatorului si jetul de oxigen rezultat va aprinde materialele inconjuratoare. Asa omul va sti ca va fi din cauza lui si nu citind acel text "plasa de siguranta" pentru eventualele defectiuni care pot fi si din cauza producatorului. Mai este un aspect interesant. Oricat ar parea de ciudata expresia, frecarea unui material partial combustibil cu jetul de oxigen este generatoare de caldura, suficienta ca sa porneasca o reactie chimica exoterma care altfel nu ar porni intr-o atmosfera statica cu oxigen 100%. Pe scurt, aceeasi situatie ca la navetele spatiale la intrarea in atmosfera (este un exemplu extrem pentru intelegerea ideii) doar ca la viteza sonica si nu supersonica. Cat de multa caldura? nu stiu. Eu cam asa vad situatia cu acel text. PS: eu dadeam raspuns la transfer de CO2 intr-un topic de O2. O singura litera facea diferenta pana s-a ajuns la discutia de flacara...
  2. The Stressmaker

    transfer oxigen intre butelii

    O solutie ingenioasa de adaptare la "robinetul" stingatorului mai ales ca, daca vad bine, intre butelie si regulator pare sa fie si un incalzitor cu rezistenta (atasat la cablul acela) pentru debite mari. Avantajul este incarcarea simpla, la orice statie de incarcat stingatoare.
  3. The Stressmaker

    transfer oxigen intre butelii

    Sunteti sigur ca butelia are lichid si nu este doar gaz? pentru ca unele au doar gaz sub presiune. In acest caz doar un compresor va poate ajuta. Ma gandesc la un compresor pentru roti auto prin care modificati portul de admisie . Daca este mai usor atunci intregul compresor auto il puneti intr-o cutie ermetica la care se cupleaza butelia mare. CO2 nu arde asa ca nu exista pericol de explozie (poate doar ca urmare a realizarii incorecte a sudurilor pentru capacele tubului unde se introduce compresorul auto). La fel, varianta cu un compresor de frigider face acelasi lucru, fiind mai simplu de lucrat cu el. @Ion_Bumbu: G6 cumva?
  4. The Stressmaker

    transfer oxigen intre butelii

    In primul rand ca sa existe transfer de lichid trebuie sa existe si conditiile de temperatura si presiune. Asa inseamna ca trebuie ca temperatura buteliei care primeste sa fie foarte joasa, necesitand racire suplimentara, si trebuie ca sa se "piarda " CO2 pentru a realiza presiunea necesara. In mod normal trebuia folosit un compresor la transfer care sa mareasca presiunea in butelia receptoare. Ca idee, puteti intreba la o statie de incarcat stingatoare pentru incendiu cum se incarca cele de tip "G" care au acelasi tip de gaz, CO2. Poate vi le incarca pe cele pe care le aveti fara prea mari batai de cap (sau folositi acest tip de stingator ca alternativa).
  5. The Stressmaker

    Prizele

    Rezistenta pielii uscate este de 100kohm. Rezistenta mediului intern, sange si limfa, este de 600 ohm iar concentratia in NaCl este asemanatoare cu a celor perfuzabile de 0,9%. De aici deducem ca atat timp cat pielea este intreaga riscul de electrocutare este scazut. Situatia se schimba in urma unei mici zgarieturi sau a transpiratiei in zona de atingere. Curentul periculos incepe de la 10mA in C.A. si 50mA in C.C. Asta inseamna ca, pentru a avea acest curent, pielea se strapunge electric. Alegerea tensiunii de 220V (mai nou este 230V, aceeasi Marie cu alta palarie) este luata pe considerente economice ale circuitelor electrice si necesitatea standardizarii conectorilor (prize steckere, etc) dar si de cine a produs cele mai multe echipamente intr-un anumit standard. La echipamentele portabile, cum ar fi radioreceptorul din discutie, standardul este dat de bateriile disponibile. Ca idee, daca puneti in serie 3 baterii 6F22 (de 9V) se obtine 27V si sunt conditii ideale gen maini zgariate si umede/transpirate, se poate muri electrocutat. Acestea pot debita continuu cam 200mA. Curentul electric alternativ este mai periculos decat cel continuu pentru ca o caracteristica a inimii il face asa. Inima este un muschi care se contracta in functie de frecventa impulsurilor primite. Daca muschiul inimii, mai exact partea de comanda a acestuia, primeste impulsuri cu frecventa de 50Hz, adica 3000 de impulsuri pe minut, va incerca sa "urmareasca" impulsurile dar nefiind biologic posibil va "sari" din impulsuri. Cam asa se traduce fibrilatia. Curentul continuu forteaza muschiul sa se contracte la maximum pana la ruperea acestuia. In ambele cazuri functia de pompa a inimii este afectata, aceasta nu mai pompeaza sangele necesar si creierul intra in starea de lesin urmata de restul starilor. Daca curentul prin organism este mare atunci "sangele fierbe" cu toate efectele termice si chimice. Un alt aspect este panica care apare la atingere si care creeaza mai multe probleme decat "atingerea". PS: poti bloca o inima si cu 3V-4V (3-4 baterii de 1,5V inseriate) daca se aplica tensiunea direct in muschiul cardiac. Totul depinde de traseul curentului si de densitatea acestuia in zona inimii fiind cel mai sensibil organ la actiunea acestuia. Restul organelor tolereaza ceva mai bine efectul.
  6. Eu as merge pe varianta tensiune mica si curent mare, un acumulator de 6-12V si un bec auto sau rezistenta de putere adaptata la curentul releului. Se foloseste un termometru fara contact in partea cu contactele pentru supravegherea incalzirii si un voltmetru pentru masurarea tensiunii pe contacte. Ce depaseste 0,1V-0,2V este in zona de atentie. Tensiunea mica este necesara pentru a nu "rupe" stratul de oxid fiind usor de observat prin tensiunea mare masurata pe contacte. La fel se poate identifica o problema mecanica. O alta metoda ar fi folosirea unui osciloscop si observarea "bouncing"-ului (vibrarea contactului) la unul nou si unul vechi. Cele "cariate" au alta mecanica si masa inertiala si oscileaza diferit. Prin folosirea unei tensiuni mai mici pentru alimentarea bobinei se mareste fenomenul plus ca o presiune mica de apasare poate mari rezistenta de contact marind astfel diferentele. Se va experimenta pe model de releu in parte pentru ca fiecare gama are alta abordare de masura. Asta e... In general, oxizii de argint sunt conducatori electric asa ca este mai dificila detectarea "cariei" dar orice alti oxizi, inclusiv cei de cupru, sunt izolanti, fiind usor de detectat.
  7. The Stressmaker

    Comanda releu

    Eu zic ca iesirea este de tip "open colector" (tranzistor NPN cu emitorul la masa) cu pullup la +5V( rezistenta de pull-up de 10K ). Cred ca se poate rezolva daca se utilizeaza o sursa separata de 5V (alimentator telefon mobil?) care comanda optocuplorul (legat la plus). Se poate folosi si un PNP (cu rezistenta in baza) legat la bara de plus care comanda un releu de 5V legat la acelasi alimentator de telefon mobil. Pare o strutocamila dar merita testata ipoteza cu iesirea de acest fel.
  8. Prizele schucko au o caracteristica, mai intai face contact lamela de impamantare cu lamela de la stecker ca apoi la continuarea actiunii sa faca contact si bornele. Descrierea initiala pare sa indice varianta din post scriptum, cu diferenta de potential intre impamantarea de la priza si corpul metalic al pompei si implicit tevile de apa. Adica sa se realizeze doar contactul de protectie. Ramane ca initiatorul sa mentioneze daca este asa. Daca si bornele intra bine si se simte "la mana" ca ele cupleaza atunci pompa e problema. Un electrician ar testa simplu cu o bucata de conductor (sau un bec cu filament de putere mai mare, cu fasung si doua conductoare) atinge contactul de protectie al prizei (lamela de impamantare) cu contactul de pe stecher. Daca declanseaza atunci alta e problema si nu pompa. PS: presupun ca diferentialul este cel de la bransament de 300mA.
  9. Prima optiune, intoarceti stecherul invers in acea priza. Daca nu mai sare siguranta atunci problema este de la pompa. In lipsa unui multimetru sau altor aparate de masura, un electrician va folosi o priza PT (adica cu carcasa peste conexiuni) cu borna de impamantare legata la impamantare iar bornele de faza si de nul legate impreuna si apoi inseriate cu un bec de frigider de putere cat mai mica, 10-15W. Becul trebuie sa fie cu filament pentru indicarea corecta a problemei. Daca filamentul se inroseste atunci exista punere la masa la pompa si se poate cauta prin desfacerea capacului de la comanda si izolarea/separarea conductoarelor catre pompa cu testarea acestora separat de restul cutiei de comanda. Asa, electricianul va separa problema in doua parti, pompa si partea de comanda. Daca este pompa de vina atunci are apa in motor sau izolatia este compromisa (cel mai probabil) ceea ce inseamna ca pompa este compromisa definitiv. Daca pompa este in garantie, dupa primul pas, testarea cu becul fara demontare, va fi dusa direct la garantie fara alte interventii. Ce am scris este ceea ce ar trebui sa faca un electrician in lipsa unui megohmmetru pentru ca lucrul sub tensiune poate fi mortal. PS: electricianul ar trebui sa verifice daca acea priza are impamantarea ok si daca celelalte prize testate au impamantare ok apoi acel electrician ar trebui sa verifice ce alt aparat electric mai exista pe teava metalica si care nu este legat la impamantare dar este in priza in acel moment. Este posibil ca sa existe diferenta de potential intre cele doua puncte, intre contactul de impamantare al prizei si teava de apa care genereaza un curent suficient pentru declansarea diferentialei. Poate aparea acest curent daca impamantarea casei este luata de la nulul de la stalp (PEN) iar teava de apa are impamantare locala. Intotdeauana exista o diferenta de potential de cativa volti sau zeci de volti fata de pamant pe conductorul PEN stradal.
×