Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Tablou electric


Postări Recomandate

Fara siguranta pe impamantare.

Nu vad rostul sigurantelor monopolare de 32A. Iesirea din ele merge direct in siguranta diferentiala si atat. Deci se poate intra direct in siguranta diferentiala(dezavantaj in caz de defect de izolatie, cade alimentarea tuturor circuitelor, oricum si asa cum este acum legat tot pica alimentarea pe toate circuitele in caz de defect de izolatie).

Pe circuite de prize siguranta de maxim 16A(exceptie circuitele dedicate consumatorilor mari cu sectiune conductor mai mare de 2.5 mmp).

Pe circuitele de iluminat sigurante de maxim 10A.

Link spre comentariu

@silviu barbulescu

Omule, m-au trecut fiori reci pe șira spinării când am văzut conductoarele PE secționate prin disjunctor. Dumnezeule mare, cum naiba să faci așa ceva???????????

NICIODATĂ, DAR ABSOLUT NICIODATĂ ȘI ÎN NICIO SITUAȚIE, CONDUCTORUL PE (ADICĂ „ÎMPĂMÂNTAREA”) NU SE SECȚIONEAZĂ!!!!!!

Te rog eu fă-ți un mare bine, atât ție, cât și celor dragi ție, și cheamă un electrician calificat ca să-ți rezolve problema. E cel mai bun sfat pe care-l poți primi, crede-mă!

Link spre comentariu
Acum 10 ore, doru3160 a spus:

Ca fapt divers, niciodata, subliniez, niciodata n-o sa vezi siguranta pe impamantare.

 

 

Asta am scris si eu ca nu am vazut (mi-am facut autocritica anticipat) - am studiat un model de tablou din SUA si unul sin europa. Intrebarea mea era mai mult de ce nu se pune? E un motiv tehnic sau unul legat de costuri?

 

Eu am facut un test (scrie pe undeva pe aici pe forum ca nu e deloc recomandat):

1. Scurt intre faza si nul (nu s-a stricat nimic deoarece instant a sarit siguranta bipolara prin care trecea faza si nulul respectiv). Atat de bine a sarit ca tot ce era in amonte nici nu a sarit. Adica pe prima siguranta aveam curent.

2. Scurt intre faza si impamantare - aici s-a topit/stricat siguranta si firele intre priza si tablou si priza. Nu stiu cum am reusit performanta - dar am reusit sa stric tot ce se putea strica. Am pus alte fire, alta siguranta, alta priza. Functioneaza perfect.

 

Am citit dupa ca nu era bine sa fac testul respectiv chiar aici pe forum. Ca sa nu existe discutii. Acum faptul e consumat.

 

Dar testul ramane facut. Ca o conluzie as fi tentat sa afirm ca e mai putina siguranta daca scurtul se produce intre faza (fie ea trecuta prin siguranta) si impamantare care nu trece prin nimic. La primul test nici nu a facut flama, nici nu a degajat caldura - nu s-a stricat nimic.

La al doilea a facut flama puternica, s-au sudat firele, s-au topit firele prin perete, s-a stricat siguranta.

 

O fi doar coincidenta? Chiar a mai scris cineva ca sunt mai periculoase scurturile cu impamantarea. De ce sa nu actionez in consecinta?

 

Link spre comentariu
Acum 54 minute, flomelomanul a spus:

@silviu barbulescu

Omule, m-au trecut fiori reci pe șira spinării când am văzut conductoarele PE secționate prin disjunctor. Dumnezeule mare, cum naiba să faci așa ceva???????????

 

Ok - nu o mai pun. Dar as putea sa fac ceva sa exista o forma de protectie cand se produce un scurtcircuit intre faza si impamantare?

Ma gandesc ca inainte nu aveam deloc siguranta cu protectie diferentiala. Asta ajuta cu ceva in plus? Adica sare o siguranta inainte sa se topeasca firele in perete?

Editat de silviu barbulescu
Link spre comentariu
Acum 4 ore, dan_b11 a spus:

Fara siguranta pe impamantare.

Nu vad rostul sigurantelor monopolare de 32A. Iesirea din ele merge direct in siguranta diferentiala si atat. Deci se poate intra direct in siguranta diferentiala(dezavantaj in caz de defect de izolatie, cade alimentarea tuturor circuitelor, oricum si asa cum este acum legat tot pica alimentarea pe toate circuitele in caz de defect de izolatie).

Pe circuite de prize siguranta de maxim 16A(exceptie circuitele dedicate consumatorilor mari cu sectiune conductor mai mare de 2.5 mmp).

Pe circuitele de iluminat sigurante de maxim 10A.

 

Eu am inteles ca in teorie siguranta cu protectie diferentiata sare mai repede in comparatie cu cele fara. Deci cele monopolare de 32 stau acolo ca sa fie - probabil nu vor sari niciodata.

E bine de stiut sa nu pun sigurante mai mari de 16A (o voi scoate pe cea de 20) pentru ca am firele destul de subtiri (e bloc comunist din 1980 - Dar are impamantare separata :hdgfhgdf)

O sa masor cu un subler cand demontez tabloul vechi.

Link spre comentariu

Ţine minte că siguranţele se dimensionează după curentul maxim suportat de conductorii instalaţiei, nu după ce consumatori vrei tu să alimentezi la prize.Deci dimensionarea instalaţiei o faci ţinând cont de consumul maxim pe care presupui (sau proiectezi)că o să-l suporte, iar după acel curent alegi secţiunea conductorului utilizat.Siguranţa o alegi apoi după curentul maxim permis prin conductor, fiindcă ea (siguranţa) protejează instalaţia, nu consumatorii alimentaţi de ea...consumatorii au sau n-au protecţiile lor proprii, dar şi alea sunt de obicei antiincendiu, să nu se topească firele în caz de scurtcircuit.

O siguranţă pusă pe cablul de împământare e un nonsens, tu nu vrei să protejezi împământarea, ci ea te protejează pe tine...dacă e bine realizată, bineînţeles.

Editat de validae
Link spre comentariu

@silviu barbulescu

Ca să încep cu sfârșitul comentariului tău precedent: să ai grijă, că la măsurătoarea cu șublerul vei determina diametrul conductoarelor, nu secțiunea.

În altă ordine de idei: disjunctorul diferențial „sare” mai repede decât cel magneto-termic fiindcă are alt principiu de funcționare, iar scopul său nu este protecția la supracurenți (scurtcircuit sau suprasarcină), ci la curenți diferențiali reziduali.

În cazul scurtcircuitului între fază și PE, trebuie să declanșeze disjunctorul magneto-termic care protejează circuitul respectiv, dar asta doar dacă valoarea acestuia a fost aleasă corect.

Reiterez sugestia pe care am făcut-o mai devreme: apelează la un specialist. Dacă ești pasionat de domeniul electricității (asta e foarte bine!!), ai răbdareși studiază temeinic teoria înainte de a încerca să faci ceva de unul singur.

Link spre comentariu

Citat:    Eu am inteles ca in teorie siguranta cu protectie diferentiata sare mai repede in comparatie cu cele fara.

Mai bine scrie ce ai inteles ca face o siguranta diferentiala. Nu viteza este punctul ei forte.

Link spre comentariu
Acum 2 ore, flomelomanul a spus:

Ca să încep cu sfârșitul comentariului tău precedent: să ai grijă, că la măsurătoarea cu șublerul vei determina diametrul conductoarelor, nu secțiunea.

 

Acum incep sa inteleg de ce cumparam cablu de 2,5 si cand puneam sublerul pe el avea 1,7mm diametru.

Credeam ca fura aia la cantar :)

Acum 2 ore, flomelomanul a spus:

În cazul scurtcircuitului între fază și PE, trebuie să declanșeze disjunctorul magneto-termic care protejează circuitul respectiv, dar asta doar dacă valoarea acestuia a fost aleasă corect.

 

Banuiesc ca sare cu atat mai repede cat are mai putini A. Un disjunctor de 10 A o sa sara mai repede decat unul de 32A. Disjunctorul cu care am topit firele avea 16A.

Cea de 32A de langa (prima din serie nu a sarit).

Acum 2 ore, flomelomanul a spus:

Reiterez sugestia pe care am făcut-o mai devreme: apelează la un specialist. Dacă ești pasionat de domeniul electricității (asta e foarte bine!!), ai răbdareși studiază temeinic teoria înainte de a încerca să faci ceva de unul singur.

 

Tabloul vechi cu 4 disjunctoare l-am montat tot eu. (si a functionat foarte bine vreo 10 ani). Cel si mai vechi cu litza scoatea scantei de cate ori bagam masina de spalat in functiune. Adica a fost un upgrade evident.

 

Din ce am retinut:

1. Greseala grosolana e siguranta unipolara de pe PE (impamantare) - asta o scot si gata. Si asa habar nu am daca conductorii de acolo imi ajung -  acum voi avea 8sigurante si plec de la 4. Nu degeaba lipsea din ambele tablouri vazute ca model siguranta pe impamantare.

2. Siguranta cu protectie diferentiala nu sare mai repede ca disjunctorul (care sare la curenti diferentiali reziduali).

 

Multumesc pentru sfaturi.

Link spre comentariu

D-le Barbulescu ,disjunctorul diferential explicat foarte pe scurt,lucreaza asa:

-curentul circula de la faza,prin consumator (sarcina) si se intoarce pe nul (in realitate lucrurile stau un pic altfel dar folosim aceasta conventie pentru o mai usoara intelegere)

-presupunem ca undeva o parte din curentul care se intoarce pe nul (in conditii normale curentul de intoarcere pe nul este identic cu cel care pleaca de pe faza) dispare iar cei 2 curenti nu mai sunt egali....de exemplu rezistenta de incalzire a boilerului ,a masinii de spalat ,a fierului de calcat are o izolatie proasta si apare o scurgere de curent catre nulul de protectie sau catre impamantare...

Mentiune! Niciodata nulul de protectie sau impamantarea nu se trec prin sigurante!

Rolul acestui disjunctor diferential este sa sesizeze diferenta intre cei 2 curenti si sa intrerupa circuitul cand respectiva diferenta depaseste o anumita valoare -cea pentru care este conceput disjunctorul...10mA, 30mA,300mA...

Din diferite motive disjunctorul diferential nu lucreaza(defect,etc)....atunci acest curent de scurgere este trimis prin nulul de protectie al instalatiei dvs sau/si prin priza de pamant ,la pamant protejandu-va pe dvs de o eventuala electrocutare...

Daca nulul de protectie sau/si priza depamant sunt intrerupte ,atunci cand va spalati pe maini la baie incepeti sa dansati!...sau,Doamne-fereste si mai rau!

In urma cu peste 4 decenii cand am invatat eu electricitate,un inginer destept spunea: 

-electricianul care stie sa trateze neutrul(nulul) este un electrician bun...

Editat de flomar60
Link spre comentariu

Tabloul e gata de ceva vreme. Am avut o priza in care in loc de nul aveam montat impamantare - si sarea siguranta de protectie diferentiata la orice tentativa de a pune un consumator in ea. Dupa ce am aranjat corect cablajul nu am avut nicio problema. (toate circuitele merg).

Cum a anticipat toata lumea sigurantele unipolare de intrare nu sar in nicio situatie.

Acum daca pun un bec intre faza si nul sare protectia diferentiata aproape imediat. Inainte se aprindea becul si nu sarea nimic (deci am obtinut imbunatatirea dorita initial).

 

Ref. la nul: Daca la treaba cu eliminarea sigurantei pe impamantarea am renuntat imediat (era doar in mintea mea - nu aparea nicaieri in alta parte) la siguranta pe nul parca nu as renunta la fel de usor - apare in tablouri facute de experti ca sa zic asa. Nu zic ca eu am dreptate si dvs. gresiti.

Doar intreb: Toata lumea considera ca siguranta unipolara pe nul e contraindicata intr-un tablou de locuinta?:secret Montata ca in tabloul de mai jos (prima inainte de siguranta de protectie diferentiala).

 

Eu am folosit bipolare dupa protectia diferentiala nu unipolare. Dar in mare asta e schema (doar ca la mine tabloul e rasturnat - curentul intra pe sus si iese pe jos). In videoclip e invers. Asta e mai putin important.

 

 

 

 

 

 

 

 

IMG_20191215_160220.jpg

Editat de silviu barbulescu
Link spre comentariu

Eu cred ca electricienii folosesc un limbaj specific ce deruteaza necunoscatorii. Eu am intrat pe forum la 55 ani, am lucrat toata viata cu electricitatea dar pana aici nu am auzit de NUL DE LUCRU SI NUL DE PROTECTIE. Limbajul nostru era simplu si eficient: faza, nul, impamantare. Asa zisul concept de nul a distorsionat intelegerea. Copiii au invatat in generala electricitatea incepand cu bateriile pt ca erau la indemana in lanterne, telecomenzi. Si tot copilul stie ca are nevoie de 2 fire (de obicei le foloseste identice) ca sa aprinda un bec. Reprezentarea simpla este ca electronii care pleaca de la o borna trebuie sa se intoarca la cealalta. Deci intuitiv avand acelasi curent dus-intors firele sunt identice. Cand s-a predat curentul alternativ lucrurile nu s-au schimbat deloc: aceeasi electroni care pleaca de la o borna trebuie sa se intoarca la cealalta borna, doar ca ei nu mai sunt "disciplinati" ca la baterie ci danseaza dupa o sinusoida. Pana aici nu trebuie sa ai mai mult de 12 ani ca sa intelegi. "Dezastrul" a aparut la banalul curent alternativ din clasa a VII-a cand acesta a trebuit sa fie distribuit in fiecare casa. Fata de cel de la scoala la care nu avea importanta cum leg firele in secundarul trafului la lectia de laborator, alternativul de la retea este mai "motat", are "polaritate". Adica cele 2 fire nu pot sa le mai leg cum doresc, au primit deja nume si culori diferite in cablu. A aparut faza si nulul (prostia de care spun este "nulul de lucru", expresie specifica unei meserii) cu culori alocate in cablu sau la panouri distributie. Firele pt ele sunt identice, cine locuieste la tara sau in cartierele marginase stie foarte bine ca de la strada veneau 2 fire paralele pana la tabloul din casa. De ce a fost nevoie sa apara "polarizarea" firelor identice? Din motive de siguranta, un fir este legat la pamant pt a elimina potentialele inalte induse in fire la descarcarile atmosferice sau caderea accidentala a unor fire de inalta tensiune. Ce se induce in NUL este inghitit de pamant care se stie ca are potentialul zeru iar ce apare pe faza este limitat de protectiile furnizorului de energie si chiar de consumatori. De aceea sunt busite sursele in tv-uri cand este furtuna. Avand faza si nulul definite, cand fac instalatia electrica tin cont de regulile ce se vad si in filmele puse. Marele "nul de protectie" este banala impamantare pe care o stie toata lumea ca o ingrop in gradina in anumite conditii. Daca nulul stiu ca furnizorul il leaga la pamant iar Impamantarea o ingrop chiar eu in pamant, e la mintea cocosului ca ele vor avea aproximativ acelasi potential, adica al pamantului, adica zero. Intre pamantul meu si pamantul furnizorului sunt cativa metri de cernoziom care daca este umed are o rezistenta mica. Pamantul de la strada protejeaza instalatia, pamantul din gradina protejeaza familia. Cum? Pai daca la frigider faza atinge accidental sau printro rezistenta carcasa, aceasta fiind legata la pamant va duce electronii in gradina si prin cernoziom acestia ajung la impamantarea de langa stalp si de intorc apoi prin nulul retelei la transformatorul de distributie. Electronii nu raman in pamant ca ar creste varza luminiscenta. Ca si la bateria din clasa primara, electronii ce pleaca de la o borna a generatorului (faza) trebuie sa se intoarca la cealalta borna a lui (nulul). Priza de impamantare are o anumita rezistenta--4 ohm--, deci mana de pe carcasa va resimti o tensiune egala cu curentul de scurgere x 4, o valoare nepericuloasa si pt ca intre timp sare siguranta de pe faza. Deja am obosit!!! Astept si corecturi, nu am recitit mesajul.

Link spre comentariu

Cu alte cuvinte, dacă acei conductori numiţi Faza şi Nulul pot fi protejaţi prin siguranţe, Împământarea nu se trece niciodată printr-o siguranţă.Fiindcă ea protejează, nu trebuie protejată, ci doar realizată cum trebuie...

Nici eu nu folosesc niciodată denumirea de ,,Nul de protecţie,, ci simplu Împământare.E mai puţin derutant....

Editat de validae
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări