Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Postări Recomandate

Afirmatie:

 

avind in vedere ca sincer ma asteptam ca macar cineva din Bucuresti sa ma invite sa masor cele 20-30 de tuburi pe care le am si scapam si unii si altii de acest "stres" (nu as fi ramas dator....)

 

raspunsul lui zal:

 

Nu are nimeni catometru capabil de aşa ceva.

 

zal nu a raspuns planetei intregi ci user-ului care astepta ca cineva din Bucuresti sa-l invite sa masoare tuburile. Sau luam la puricat  raspunsul lui zal fara sa tinem cont in ce context a fost scris???

 

victordascalescu54 lampa asta 6C33C este prea potenta pentru catometrele existente prin RO. 

Link spre comentariu

Da, am răspuns prea scurt, însă nu văd ce ar fi fost de adăugat. Sînt sigur că nu am greşit afirmaţia despre Bucureşti, poate o avea cineva prin ţară ceva manufacturat ptr astfel de lămpi...

.............

Cît priveşte părerile despre cîte perechi ies din suta de lămpi, ar trebui precizat şi despre ce lămpi vorbim, una e să împerechem EL84 TFK şi alta FU7 chineze. În cazul de faţă am mari dubii că ies 10 perechi dintr-o sută.

Link spre comentariu

Ca să împerechezi două tuburi dinamic într-un regim dat sau altul asiguri semnal defazat 180° la intrare şi citeşti/vizualizezi suma la ieşire(sumator rezistiv) dacă suma este apropiată de 0 cele două tuburi se cheamă că sunt pereche în regim dinamic ,dacă suma este mult diferită de 0  tuburile nu pot fi considerate pereche.Dacă analizăm/vizualizăm amplitunea semnalului sumă diferită de zero putem aprecia fără probleme  diferenţa procentual.

 

@der_doktor

Regulamentul acestui forum nu cere:

curriculum vitae ,

expunerea dotarilor din atelier ,investitia din atelier

diplome de studii ,

cazier ,

...

 

Aici poţi să fii prost sadea şi tot ai dreptul să scrii dacă nu încalci regulamentul(dacă încalci regulamentul primeşti sancţiunile cuvenite stipulate în regulament).

  Cu alte cuvinte cam asa ceva (schema de mai jos) pentru 6C33C. Un traf simplu de 230V~/24V~/10W/50Hz,un montaj facut asa ca intr-o debara,balcon,magazie,garaj... cu cateva piese ordinare si utilizand chiar tensiunea de +150V (din amplificatorul dv.) puteti imperechea cate tuburi doriti.

  Static reglati un PSF apropiat de schema dv.,din tensiunea de negativare -35V...-70V si apoi cuplati traful "defazor" la retea,in punctul <TEST-OK> conectati un osciloscop sau un voltmetru analogic/digital pe alternativ veti, alege perechile de tuburi in functie de cat de mult tinde aceasta tensiune catre valoarea de 0V,oricum 0V nu vor fi niciodata.Cu cat valoarea acestei tensiuni este mai apropiata de 0V (~100mV...~300mV) cu  atat tuburile sunt mai bine imperecheate dinamic.In punctele <testA> si <testB> puteti masura chiar diferentele dintre cele doua tuburi testate.

  Este doar o schema pentru 6C33C pusa in "practica" dupa ideea lui @valderama,care poate fi extinsa si pentru alte tuburi.

 

P.S tensiunea de negativare este COMUNA tocmai pentru a fi o imperechere cat mai corecta.

post-175212-0-14703300-1431365727_thumb.png

Editat de LMOlimpiu
Link spre comentariu

Da Lăzăroiu sigur că da ,posibil acum se înţelege mai uşor împerecherea tuburilor dinamic(prin metodă simplă în debara).

.........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

@zal

Ies mă ies şi din chinezării(FU7 sau ce mai vrei tu).Nu credeam că poate fi aşa greu de înţeles .Din suta aia de FU7 poftim ,40-50 de tuburi vor fi cu dispersie relativ mică rportat la foaia de catalog(foarte uşor de împerecheat) restul 50-60 tuburi cu dispersie mare raportat la foaia de catalog asigura negreşit alte 15-20 de perechi (împerecheate după dispersii).

Constat că fiecare îşi dă cu părerea dar uneori mă îndoiesc că părerea dată(în cauză) are suport.

......................................................................................................................................................................................................................................................................................................

@der_doktor  grosu dotării se găseşte în emisferele cerebrale(cortex sinapse etc).

Editat de Vizitator
Link spre comentariu

       Dl.Valderama,nu aveti dreptate cu ''grosul dotarii''. Poti avea un IQ peste 150,daca nu ai cu ce...masura ,degeaba esti inteligent. In meseria asta,a mea (dvs nu stiu ce meserie aveti,dar cred ca daca erati electronist/depanator sau altceva in breasla asta o spuneati demult), pe langa desteptaciune iti trebuie si aparate bune altfel nu faci nimic.

      Fara sa o considerati ofensa,va spun ca de cand imi castig banul cu letconul am vazut multi meseriasi,si buni dar si catastrofe. Intotdeauna am invatat de la cei destepti si pot sa spun ca ii numar pe degete. Ca sa fac o paranteza,era un tip in Craiova,Liviu Cercelaru zis Patratel,Dumnezeu sa-l ierte, a fost cel mai bun in reparatii TV pe care l-am cunoscut in Romania.Tipul asta nu statea mai mult de 10 minute pe defect, ii lua mai mult timp deschiderea aparatului si inlocuirea piesei defecte decat gasirea defectului. Si nu era doar rutina sau faptul ca era un defect des intalnit, era o armonie intre inteligenta,desteptaciune si aparate de masura. Mi-am adus aminte de Liviu pt ca de la el am invatat multe,am invatat sa interpretez forma oscilogramelor complicate,si ma refer  la semnal video complex,la comanda corecta a etajelor de deflexie sau la impulsurile de stingere cadre. Si toate astea se intamplau in anii '90 cand nu toate atelierele aveau osciloscoape in dotare iar informatiile tehnice zaceau in hartii si calculatoare gen 386 cu MS-DOS. Abia dupa '92 cand a aparut 486 si windows 3.1 a mers mai usor cu informatiile si schemele,probabil ca va aduceti aminte de  timpurile alea si stiti la ce ma refer.

   Am tot mentionat in text doua cuvinte :inteligenta si desteptaciune,diferenta dintre ele fiind studiul. Inteligenta e nativ dobandita iar prin studiu se ajunge la desteptaciune,nu e suficient sa fii inteligent ca sa fii si destept.

   Acum probabil va intrebati ce legatura au toate astea cu electronica. E foarte simplu. In meseria asta nu rezisti mult daca nu stii cu ce se mananca si nu iti faci update frecvent, apare altul mai ''destept'' decat tine si o sa fii marginalizat si usor,usor fara loc de munca. Chestia e valabila oriunde ,egal ca e Romania sau alta tara.

Nu vreau sa fiu inteles gresit,chiar daca uneori par acide postarile mele nu am nimic personal cu nimeni, mai ales cu dl.Valderama. Cu @adrian_pic,nici atat,sincer, cred ca daca nu ar mai posta i-as simti lipsa la fel ca lui @Adigh.  

 

Sa revin la topic si la 6C33C.

      Domnilor,schema postata de dl.Lazaroiu si omologata tehnic de dl.Valderama mi-a adus aminte de cartile lui G.D. Oprescu. Sincer,putini stiu ce e ala.....''arzator'' de lampi. Va intreb doar la cat ajunge curentul anodic pt Ug=0V si Ua=150V in cazul unui contact imperfect in soclu. Stie toata lumea ca trioda asta merge cam incinsa si nu stiu cati isi permit un septar de calitate,Johnson de ex,majoritatea folosind ceramice chinezesti. Din cauza calitatii soclului s-au prajit multe lampi care merg incinse,un pic sub Pda. Sa lucrezi cu lampa asta fara servobias sau CCS e o mare provocare. Iar o siguranta lenta de 400mA  nu trebuie sa lipseasca din circuitul anodic.

     Eu unul, in habarnicia mea,asa cum am fost catalogat pe aici, nu prea vad schema ca fiind destinata imperecherii tuburilor. Daca s-ar folosi o sursa de curent constant (CCS) in circuitul anodic ar parea in cel mai fericit caz un montaj pentru evaluarea factorului de amplificare (µ) care in general la triode nu isi modifica in timp valoarea deoarece tine de forma geometrica a elementelor sistemului de emisie.

Vad ca se compara doar valoarea tensiunii alternative de iesire fuctie de tensiunea de grila dar de curentul anodic nu zice nimeni nimic,mai ales ca se stie bine ca la lampa asta o ia repede razna . Daca ii ridici PSF_ul mai sus sa scoti ceva mai multa putere din ea dintr-o data se inroseste placa,apoi o vezi cum face scantei sau sau apar norisorii albastrui si incepi sa-i injuri pe rusii care au facut-o.

Dl.Valderama,cred ca schema trebuie completata cu un circuit de limitare a curentului anodic,altfel o sa va injure cei care o construiesc asa cum este si din greseala depasesc puterea disipata de placa.

Pe de alta parte tensiunea de atac grila e fixa (sinus _trapezoidal din reteaua electrica) si uneori chiar intalnesti lampi care la o anumita valoare a tensiunii de atac grila coincid la ΔUa sau ΔIa,dar numai in punctul ala si nu pe toata plaja ΔUg. Posibil ca la 24VRMS g-k sa fie intersectate caracteristicile anodice in acelasi punct,asta nu inseamna ca se si suprapun iar la 2Vrms g-k sau 10VRMS g-k sa fie altceva.

Cel mai important factor in selectarea triodelor este transconductanta,Gm, care pe masura ce lampa se uzeaza si ii creste Rp,scade ca valoare. Meseriasii mai batrani,stiu asta si cand evalueaza calitatea unui tub exact asta masoara. Am aflat si eu  asta, in Germania,in urma unor discutii lungi cu un tip care se pricepea bine de tot la lampi.

Pornim de la formula lui Barkhausen:

S*Ri=µ sau

S=µ/Ri

Asa cum am scris µ ramane constant in timp iar pe masura ce lampa se uzeaza creste Ri si automat scade S.

La 6C33C µ are valori intre 2,5 si 5 in functie de forma geometrica a sistemului de emisie,deci implicit de producator.

µ=ΔUa/ΔUg pt Ia=constant

Cu alte cuvinte factorul de amplificare reprezinta variatia tensiunii anodice determinata de variatia tensiunii de grila astfel incat curentul anodic sa ramana acelasi.

S=ΔIa/ΔUg pt Ua=constant

Transconductanta S sau Gm reprezinta dependenta curentului anodic de tensiunea de grila la o valoare constanta a tensiunii anodice.

6C33C noua are Gm intre 20 si 50 mS (mA/V)

Ri=ΔUa/ΔIa pt Ug=constant

Rezistenta interna a lampii reprezinta variatia tensiunii anodice determinata de variatia curentului anodic pt o tensiune de grila constanta.

6C33c are Ri intre 80 si 130 ohm noua,

 Pt cine vrea sa imperecheze lampi fara a aloca un buget considerabil recomand doua scheme bune:

-RAT tube tester,al lui Steve Bench,montaj care e super fain, dl.Popa Marius poate sa confirme asta deoarece cred ca e singurul din Romania care l-a realizat si-l foloseste frecvent. Link aici 

http://triodeel.com/tester.htm

- montajul lui A.Moglia,testerul de THD,Gm si µ

link aici

http://www.bartola.co.uk/valves/2012/11/04/thd-gm-and-μ-tester/

 

Studiind ambele scheme o sa realizati ca fara CCS nu ...merge,nu numai pt tubul asta ci ca regula generala unde e vb de masurarea transconductantei.

App de CCS si servobias, lampa asta fara ele e dusa,cu toate ventilatoarele de sub soclu,de aia tot zice @Victor de alea doua ore de functionare. In plus fara un driver bun nu scoti nimic din ea,o incingi degeaba.

 

Sorry pt off_topic si astept postarile lui adrian apoi ...se stie..

 

 

 

 

 

 

Link spre comentariu

În schema asta de test http://www.elforum.info/uploads/monthly_05_2015/post-175212-0-14703300-1431365727.png postată de Lăzăroiu nu te opreşte nimeni să variezi amplitudinea tensiuni de atac gc(adaugi în schemă un potenţiometru bobinat 1k disipatie>1W).Deasemeni nu te opreşte nimeni să dai atacul defazat din altă sursă de semnal.Dacă ai amplificatorul realizat din tuburile alea finale (20buc de care să face vorbire) poţi alege/determina/identifica cu uşurinţă perchile din cât permite lotul.Nu cred că victordascalescu54  intenţionează să extindă lotul 6C33C(deja existent).

Sau cine vrea/ştie poate realiza cu mare uşurinţă un catometru individual 6c33c(de la catometru am plecat).

 

victordascalescu54 scrie aşa:

"sincer ma asteptam ca macar cineva din Bucuresti sa ma invite sa masor cele 20-30 de tuburi pe care le am si scapam si unii si altii de acest "stres" (nu as fi ramas dator....)"

 

Practic până acum membri elforum(din Bucureşti) nu pot răspunde acestei cerinţe (nu doresc să ofere din timpul biologic limitat ,nu deţin echipamentul necesar etc).

 

Domnule victordascalescu54 mai bine soliciţi aici schema unui catometru  destinat strict 6C33C.( dacă construieşti un amplificator cu finale 6c33c cu siguranţă poţi realiza un catometru destinat 6c33c).

Editat de Vizitator
Link spre comentariu
Vizitator viobio

Ca sa destresez topicul,ma ofer sa masor eu tuburile, mai puțin 6C33C,nu am timp și chef sa fac un montaj pt măsurarea lor,pot măsura cam orice tub,am un catometru ELPO 507,stie sa măsoare destule.

Link spre comentariu

În schema asta de test http://www.elforum.info/uploads/monthly_05_2015/post-175212-0-14703300-1431365727.png postată de Lăzăroiu nu te opreşte nimeni să variezi amplitudinea tensiuni de atac gc(adaugi în schemă un potenţiometru bobinat 1k disipatie>1W).Deasemeni nu te opreşte nimeni să dai atacul defazat din altă sursă de semnal.Dacă ai amplificatorul realizat din tuburile alea finale (20buc de care să face vorbire) poţi alege/determina/identifica cu uşurinţă perchile din cât permite lotul.Nu cred că victordascalescu54  intenţionează să extindă lotul 6C33C(deja existent).

Sau cine vrea/ştie poate realiza cu mare uşurinţă un catometru individual 6c33c(de la catometru am plecat).

 

victordascalescu54 scrie aşa:

"sincer ma asteptam ca macar cineva din Bucuresti sa ma invite sa masor cele 20-30 de tuburi pe care le am si scapam si unii si altii de acest "stres" (nu as fi ramas dator....)"

 

Practic până acum membri elforum(din Bucureşti) nu pot răspunde acestei cerinţe (nu doresc să ofere din timpul biologic limitat ,nu deţin echipamentul necesar etc).

 

Domnule victordascalescu54 mai bine soliciţi aici schema unui catometru  destinat strict 6C33C.( dacă construieşti un amplificator cu finale 6c33c cu siguranţă poţi realiza un catometru destinat 6c33c).

Se pare ca asta este solutia, deci imi reduc "pretentiile" la obtinerea unei scheme simple (sunt la nivel mediu jos de hobby) pe care sa o folosesc in montajul amplificatorului pe care-l construiesc...deja sursa este gata. Poate ca asa se va rezolva .... Inca odata va multumesc si sa ma scuzati daca uneori incit la unele polemici, dar asta ar insemna ca proiectul meu e bagat in seama si ma bucur.

Link spre comentariu

Nu m-aş bucura aşa repede, din toată agitaţia va rămîne doar ideia cu debaraua, cît priveşte ampliful, cred că sînt unii curioşi dar atît.

...............

Sînt multe lămpi imposibil de verificat cu un catometru de firmă, industrial, clasic, cum vreţi să-i spuneţi, mai ales cele militare, metalo-ceramicele toate, seriile GM, GK, GI... etc.

Atît din cauza soclurilor deosebite, cît şi a alimentărilor.

..................

Pe lîngă subiect:

Pe vremea ailaltă se mai făceau şi studii interesante, am găsit la biblioteca tehnică de unde lucram unul făcut la Politehnică despre două loturi de lămpi ptr folosit în nu ştiu ce comenzi industriale prin 1968-70. S-a constatat că E80F Valvo erau neîmperecheate deşi se ceruse expres fabricantului asta, spre deosebire de loturile din RDG sau Cehoslovacia care erau cu toleranţă strînsă. Nu-l mai am, era plin de tabele de măsurători şi grafice, dar sigur nu ieşea un procent mare de lămpi cu aceleaşi caracteristici.

Dacă la lămpi mici e destul de complicat, o fi mai bine la borcane? Sau depinde de stricteţea celui care măsoară?

Editat de zal
Link spre comentariu

In discutia pe care am avut-o ieri cu alti pasionati de OTL-uri din Italia, acestia au ridicat la fileu urmatoarea problema: tuburile 6c33c, zic ei, in configuratia pe care am ales-o de totem, nu prea are rost sa le imperechem dupa curentul anodic dar se pare ca din constructie au o variate destul de mare ca si curent de grila, iar ei zic ca ar trebui sortate tuburile cu un curent de grila cat mai mic (2-3 mA)

ASA SA FIE ?

Link spre comentariu
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări