Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor
florincccc

Letcon termostatat simplu

Recommended Posts

... păi termocuplele nu generează o tensiune de X milivolţi, în funcţie de temperatura detectată de joncţiune?
singurul lucru pe care nu-l ştiu e corespondenţa dintre nivelele de tensiune şi temperatură.
iar până acuma am măsurat tensiunea pe termocupla letcoanelor cu "supermultimetrul fabricat de NASA" 830, pus pe rangul de 200 mV cc :)

ce îmi arăţi la miva e identic cu ce vedeam eu pe ebay şi le spuneam "termocuple pentru aparatul de măsură", pentru că fix la asta se folosesc...
săptămâna asta sau următoarea am să-mi iau un blister de baterii pentru proteză, şi de obicei, le cumpăr de la ei. am să adaug şi unul d'ăla la comandă, mersi de link! :)
sau mai bine iau aşa ceva... tot voiam să iau unul, fix pentru măsurat temperatura, dar de fiecare dată când făceam comanda, nu mai aveau pe stoc, apoi nu mai aveam eu bani de cheltuit... :)
http://www.mivarom.ro/catalog/product_info.php/multimetru-838-sonda-temperatura-p-2633
asta pentru că măcar vine mai repede, nu peste 1-2 luni! :rade:

Share this post


Link to post
Share on other sites

MifTy se poate folosi orice sonda de Avometru.

Acum depinde ce letcon folosesti, daca folosesti clona Hakko cu termocuplu, sa sti ca sunt destul de reproductibile ca imprastiere din cuza ca folosesc un termocuplu K care este standard.

 

Arata letconul tau asa:

https://s25.postimg.org/sglvzah7z/letcon_AOY.jpg

???

 

Daca da, atunci te pot ajuta eu cu valorile pe rezistenta si corespondenta pe varf. MARE ATENTIE iti recoamnd ca in nici un caz sa nu depasesti 23mV pe termocuplul din letcon, ca mai sus mananci rapid din viata lui.

 

Daca este alt model atunci totul depinde de ce randament are respectivul model si trebuie sa generezi un tabel cu temperatura rezistentei (evidentiata de termocuplul din letcon) versus temperatura varfului.

 

 

Si o chestiune greu de inteles pentru multi: orice letcon, chiar si JBC masoara prin senzorul sau temperatura in rezistenta, iar statia face o extrapolare corecta doar in regim static si afiseaza temperatura varfului.

Uite asta este unul din subiectele pe care vreau sa le discut neaparat daca apare o rubrica speciala de letcoane...

 

 

Si niste precizari, ca m-am documentat tot din cauza letcoanelor:

- cu o jonctiune de siliciu mai robusta (1N4007) poti masura pana la 200-250 grade chiar si variatia sub curent constant este liniara

- in rezistenta letconului poti sa ai 100-150 grade mai mult ca pe varf

- un termocuplu K este o sudura pe doua fire de aliaj definit (cromel-alumel) deci foarte simpla, rezista indiferent ce zice producatorul si la tempoeraturi care iti distrug letconul, deci nu fii timorat...

- tabelele de termocuplu K sunt toate identice - nu este nici o ameteala. De aia si zicem ca imparecherea intre letcoane cu senzor K este foarte buna. Confuzia si ameteala vine de la cei carora le este greu sa inteleaga ca sunt doua temperaturi distincte, cum am spus in fraza cu bold de mai sus:

  • temperatura varfului pe care trebuie sa o masori pe varf, cu senzorul cufundat intr-o picatura mare de fludor topit (sau cu termometru special pentru varf)
  • temperatura rezistentei, mai mare si cu 100-150 grade, citita de senzorul din rezistenta, adica al letconului

 

PS - zici ca dupa 35mV se incalzeste greu - slava domnului, ca altfel se ardea! - se incalzeste greu ca ai probabil peste 700-800 grade in rezistenta si atata se poate cu 50W. Daca era JBC sa vezi la 250W ce bine mergea inainte, dar si ce sigur se topea... Nu te mai du in teste peste 20mV pe senzorul letconului, iar in utilizare recomand sa nu depasesti 23mV.

Share this post


Link to post
Share on other sites

fix la fel, minus mufa: avea un fel de DIN cu pini de diametre şi distanţe între ei nonstandard. adică pinii erau mult mai subţiri decât DIN normal (mai am câteva bucăţi), iar distanţele între ei erau mai mici ca la mufa DIN clasică... în plus, era îmbrăcată într-un fel de manşon din acelaşi material cu filet pe interior... am rupt ebay-ul în două căutând o mufă mamă pereche, nimic!
pentru mufa celui din poza ta e simplu: gx-5 "for aviation" :)

tabelele de termocuplu or fi identice, dar dintr-un motiv sau altul nu găseşti doi producători diferiţi de termocuple care să fie de acord că pisica e pisică, şi i se spune pisică, fiecare inventează pentru pisica lui alt nume! :rade:
de aici "ameţeala"! :)

în ce priveşte "sa nu depasesti 23mV pe termocuplul din letcon, ca mai sus mananci rapid din viata lui", am ajuns inclusiv la 36 mV... mai mult nici nu mai avansa temperatura, şi nici nu aveam tupeu să stau să văd cum mi se topeşte letconul în mână.
ciudat, vârful nu mi s-a făcut incadescent, cum au păţit unii de pe forum... în schimb mi s-a fleşcăit garnitura de plastic în care e turnată "piuliţa" aia de la rădăcina mânerului... am cârpit-o cu o poxilină expirată de 7 ani! :)))))))))
chiar mai bine, că era prea subţire pentru suporturile mele de letcon... intra cu totul prin ele, acum stă bine... şi chitul ăla e deja tare ca betonu'! :)

Share this post


Link to post
Share on other sites

Borna este G16 ca are 16mm (mai exista o borna de aviatie de 12mm)

 

Deci daca este de formatul respectiv, atunci cand ai 23mV pe termocuplul letconului ai pe varf 420 grade. Precizia afirmatiei mele este satisfacatoare pentru statie de lipit (...ca nu este termometru...).

Desi producatorul considera acceptabil regimul pana la 450-460 grade pe varf - pentru lipituri normale 420 este o limita acceptabila logic - in plus cam trebuie sa aplici un derating pentru absolut orice produs chinezesc...

 

Acum letconul asta te tine cat te tine, daca iei altul fii si tu mai bland! nu depasi cei 23mV.

Sa sti ca folosind varfurile standard (insa de forma/dimensiunea necesara) + fludor cu plumb eutectic eu ma trezesc deseori lucrand sub 330 grade, temperatura pe care in general nu o depasesc. Cu varful cel mai bine potrivit lipiturii vei reusi lipituri la temperatura minim posibila, ceea ce este bine nu numai pentru echipament ci si pentru piesele lipite.

Share this post


Link to post
Share on other sites

......................

 

Si niste precizari, ca m-am documentat tot din cauza letcoanelor:

- cu o jonctiune de siliciu mai robusta (1N4007) poti masura pana la 200-250 grade chiar si variatia sub curent constant este liniara

- in rezistenta letconului poti sa ai 100-150 grade mai mult ca pe varf

- un termocuplu K este o sudura pe doua fire de aliaj definit (cromel-alumel) deci foarte simpla, rezista indiferent ce zice producatorul si la tempoeraturi care iti distrug letconul, deci nu fii timorat...

- tabelele de termocuplu K sunt toate identice - nu este nici o ameteala. De aia si zicem ca imparecherea intre letcoane cu senzor K este foarte buna. Confuzia si ameteala vine de la cei carora le este greu sa inteleaga ca sunt doua temperaturi distincte, cum am spus in fraza cu bold de mai sus:

  • ..............................

 

 

Poate ca da dar imbatrineste foarte repede la acea temperatura si apoi nu mai ai masuratori reproductibile.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Masuratul cu jonctiunea de 1n4007 nu este un experiment al meu, l-am gasit descris pe net si prezentarea era foarte credibila. Problema deteriorarii progresive, fiind mult peste Tj permis sunt convins ca apare.

 

Insa oricum 250 grade nu poate sa aiba nici o aplicatie la letcoane, unde trebuie sa se depaseasca 400 grade pe varf si sigur 500 pe rezistenta.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Borna este G16 ca are 16mm (mai exista o borna de aviatie de 12mm)

 

Deci daca este de formatul respectiv, atunci cand ai 23mV pe termocuplul letconului ai pe varf 420 grade. Precizia afirmatiei mele este satisfacatoare pentru statie de lipit (...ca nu este termometru...).

Desi producatorul considera acceptabil regimul pana la 450-460 grade pe varf - pentru lipituri normale 420 este o limita acceptabila logic - in plus cam trebuie sa aplici un derating pentru absolut orice produs chinezesc...

 

Acum letconul asta te tine cat te tine, daca iei altul fii si tu mai bland! nu depasi cei 23mV.

Sa sti ca folosind varfurile standard (insa de forma/dimensiunea necesara) + fludor cu plumb eutectic eu ma trezesc deseori lucrand sub 330 grade, temperatura pe care in general nu o depasesc. Cu varful cel mai bine potrivit lipiturii vei reusi lipituri la temperatura minim posibila, ceea ce este bine nu numai pentru echipament ci si pentru piesele lipite.

de-aia ziceam de pisici şi nelămuriri...

GeoMar spunea ceva despre nişte tabele cu corespondenţele respective, dar topicele unde erau ataşate, deşi mai sunt, ataşurile nu mai sunt, iar eu am devenit doar de curând interesat de subiect... încă un motiv serios să iau 838-ul ăla.

n-o fi "ostroment NASA", dar tot e mai bun decât nimic, şi să fac estimări pe ghicite...

 

ah, şi dacă mai are cineva prin pc tabelele cu pricina, ar fi minunat dacă le-ar mai urca undeva... :)

Share this post


Link to post
Share on other sites

Hai ca ai noroc, norocul este ca subiectul urmator este ultimul din lista mea de subscrieri, datat 2014.

(subiectul ramane acolo, dar nu stiu cum mai o sa dau de el...data viitoare)

 

http://www.elforum.info/topic/90856-etalonare-si-eficienta-statii-de-lipit/page-5

 

Nu este tabelul lui Geomar, este tabelul meu, il gasesti la ultima postare, era perioada in care am studiat amanuntit problema, sa stii ca erau 6 bucati de letcoane pe care le-am testat deci datele sunt media pe grup si cred eu ca este destul de relevanta, mai ales ca apoi am confirmat valorile pe un lot si mai mare.

Masuratorile sunt facute injectand puterea mentionata, dupa vreo 20 minute, timp suficient ca sa fi ajuns aproape de echilibru.

 

Tabelul original avea valorile in mV si pe varf si pe rezistenta, ambele fiind termocuplu K si conversia la temperatura s-a facut din tabelul de termocuplu K, plus 22 grade temperatura mediului.

Valorile de temperatura sunt mai intuitive in ce priveste diferenta dintre varf si rezistenta.

 

 

Interesant este ca nimeni nu prea baga in seama tabelul respectiv, desi a fost si muncit si cred ca si are valoare practica de a te duce mult mai repede la rezultate fara sa reiei masuratorile. In plus cine isi face o statie nu prea asre rost sa achizitioneze asa multe letcoane.

 

 

Si niste comentarii (rautacioase):

- deci cupland letconul direct, fara termostat, nu trebuie depasiti 13V. De la 13 V incolo este supravoltare si termostatul moduleaza energia.

- este o mare prostie ce se susutine prin unele threaduri cu functionarea acestor letcoane la 12V, ca ar trebui sa stai 20 minute langa el, apoi sa faci o lipitura si urmatoare lipitura probabil dupa alte 10 minute...

Share this post


Link to post
Share on other sites

stai, că GeoMar n-a spus că e tabelul lui, ci că "exista cândva pe forum un tabel cu temperaturi", probabil că nu ştia de topicul ăla... cum nu ştiam nici eu până n-ai pus linkul :)
iar dacă vorbeşti de ultimul tabel... e inutil pentru mine: ăla e pentru letcoane cu termistor, nu cu termocuplă... iar eu am o clonă Hakko cu termocuplă tip K. dar mai încolo in topic sunt şi nişte tabele pentru termocuple tip K.

se poate ca letcoanele alea "cu mufă de aviaţie" să fie clone cu termistor... nu ştiu, nu cunosc, doar de curând am fost interesat de subiectul ăsta... mai ales că am cumpărat clona asta foarte ieftin pe ebay, până în 3 usd...
sunt destui pe youtube sau instructables care se căinau că "nu le merge staţia" copiată după Hakko cu clonele alea... cred şi eu: Hakko original are termistor, nu termocuplă... şi de asemenea se găsesc destule alte proiecte de staţii de lipit destinate exact letcoanlor hakko cu termistor... de pildă, staţia lui ZL2PD... care arată foarte sexy ( :wretre ), şi a fost al doilea motiv "serios" să cumpăr letconul ăla de pe ebay... pe atunci nu ştiam că există două variante de clone de Hakko...

al doilea letcon pe care îl am, cel cu care am vrut iniţial să fac un Wolf, nu mi-a ieşit, apoi... am reuşit una, care, după o vreme, mi-a fost cerută împrumut, şi împrumutată a rămas, că letconul nu l-am dat, şi oricum tipu' zicea că are deja unul, dar nu are cu ce-l alimenta... apoi două, pentru că mi-au cerut după aia nişte unii să le fac şi lor, şi le-am făcut... pe plăcuţă cu găurele!
atunci mi-a ieşit fără reproş, din prima, am "calibrat" pe bază de topit fludor şi topit paduri/umplut paduri în 10 minute, şi verificat dacă la temperatura setată se opreşte încălzirea rezistenţei... asta de o fac (iar) pentru mine, e rupere şi sf şi durere de minte... aşa... al doilea letcon pe care îl am e unul cu mâner alb, ca ăla pe care l-a pozat Ovidanie în topicul la care ai dat link... dar pe el nu scrie nimic, cu excepţia rozetei de tablă... acum am văzut că scrie ceva pe ea, până acum nu m-am uitat: SOLDERING SL-I 24V48W, şi atât.

din măsurătorile de ieri-alaltăieri, când voiam să-mi dau seama de ce naiba mi-e comandat aiurea-n păpuşoi triacul (auzi chestie, dacă pun mâna pe rezistenţa din baza tranzistorului de comandă triacul primeşte comanda, dacă nu, nu primeşte nimic... iniţial am crezut că nu primeşte tensiune de la termocuplă, dar dacă ar fi fost aşa, s-ar fi încins tot timpul, din lipsă de feedback "ho, bă, opreşte-te, s-a ajuns la temperatura potrivită!"), am observat că cele două se comportă cam la fel în ce priveşte valorile măsurate la intrarea în montaj a termocuplei, cu aproximativ aceiaşi timpi de încălzire... dar cum nu am aparate de măsură cu termocuplă, nu am habar ce temperaturi or fi corespunzând... de-aia aveam nevoie de tabele... să-mi fac idee măcar orientativ ce se petrece acolo...

şi să ştii că n-am glumit deloc... 35-36 mV a fost tensiunea maximă măsurată de mine, poate o mai creşte în plus, dar, cum am spus, n-am mai avut tupeu să aştept... nu mai primea triacul comanda de "stop", şi încingeam letconul de pomană... după tabelele din topicul pus de tine acolo, ar corespunde pe la 500-600 grade C! :rade:

Share this post


Link to post
Share on other sites

Letcoanele dupa care s-a facut tabelul: Gordak si no-name sunt ambele cu termocuplu K.

 

Ca sa le deosebesti de cele cu PTC pe conectorul de pe cablu, dinspre statie este borna cu gauri. La cele cu PTC, la fel ca originalul, este conectorul cu pini.

Share this post


Link to post
Share on other sites

mai uită-te odată la tabelul pus de tine acolo: http://www.elforum.info/topic/90856-etalonare-si-eficienta-statii-de-lipit/page-5?do=findComment&comment=1006496 (despre el vorbim, pentru că m-ai trimis "la ultimul tabel pus de tine acolo", şi ăla e ultimul pus de tine...)

dacă sunt toate letcoane cu termocuplă, de ce ai scris "temp. rezistenţă gordak" şi "temp. rezistenţă - no-name"?
nu ar fi trebuit să scrii "valoare tensiune termocuplă", sau ceva de genul ăsta?:)
sau ăla e un tabel cu temperatura rezistenţei de încălzire, fără treabă cu senzorul de temperatură?

mersi de indiciul cu mufa... am să ţin cont de el, pentru că n-am renunţat încă la ideea staţiei lui ZL2PD... prea e zen, prea e frumoasă, prea e numai bună de fraierit nabii! :wretre
pentru conformitate, ultima schemă de staţie de lipit de aici: http://www.zl2pd.com/SolderingStation.html
nu şi carcasa... poate după ce-mi fac imprimantă 3D... :)

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pai vezi, iarasi ne intoarcem la perceptii, si modul meu de exprimare era destinat sa inlature confuziile.

 

Am mai spus ca in functionarea letconului ai doua valori de temperatura - cea a sursei de energie, adica a rezistentei + cea a varfului.

 

2. temperatura varfului - este simplu sa o intelegi corect, este cea cu care lipesti. Se masoara incarcand varful cu fludor care la temperatura respectiva va fi lichid si cufundand in el un termocuplu. Puteam sa fac tabelul cu milivolti, dar este mai intuitiv cu grade Celsius, dar cele doua valori sunt legate fix intre ele conform tabeului de termocuplu K, mai precis decat scala unui avometru...

 

1. temperatura sursei de energie = temperatura rezistentei - este evident ca sursa de incalzire trebuie neaparat sa fie mai calda decat varful, pentru ca de acolo vine caldura si pana ;a varf are si distanta lunga (prin cupru) si distanta grea (prin aerul din jurul rezistentei).

Treaba este ca temperatura rezistentei este citita de senzorul din letcon - deci in tabel apare corect "temperatura rezistentei" dar puteam sa pun foarte bine mV cititi de termocuplul din letcon - insa temperatura este mai intuitiv...

Daca scriam - corect de altfel - "valoare termocuplu", multi ar fi crezut ca este temperatura varfului, si asta este profund gresit.

 

Din tabel se vede ca rezistenta este mai calda cu 100-150 grade decat varful, lucru normal...

 

Deci citeste cu atentie si incearca sa nu vii cu preconceptii gresite.

Adica sa fie clar ca temperatura rezistentei este temperatura citita de termocuplul letconului.

 

****

 

Poate de aia a trecut neobservata si neutilizata munca respectiva, multi gasesc greu de inteles ce spun eu acolo foarte clar...

Share this post


Link to post
Share on other sites

... deci tabelul ăla e valabil pentru clonele Gordak/Hakko cu termocuplă, iar valorile de acolo sunt cele măsurate pe rezistenţa de încălzire... ok.
ar fi fost foarte utili şi milivolţii, mai ales când nu ai nimic cu ce să măsori temperatura în afara unui termometru medical, de care pot spune că se găseşte în orice casă... şi ştim bine care e temperatura maximă pe care o poate indica! :)

în altă ordine de idei, am făcut aseară comanda, la ora asta e încă "în aşteptare", probabil că marţi seara, cel mai devreme, o să pot face nişte măsurători cât de cât ok...
între timp, mai am alte câteva lucruri de făcut, unele pentru a-mi uşura măsurătorile alea... :)
şi absolutamente offtopic... cum naiba de nu există semireglabili cu valori între 1 şi 4.7 mega decât la tme şi pe ebay/aliexpress? :(

Share this post


Link to post
Share on other sites

Probail ca exista si in alte parti ... numai atunci cand il cauti nu exista decat unde te costa transportul mult sau unde pretul este aberant.

Dar il cumperi si mai apoi vei tot gasi si ieftin si accesibil - legile lui Murphy...

 

*****

 

In tabel am trecut grade Celsius special pentru a pune evidenta diferenta rezistenta/varf -> nu pentru ca am vreun fix, ci pentru ca acolo titlul este "etalonare si eficienta statii lipit"

Ori cea mai buna masura a eficientei este o diferenta cat mai mica intre cele doua temperaturi.

La letcoanele cu varf schimbabil nu prea se poate mult mai bine de atat.

 

La letcoanele de generatii mai noi, cu cartridge schimbabil (acesta include varf + rezistenta + senzor) randamentul are premise de a fi semnificativ mai mare deoarece nu mai exista acel strat de aer, de care am pomenit, intre rezistenta si varf.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.
Note: Your post will require moderator approval before it will be visible.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.


×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.