Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor
florincccc

Letcon termostatat simplu

Recommended Posts

O corectura pt postul meu anterior:

Termocuplul tip K are 41microV/grad iar termocuplul tipJ are 50microV/grad

 

 

Am "masurat" orientativ temperatura pe varful letconului cu un multimetru DT0208A si un termocuplu K pus in contact cu varful letconului, cu letconul alimentat din sursa de 15V, in repaus, pe suport si am obtinut urmatoarele cifre (care au doar valoare orientativa datorita conditiilor de masura sia  aparatului de masura in sine)

 

Pe fiecare pozitie a comutatorului am masurat de mai multe ori, mai multe cicluri de termostatatre si am notat extremele

 

Pozitie comutator termostat / minim temp. citita pe multimetru / max.temp.citita pe multimetru (grade celsius)

 

0  / 101   /  107 

1  / 142   /  148 

2  / 180   /  186 

3  / 216   /  225 

4  /  252  /  262

5  /  287  /  299

6  /  318  /  335

 

Mai sus n-am mai mers pentru ca ciclurile de termostatare durau prea mult

 

Rezultatele par consistente, de obicei folosesc treapta 3 pentru fludor cu plumb si treapta 4 pentru fludor fara plumb

 

Am mai observat o foarte proasta conductie a caldurii intre rezistenta si varf la tipul asta de letcon: intre momentul stingerii ledului care indica alimentarea rezistentei letconului si momentul cand varful atinge varful de temperatura trec 15-20 sec pe treptele mici de termostatare (0-4) si 25-30 secunde pe treptele mari (5-6...)

Timpul asta apare si intre momentul aprinderii ledului de incalzire si atingerea minimului de temp pe varf

Edited by florincccc

Share this post


Link to post
Share on other sites

1. Intarzierea de propagare a temperaturii este normal sa existe, din pacate masurarea ei exacta si comparatia intre diverse letcoane necesita aparatura nu gluma cu loggere si samplere ca sa inregistrezi valoarea de propagare.

In plus ea nu reprezinta (neaparat) un fenomen rau, "masa termica" a varfului si a intregului ansamblu este un tampon care se incalzeste si apoi cedeaza direct caldura catre insula + piesele + aliajul de lipit in timpul actiunii propriu-zise, mult inainte ca termostatul si reactia de incalzire a rezistentei sa intre in actiune. De asta exista varfuri normale si heavy-duty (cu masa termica marita).

 

Deci eu zic ca din punctul asta de vedere letconul este probabil normal.

 

2. Masuratorile tale sunt fundamental diferite de ce am eu, de ce zic altii etc.

 

- fludor normal cu plumb - <tu zici 216-225>

Daca este temperatura pe varful letconului - nu poate fi adevarat.

La mine 300-380 grade, confortabil 330 piese uzuale 360 piese mari sau dificile.

Asa sunt etalonate mai toate aparatele, in jur de 350 grade. Si veciul meu Weller TCP are varfuri cu gradatia 7 care corespunde la 370 grade

 

- fludor fara plumb <252-262>

Fata de normal la mine 350-420 grade, confort 380-400.

 

Deci fie ai abatere grosolana (...si iti puneai mai sus problema de 2-3 grade...) fie sunt alte grade ca nu sunt nici Farenheit nici Celsius.

Tine cont ca varful se "raceste" de la piesele de lipit si fludor in mod normal cu 50 grade in momentul lipiturii (chiar si 100 grade e inca normal) deci daca ai avea 216 grade minus 50 ai ajunge mult sub cele 182 grade necesare, fara sa mai socotim si alte rezistente termice interpuse, la fiecare schimbare de material prin care trece caldura.

Edited by Dxxx

Share this post


Link to post
Share on other sites

Fludorul cu plumb comun cu 60% staniu si 40% plumb are intervalul de topire intre 183 si 190 grade C; adica la 183 grade incepe sa se topeasca dar nu e lichid in totalitate ci doar la 190 grade este lichid in toata masa.

Fludorul 63/37 nu prezinta interval de topire ci se topeste in toata masa la 183 grade celsius 

 

Fludorul fara plumb cu staniu 97-99 si diferite fractiuni de cupru si argint se topeste undeva la 217-230 grade in functie de aliaj

 

Vorbim doar despre aliajele uzuale folosite in electronica hobby, nu despre aliaje pentru lipit tevi sau aliaje cu temperatura mica de topire.

 

 

Nu inteleg de ce n-as putea sa topesc cu un letcon cu varful la 220 grade fludor cu plumb cu temperatura de topire de 190grade C

sau fludor cu plumb cu letconul la 250-260 grade C  (piese comune din montaje comune nu IGBTuri de pe placa de forta din vreun invertor de sudura)

 

 

Letconul e prost, nasol si naspa, e cel mai ieftin, la 6euro nu trebuie sa ma astept la altceva, varful se formeaza cu pelicula de fludor foarte greu si se oxideaza repede. Nu trebuie in nici un fel sa fie comparat cu Weller , Ersa......

 

Aparatul de masura din postul anterior este de fapt DT9208A adica precizie minima intr-o carcasa de zici ca e sapuniera, asa ca 10-20 grade abatere nu m-ar mira.

 

 

 

PS :

cred ca in primul post am scris mult si prost daca n-am reusit sa evidentiez ca asta este doar un proiect ultra-low-cost

si ca alte consideratii despre precizie s-ar referi la alt gen de proiecte, mai elaborate. 

 

Ideea de la care am pornit este ca un termostat simplu e suficient pentru hobby.

Edited by florincccc

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu e nici o problema ca vrei sa te referi la o "nisa".

In mare parte iti dau dreptate la ideea ca dispozitive simple pot fi satisfacatoare atata timp cat le stii limitatrile si tii cont de asta cand le folosesti.

 

Acum, faptul ca la varful letconului trebuie sa ai intre 350 si 380 pentru lipituri confortabile cu aliaj cu plumb, punct de topire pe la 182 grade sau 183-190 cum spui tu este deja de notorietate.

 

De ce?

- cum spuneam deja, atunci cand atingi suprafetele de lipit care sunt reci temperatura varfului va plonja cu 50 chiar 100 grade, singura care ajuta este masa termica a varfului, pentru ca pornirea termostatului si sosirea noii energii injectate ia timp. Gasesti grafice ilustrative la Hakko pe site.

- in afara de timpi de propagare mai tine cont ca intervin diverse rezistente termice inseriate.

 

Adica caldura vine din masa varfului, trece apoi la un strat de fludor topit de pe varf si apoi la traseul de cupru de pe PCB.

Insa este necesar ca mai departe de aici sa treaca din nou printr-un strat de fludor lichid pana la piciorusul componentei.

Asta daca tu tii varful pe PCB.

In cazul ca tii varful pe piciorus, traseul va fi inversat.

Desigur ca bine ar fi sa tii varful pe ambele.

 

Gandeste-te ca la toate aceste treceri exista rezistente termice de contact.

In plus exista si rezistenta termica in mediu omogen, cat de departe trebuie sa se propage topirea in acelas material (sudura nu e punctiforma).

 

- pierderi de energie prin radiatie si convectie din intreaga masa incalzita.

 

Deci din cauza tuturor acestor pierderi iti trebuie temperatura aia in plus.

Share this post


Link to post
Share on other sites

De fapt ai dreptate, pentru lipituri corecte, realizate in 2-3 secunde trebuie sa fiu pe treapta 5 minim :)

 

Pe treapta 3 incepe sa topeasca fludorul ceea ce este corect dpdv al temperaturii dar nu-i suficient

Edited by florincccc

Share this post


Link to post
Share on other sites

Deja este mai bine, dar in continuare, chiar si treapta 5 pare a fi subetalonata (286-300 versus 350).

Share this post


Link to post
Share on other sites

M-ai facut sa demontez letconul sa vad cum e facut...

din pacate / din fericire nu am mers pana la capat.

 

Intr-adevar cablurile pentru prelungirea termocuplelor nu sunt foarte flexibile insa eu am niste termocuple cu cabluri subtiri si relativ flexibile, cred ca merg bine la letconuri.

 

Cat despre scule profesionale, nu cred ca folosesc termocuple, cu RTD, de exemplu PT100 sau ceva asemanator. Avantajul este ca nu au nevoie de cabluri de compensare, nici nu trebuiesc amplificate tensiuni mici. Este totusi o presupunere, nu o certitudine.

 

Eu am un letcon chinezesc, pe care o sa il studiez in curand, o statie de lipit cu aer cald chinezeasca si un Weller WD1 cu stilou WP80. Nu am reusit sa gasesc schema acestuia, dar am gasit pe google schema de la WSP80 si , judecand dupa amplificatorul senzorului de temperatura, as spune ca este un RTD.

Pentru WD1, weller declara o precizie de 9°C, ceea ce mi se pare curios, avand in vedere ca imi da posibilitatea de a seta cu o rezolutie de 1°C. Oricum, sunt multumit si de Weller si de chinez. Nu mi-as construi un letcon termostat deoarece se gasesc chinezesti destul de bune pentru cat costa.

 

 

Aaa... era sa uit, mai am niste letconuri chinezesti cu potentiometru pe ele, poti sa le setezi temperatura. Odata mi s-a stricat unul si l-am demontat dar nu imi amintesc sa fi gasit un termocuplu in el, cred ca era tot o rezistenta.

 

Unele letconuri de la Weller (si alte firme probabil), care au temperatura fixa au un material magnetic care la o anumita temperatura se demagnetizeaza si deschide un contact.

 

Daca reusesc sa descopar ceva poate contribui cu informatii...

post-175050-0-38495700-1411475629_thumb.jpg

post-175050-0-49199300-1411475929_thumb.jpg

Edited by one

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cred ca cel din poza are senzor cu termistor , ca in schema de mai jos

post-176697-0-41167600-1411477927_thumb.jpg

Edited by miron1947

Share this post


Link to post
Share on other sites

One

 

Da bine mai baiatule, eu zic ceva si tu te apuci sa demolezi casa???

 

- Da, cablul de la letcon trebuie sa aiba 5 trasee (uzual, unul ESD), si sunt toate de cupru, asa e convenabil sa le faci.

Stiu ca la senzori (termocuplu, evidet) separati situatia sta cum zici tu, insa cablul de la senzor nu este atat de chinuit in utilizare ca cel de la letcon, ca nu ar rezista.

 

- Da, iarasi, letconurile de calitate mai buna au senzor rezistiv.

 

- 9°C la Weller este asa ca Weller e Weller. Cum am spus pe peste tot fata de valoarea absoluta o abatere de 20°C pentru letcon este acceptabila, ca nu e termometru. Mai mult conteaza reproductibilitatea relativa intre afisarile succesive.

Rezolutia de citire e normal sa fie 1°C

 

- Letconul ala cu setare temperatura poate sa fie cum zici, dar poate sa fie si cu un simplu variator, fara bucla de masurare... Adica fara termostatare.

 

- Da, exact asa e TCPul meu. Varfurile sunt calibrate ele si marcate cu numere, cel uzual este numarul 7 corespunzator la 370 grade.

Pastilele magnetice sunt din aliaje diferite si la atingerea unei anumite temperaturi isi pierd proprietatile megnetice si elibereaza o tija care deschide circuitul de alimentare. Cand se raceste suficient proprietatile magnetice revin, se atrage tija care inchide contactul si reincepe incalzirea. And so on.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Weller magnastat (letcon cu control magnetic  a temperaturii) este patentat din 1960

 

Cifra de pe pastila indica temperatura in sute de grade Fahrenheit. Sunt curios sa masoare cineva temperatura si variatiile de temperatura reale pe un Weller. Avantajele incontestabile sunt acoperirea de calitate a varfului si fiabilitatea.

 

Parerea mea este ca o scula de 100-200 de euro trebuie sa produca bani, pentru hobbystii romani banii astia nu se disponibilizeaza chiar asa usor. Afisarea digitala a temperaturii este un moft din punctul meu de vedere.

Singurul upgrade de care as fi interesat ar fi comanda incalzirii letconului in PWM (salve de impulsuri) cu latime  proportionala cu diferenta de temperatura intre temperatutra setata si temperatura varfului (parca statia lui NOSTALGIC  lucreaza asa, daca nu ma insel)

Edited by florincccc

Share this post


Link to post
Share on other sites

Practic actiunea oprit / pornit a unui termostat este perfect echivalenta cu actiunea unui PWM - din punct de vedere energetic

 

Singurul motiv pentru care ai putea sa investighezi diferentele dintre cele 2 variante ar fi pentru aplicatii care necesita un control "deosebit" al variatiilor termice.

Ajungi pe teren de studiu stiintific si asa ceva necesita aparatura pe care probabil nu o ai.

Fii sigur ca firmele mari fac asa ceva si daca ele nu au "inventat" modalitati superioare atunci pentru tine nu poate avea aplicatie practica, poate cel mult de divertisment.

 

In ultima instanta defapt variatia cea mai mare la initierea lipiturii este contracarata doar de "masa termica" pentru ca reactia termostatului nu poate fi in nici un fel asa de rapida.

Singurul castig evident este daca poti face un sistem cu predictie, care sa reactioneze inaintea initierii lipiturii - poate un sistem computerizat cu senzori de puls , deschidere a irisului,  EEG pe zona de proiectie kinetezica la mana cu care actionezi letconul  - care sa ghiceasca intentia operatorului inainte de a se materializa... HiHi

Edited by Dxxx

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cred ca cel din poza are senzor cu termistor , ca in schema de mai jos

Posted Imagetempcontrol-soldering-ckt.jpg

 

Intr-adevar se pare ca schema este foarte asemanatoare cu ceea ce este pe placa.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cred ca cel din poza are senzor cu termistor , ca in schema de mai jos

attachicon.giftempcontrol-soldering-ckt.jpg

aia e schema de Hakko 9xx cu letcon cu termistor.

o plăcuţă echipată fără faţă pentru aia e circa 5 USD pe ebay, şi cu plăcuţă... mă rog, masca frontală, între 6 şi 9 USD, în funcţie de foamea de bani a chinezului.

 

există letcoane "Hakko" care arată fix la fel ca "surorile" lor cu termistor, dar care au termocuplă tip K, nu termistor.

cu unul din ele m-am potcovit eu, după ce-am achitat fenomenala sumă de 2,4 USD (o rezistenţă de schimb costă în jur de 1,5 USD)! :)

 

comparativ cu solomonul e fioros de uşor, de fapt, uneori te uiţi la mână special ca să vezi dacă ai ceva, sau doar ţi se pare. singura hibă: cablul de conectare e cam scurtuţ.

iar avantajul "macsim" e că e plin de vârfuri de schimb pentru Hakko, nu ca la Solomon, unde cauţi disperat, şi nu găseşti decât de la 10 ioroi unul... bineînţeles, din u kei, jermanika sau italea... şi cică "sunt foarte ieftine, domnu'... astea e orijinale"! :rade:

uitam: nu e topicul lui Ovidanie, ci al lui Wolf! :)

la una din "căderile" forumului, când s-au bulibăşit topicele, dintr-un motiv sau altul topicul a rămas fără "autor" (pesemne pentru că el plecase deja atunci, nu mai ştiu exact de ce şi cum, şi nu mai avea user), şi Ovidanie (parcă moderator pe-atunci) s-a trecut acolo, altfel se pierdea absolut tot... aşa, au scăpat cam 150-200 de pagini din 3-400 câte erau... sau cam aşa ceva.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ai adus la suprafata un topic vechi unde am surpriza sa ma autodescopar... combativ. Ulterior am renuntat sa mai incerc sa lamuresc oamenii si in general cam pastrez tacerea, cu speranta ca se va face candva si o sectiune mai mult sau mai putin specializata pentru autodotare (aparatura de laborator diy) sau chiar una speciala de letcoane.

 

Si sa stii ca varfurile alea sunt si cele mai ieftine disponibile uzual, si sunt si foarte bune, eu le folosesc de 4 ani si suprafata activa este ca noua, la toate. Plus ca ai forme si marimi foarte variate.

Share this post


Link to post
Share on other sites

...

cu speranta ca se va face candva si o sectiune mai mult sau mai putin specializata pentru autodotare (aparatura de laborator diy) sau chiar una speciala de letcoane.

...

Ar fi utila o sectiune "Aparatura de Laborator DIY" :aplauze , acum sunt destule proiecte de laborator (surse, statii, testere, etc) imprastiate in diverse sectiuni/topicuri. :)

Share this post


Link to post
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.
Note: Your post will require moderator approval before it will be visible.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.


×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.