Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor
florincccc

Letcon termostatat simplu

Recommended Posts

Fac parte din generatia care si-a facut mana cu pistolul de lipit Radioprogres dar de ceva timp simteam nevoia unui letcon termostatat si pentru acasa.
Am puricat forumul si n-am fost multumit deloc.
 
Topicul cu statia de lipit deschis de Ovidanie prin 2006 are 150 de pagini, am avut bunavointa sa rasfoiesc vreo 70 de pagini si n-am mai rezistat, informatia e imprastiata, trunchiata si greu de gasit acolo.
Am luat totusi de acolo schema lui wolf pentru studiu.
Am mai gasit si alte subiecte cu statii de lipit cu Atmega inspirate din situl unui polonez.Complicatii inutile pentru mine...
 
M-am intors la schema lui wolf si am incercat s-o inteleg.
 
Schema se compune dintr-un amplificator de tensiune pentru termocupla (fara compensare a jonctiunii reci a termocuplei!!!) si un comparator cu histerezis care compara tensiunea amplificata a termocuplei cu un nivel de tensiune stabilit din potentiometrul de reglaj al temperaturii. 
Comparatorul cu histerezis realizeaza termostatarea varfului letconului comandand un triac ce alimenteaza sau nu rezistenta de incalzire a letconului printr-un triac. Simplu, nu?
 
 
 
Din schema lui wolf s-a nascut o intrebare: De ce sa amplific tensiunea data de termocuplu inainte s-o dau comparatorului? Intrebarea poate parea inutila in conditiile in care preturile operationalelor uzuale sunt ridicole. 
In primul rand pentru ca nu exista compensare a jonctiunii reci a termocuplei astfel incat erorile de citire a temperaturii varfului sunt atat de mari incat nu merita complicatia ( erorile de masura a temperaturii varfului pot fi si de 20-50 grade Celsius; O sa revin asupra acestor erori...) 
In al doilea rand pentru ca un montaj atat de imprecis (erori posibile de 10-20%) nu justifica in nici un fel vreo prelucrare digitatala a semnalului si cu atat mai putin afisarea temperaturii cu rezolutie de 0,1% a unei marimi care contine erori posibile de 10-20%. 
In fine asa am vrut eu sa incerc si alta varianta: un singur comparator cu histerezis care foloseste direct tensiunea data de termocuplu pentru termostatare. 
 
 
 
Nivelele de tensiune date de termocuplul letconului meu sunt  9mV pentru aprox 100 grade C si 41 mV pentru maximul de temperatura atins de letcon dupa ce a stat vreo 30 min alimentat la 19V.
Am folosi 10 mV si 45 mV ca si extremele utile date de termocuplul din letcon pentru temperaturile minime si maxime utile.
Tensiunea data de termocuplu e comparata cu tensiunea luata de pe un potentiometru de 90ohmi(asta am gasit in cutia cu maimute, un comutator decadic cu rezistente de 10ohmi lipite pentru un proiect mai vechi, abandonat) legat prin doua rezistente care stabilesc minimul si maximul de tensiune la o sursa stabilizata de 2,65V facuta cu un LM 431
 
N-am avut disponibil traf de 24V AC asa ca m-am orientat spre sursa in comutatie, cu 2 variante:
1 Alimentator laptop de 19v 5A rezultand o putere de 30w pe rezistenta letconului. Suficient pentru mine (letconul este de 24v 48W cu termocuplu; J sau K, naiba stie)
2 O sursa in comutatie de 12 V modificata, n-am reusit sa-i cresc tensiunea de iesire la mai mult de 15 V in conditii de stabilitate si cu interventii minime. Rezulta vreo 18W pentru letcon, suficient pentru lipituri mai finute.
 
N-am putut sa ma hotarasc asa ca i-am lasat si sursa de 15 V in interior si i-am pus si mufa pentru alimentatorul de laptop.
 
Datorita alimentarii in CC triacul a sarit din schema si in locul lui a poposit un mosfet IRF530N (asta am gasit rapid prin cutiile cu maimute)
 
A rezultat urmatoarea schema:
 
 
 
Valoarea de 90 de ohmi mi-a picat mie bine pentru ca asta mi-a cazut in mana. Dupa calcul pentru o variatie intre 10 si 45 mV corespunzand unei temperaturi intre 100 si 450 grade Celsius(foarte aproximativ) au rezultat rezistentele de 22 ohmi si 6,4 Kohmi(totul rotunjit dupa ce am gasit disponibil). Rezistentele de 1Kohm stabilesc prin Lm 431 un curent de 7-8 mA, suficient cat sa asigure stabilizarea celor 2,65V din care prin divizare rezulta 10-45mV.
 
Daca n-as fi gasit comutatorul ala decadic as fi cautat un potentiometru de 1K (am preferat valori mici ale rezistentelor pentru ca in conditiile unor semnale utile de ordinul zecimilor de milivolt sa apara zgomote cat mai mici) si l-as fi incadrat cu o rezistenta de 220-300ohmi jos si una de 65 Kohmi sus. Cine vrea poate sa calculeze mai exact.
 
 
A rezultat asta, montaj paianjen, pentru 10 piese n-are rost cablajul:
 
 
I-am dat drumul fara rezistenta de histerezis (cea nemarcata in schema), jucaria functiona si termostata dar in perioada comutarii se incingea mosfetul de-l gaseu dracii datorita tranzitiilor necontrolate intre inchis/deschis.
Am pornit cu 3Mohmi rezistenta de histerezis si am coborat treptat, pe la 500-800Kohmi comutarile au devenit ferme, la final am montat un 430Kohmi.
 
Dupa jumatate de zi de probe:
 
Si o poza cu un stick USB pe aparat ca sa vedeti proportiile:
 
 
Detalii:
 
Am preferat comutatorul decadic cu rezistente in primul rand pentru ca m-a scutit de desenarea unei masti frontale cu gradatii, cu pretul (minor, zic eu) ca nu se poate regla fin temperatura ci doar in 10 trepte de vreo 30grade Celsius (daca o sa simt nevoia o sa-i pun si un potentiometru de reglaj fin, dar nu cred ca e nevoie)
 
Letconul folosit e unu de 40 lei, cel cu varful gol la interior si cu rezistenta ceramica in interior, am impresia ca este cel pentru statiile ZD 929. Nu stiu ce fel de termocuplu are daca e J sau k.
 
Ca de obicei decuparea carcasei a fost partea cea mai dificila, noroc ca e plastic toata, o am mai de mult stiu ca am dat 7 lei pe ea la miva... sau adela.... . Dupa 12 ore in priza nu se incalzeste nimic excesiv, nu-i nevoie de nici o ventilatie sau radiatoare.
 
 
Despre masurarea temperatutii cu termocuplul. 
 
Termocuplul da o tensiune proportionala cu diferenta de temperatura intre capatul cald aflat undeva in varful letconului si capatul rece aflat in manerul letconului.(aproximativ)
As vrea  sa accentuez: tensiunea data de termocuplu nu e proportionala cu temperatura varfului letconului ci cu diferenta de temperatura dintre capetele termocuplei din letcon deci diferenta de temperatura dintre varful letconului si interiorul manerului.
 
Sa presupunem ca am construit o statie digitala dupa schema polonezului sau cea de pe radiokot.ru. Ma apuc sa etalonez statia si fac asta intr-o magazie, unde iarna am 10 grade Celsius. Fac totul in mare graba astfel incat capatul termocuplei din manerul letconului abia ajunge la vreo 20 grade celsius. Stabilizez temperatura pe varf la 230 grade celsius si reglez statia sa-mi indice 230 grade C.
Neexistand compensare pentru temperatura, milivoltmetrul masoara tensiunea corespunzand diferentei de 210grade celsius si-mi afiseaza 230 grade Celsius. Trece jumatate de an, e vara, am 30 grade celsius in magazie si lucrez intensiv cu statia . Dupa jumatate de ora temperatura capatului rece al termocuplei aflat in manerul letconului ajunge pe la 50-60 grade Celsius (o presupunere plauzibila). 
Statia mea imi indica  tot 230 grade Celsius dar de fapt varful letconului este termostatat conform diferentei de 210 grade Celsius si are in realitate 260-270 grade celsius. Cam nasol, nu-i asa?
Asta inseamna o eroare de 10-20%.
Eu imi inchipui ca am 230 grade pe varf si de fapt am 270 si parlesc smd-uri si dau vina pe chinezi ca fac piese proaste.
 
E doar un scenariu exagerat, dar posibil si care isi produce efecte intr-o mai mica sau mai mare masura in toate schemele cu termocuplu cu capatul rece necompensat.
 
Polonezul a scris cateva cuvinte despre minusul asta dar a minimalizat erorile posibile. In fond e un proiect DIDACTIC din care el a avut ceva de invatat si a ajutat si pe altii sa invete si are tot respectul meu pentru asta. Dar masurarea temperaturii cu erori ce pot ajunge si la 10-15% nu justifica in nici un fel dpdv practic prezenta unui controler digital.
Pannovy a folosit in statia lui un Lt1025 pentru compensare dar l-a montat in interiorul statiei cand acesta trebuia asezat in contact termic cu capatul termocuplei adica in manerul letconului si astfel a aruncat cu banii pe geam fara folos.
 
In practica se foloseste, de pe vremea bunicului, compensarea derivei termice a capatului rece al termocuplei. (google: cold junction compensation )
 
 
Metoda cea mai veche: sa tine capatul rece la o temperatura stabila cunoscuta, in gheata topita adica zero grade celsius. E utila doar in laborator nu in aplicatiile practice.
Metoda cu cabluri de compensare. Muta problema derivei termice a capatului rece al termocuplei mai la vale. Foloseste fire de legatura pentru termocupla de masura din anumite metale care formeaza cu metalele din capatul termocuplului alte joctiuni tip termocuplu care dau tensiuni ce in anumite conditii compenseaza deriva termica. Ramane necesitatea pastrarii temperaturii constante de referinta la capatul cablului  de compensare.
 
 
 
Compensarea cu termistor sau cu jonctiune semiconductoare. e metoda cea mai ieftina si accesibila:
 
 
 
 
...
 
 
 
 
Metoda cu CI specializate: TI, Linear.... au produs o  mare varietate de integrate folositoare, ramane problema pretului lor care desi nu e mare e semnificativ pentru un miniproiect de genul asta...
 
Amanunt esential: DIODA, TERMISTORUL, CI-ul DE COMPENSARE TREBUIE SA SE AFLE IN CONTACT TERMIC CU JONCTIUNEA RECE A TERMOCUPLEI SA SA-SI FACA TREABA, adica in manerul letconului cu fire separate...
 
sau poate exista si letconuri mai scumpe cu termocuplul avand capatul rece in mufa sau cu alte metode de compensare interne.
Edited by florincccc

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ai grija cu intrarea operationalului!(in statia de lipit zd912 ,operationalul are si 2 diode pe intrare)

Edited by q_acdc

Share this post


Link to post
Share on other sites

Hi Hi

Sa termocompensezi are rost daca faci niscai termometru.

Pentru letcon este exact frectie la piciorul de lemn - ce contezaza un offset la inceputul scalei de 10-20 grade atunci cand masori temperaturi de 300-400 grade? Iti spun eu - fractiuni de grad. Histerezisul pe rezistenta o fi sa zicem 20 grade, insa inertia + capacitatea termica a varfului face variatii la varf de peste 50 grade. Deci?

 

Unele probleme le pui fundamental gresit, poate vrei sa citesti pe topicul asta cate ceva:

http://www.elforum.info/topic/90856-etalonare-si-eficienta-statii-de-lipit/

 

In rest parte a ideii este buna, si eu studiez de ceva timp un letcon cu SMPS, am deja multe exemplare functionale in teste practice - fara repros.

Share this post


Link to post
Share on other sites

@Dxxx

 

Hi Hi

Sa termocompensezi are rost daca faci niscai termometru.

 

 

Sunt de acord, teoria despre masurarea temperaturii cu termocuplul am postat-o pentru cei care au construit Statii de lipit cu afisare a temperaturii si control digital.

Mi se pare o risipa de resurse si o economie de creier sa pui microcontrolere la treaba pentru a termostata un letcon , sa afisezi temperatura acestuia cu o rezolutie de 0,1-0,2 %  si sa citesti aceasta temperatura cu un termocuplu necompensat care iti poate aduce erori de 10%

 

Ti-am citit de mult topicul si am inteles de acolo ca oricum exista un histerezis al temperaturii inerent de 5-10-20 grade si ca temperatura pe varf nu este acelasi lucru cu temperatura interna a rezistentei de incalzire, care este temperatura reala citita de termocuplu. Diferenta intre cele doua fiind in functie de constructia letconului si de 50 grade.

 

De asta am ales o schema ultra-simpla de termostat fara complicatii, de asta nu mi-am batut capul cu un reglaj fin al temperaturii, stiu ca o abatere de 30 grade ar fi ceva uzual

 

ce contezaza un offset la inceputul scalei de 10-20 grade atunci cand masori temperaturi de 300-400 grade? Iti spun eu - fractiuni de grad

Dupa parerea mea vorbim de diferente de 20-30 grade nu de fractiuni de grad.

 

Unele probleme le pui fundamental gresit

Detalii... argumente?

 

 

@q_acdc

 

Banuiesc ca ai dreptate, diodelle alea in antipalarel intre intrarile operationalului ar trebui sa limiteze tensiunea ce poate sa apara intre intrari.

Tensiuni de nivelul asta apar:

- daca scot mufa letconului cu el alimentat: n-am s-o fac,

- daca se intrerupe termocupla: asta este

-in momentul in care comut temperatura, asta ar trebui luata in considerare

 

Multumesc pentru sugestie

Edited by florincccc

Share this post


Link to post
Share on other sites

ce contezaza un offset la inceputul scalei de 10-20 grade atunci cand masori temperaturi de 300-400 grade? Iti spun eu - fractiuni de grad

Dupa parerea mea vorbim de diferente de 20-30 grade nu de fractiuni de grad.

 

Tu etalonezi la o temperatura sa zicem de 375 grade, unde poti avea eroare (de etalonare) de zero.

Atunci valorile tale se vor inscrie grafic pe o dreapta care daca termocompensensezi va trece la origine prin zero grade / zero citit.

Daca dreapta are offset (adica nu termocompensezi) atunci nu trece prin zero, ci afiseaza zero la 20 grade reale.

Cele doua drepte se vor intersecta doar in punctul de 375 grade.

Insa tu folosesti practic letconul intre 350 si 400 grade, adica +/- 25 grade fata de punctul de etalonare. Deci abaterea va fi de 25/375 x 20 adica sub doua grade.

Da, nu sunt fractiuni de grad, dar sunt total neglijabile, adica la minim vei avea 351,5 grade real si la maxim 373,5 grade fata de 350 si 375. Te asigur ca neliniaritatea termocuplului e mai mare. In plus 10-20 grade nu sunt practic semnificative.

 

Unele probleme le pui fundamental gresit

Detalii... argumente?

 

Pai textul este stufos, m-am chinuit sa-l citesc si unele lucruri imediat au aparut ca gresite.

Vezi, ma faci sa il citesc a doua oara si nu imi face placere:

 

- CORECT este asa: tensiunea data de termocuplu  e proportionala cu diferenta de temperatura dintre varful letconului (termocuplul propriu zis, jonctiunea calda) si interiorul manerului (2 jonctiuni dintre capetele termocuplului si firele care merg spre statie, din cupru =  jonctiunea rece, de referinta).

- neaparat trebuie sa amplifici semnalul de la TC pentru ca va trebui sa masoare bine de la 10 mV, ceea ce e comparabil cu offsetul unor comparatoare (3mV) deci vrei sa nu fie eronata citirea, adica sa te duci pe intrarea comparatorului la sute de milivolti.

Basca ca daca vrei sa rejectezi mizerii e bun un amplif instrumentational (na ca am romanizat-o)

- scenariul tau e nerealist din mai multe motive:

1. un incepator poate face asa, adica se ia dupa citire. De aia ai potentiometrul, asa ca e de datoria ta sa observi ca trebuie sa dai la o temperatura mai mica. Pe toata durata folosirii letconului faci asta, fie ca ai afisor precis sau nu, pentru ca la situatii diferite ai nevoie de temperaturi diferite...

2. un letcon bun nu incalzeste manerul nici cu 10 grade peste mediu, adica zona cu jonctiunea rece este special departata/izolata termic de varf. Daca al tau nu face asa, cauta unul mai bun.

3. daca procedezi "nemteste" adica indicatia numerica este foarte importanta pentru comportamentul tau, atunci trebuie sa fii consecvent: reetaloneaza indicatia daca se modifica conditii (termice) de mediu cu mai mult de 5 grade, adica revii la eroarea de numai 1,5 grade de mai sus.

4. in practica sa fim seriosi, indicatia numerica este ajutatoare, dar nu primordiala, tot vei regla temperatura tu, in functie de aliaj, marime insule, tip componente, ritm lipire etc, etc

Edited by Dxxx

Share this post


Link to post
Share on other sites

Tu etalonezi la o temperatura sa zicem de 375 grade, unde poti avea eroare (de etalonare) de zero. 

 

Eroarea de zero exista doar intr-o minte care nu intelege ca temperatura manerului letconului poate sa varieze.

 

Fals daca nu raportezi la temperatura manerului letconului (jonctiunea rece) care este de 20grade pe suport si de 37 de garde cand este tinut in mana o perioada lunga de timp.

 

Dreapta aia a ta se plimba pe grafic in sus si in jos in functie de temperatura manerului, nu sta fixa pentru ca asa ai legiferat tu.

 

Eroare spre zero ai doar daca temperatura jonctiunii reci este tot timpul aceeasi (si in practica nu este, temperatura manerului nu este fixa decat daca da Ponta o lege in sensul asta, sau daca compensezi jonctiunea rece)

 

 

Asa am scris eu acum vreo luna

Termocuplul da o tensiune proportionala cu diferenta de temperatura intre capatul cald aflat undeva in varful letconului si capatul rece aflat in manerul letconului.(aproximativ)

As vrea  sa accentuez: tensiunea data de termocuplu nu e proportionala cu temperatura varfului letconului ci cu diferenta de temperatura dintre capetele termocuplei din letcon deci diferenta de temperatura dintre varful letconului si interiorul manerului.
 
Si asa ma corectezi tu azi:
- CORECT este asa: tensiunea data de termocuplu  e proportionala cu diferenta de temperatura dintre varful letconului (termocuplul propriu zis, jonctiunea calda) si interiorul manerului (2 jonctiuni dintre capetele termocuplului si firele care merg spre statie, din cupru =  jonctiunea rece, de referinta).
 
Nu am ce sa comentez in plus.
 
Daca nu-ti face placere sa citesti mergi pe forumul miresici,ro
Edited by florincccc

Share this post


Link to post
Share on other sites

Deci eu ti-am raspuns punctual.

Vad ca nu esti de acord si defapt nu inteleg referitor la ce anume.

 

Exprimarea ta initiala  este ambigua si alambicata in textul respectiv.  Cea pe care o pui acuma (zici tu veche de o luna) este corecta si mult mai clara, sunt de acord cu ea.

 

Teoria cu incalzirea manerului cu mana poate sa fie acceptabila in esenta, insa:

- uzual letconul nu se tine continuu in mana, de aia exista suport.

- manerul este de principiu special facut termoizolant, asa ca nu ar trebui sa conduca temperatura prea tare nici in mod inversat.

- chiar daca admitem ca mana incalzeste cu zece grade manerul ( ceea ce este mult prea mult) asta nu va transla indicatiile centrate pe 375 grade decat cu 2,6%, ceea ce este acceptabil lejer, sunt multe alte surse de eroare mai mare. Un ciclu normal de histerezis are 30 grade intre maxim si minim.

 

Probabil ca mai putem dezbate cine stie cate chichite si situatii teoretice insa:

- letconurile de la firme cu traditie nu fac compensarea jonctiunii de referinta.

- tot ce cunosc eu ca mergand (foarte bine) in practica nu are asa ceva.

 

Deci ceea ce spun eu - asa ceva nu e necesar si nu se justifica nici teoretic, nici practic.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Exprimarea ta initiala  este ambigua si alambicata in textul respectiv.  Cea pe care o pui acuma (zici tu veche de o luna) este corecta si mult mai clara, sunt de acord cu ea.

 

Daca n-ai fost in stare sa citesti postul initial(de unde este citatul ala) nu inteleg de ce dai din tastatura pe aici.

 

Mai ales ca n-ai inteles nimic din masurarea temperaturii cu termocuplul si din compensarea variatiei temperaturii la jonctiunea rece.

 

Tu etalonezi la o temperatura sa zicem de 375 grade, unde poti avea eroare (de etalonare) de zero.

Atunci valorile tale se vor inscrie grafic pe o dreapta care daca termocompensensezi va trece la origine prin zero grade / zero citit.

Daca dreapta are offset (adica nu termocompensezi) atunci nu trece prin zero, ci afiseaza zero la 20 grade reale.

Cele doua drepte se vor intersecta doar in punctul de 375 grade.

Insa tu folosesti practic letconul intre 350 si 400 grade, adica +/- 25 grade fata de punctul de etalonare. Deci abaterea va fi de 25/375 x 20 adica sub doua grade.

 

Intersectia aia a dreptelor la 375grade e valabila doar la 375grade DIFERENTA de temperatura intre jonctiunea rece si calda nu la 375 grade Celsius

 

Incearca sa faci 5 grafice :Utermocuplu/temperatura jonctiunii calde cu jonctiunea rece la 10-20-30-40grade C  si unul cu Utermocuplu/ DIFERENTA de t intre jonctiunea calda si cea rece si poate o sa intelegi

Edited by florincccc

Share this post


Link to post
Share on other sites

Inteleg ca nu intelegi...

 

Mai citeste inca o data si inca o data poate totusi...

Share this post


Link to post
Share on other sites

Hai sa cobor

 

Ce tensiune da un termocuplu K cu capatul cald la 375grade C si capatul rece la 375grade C?

 

Ce tensiune da un termocuplu k la 375-275 grade  C?

 

Ce tensiune da un termocuplu K la 375-175 grade C?

 

Ce tensiune da un termocuplu K la 375-75grade C?

 

Ce tensiune da un termocuplu K cu capatul cald la 375 si capatl rece la 50 grade C?

 

Ce tensiune da un termocuplu K cu capatul cald la 375 grade C si capatul rece la 20 gradeC?

 

Daca termostatul foloseste direct tensiunea necompensata de pe termocuplu pentru termostatare si daca capatul rece este la 20 grade si termostatul este reglat pentru o diferenta de 355grade c atunci pe varf(aprox) avem 375 grade C , Pentru acelasi reglaj (355grade diferenta de temperatura)daca capatul rece al jonctiunii este la 50 grade C atunci pe varful letconului avem 405 grade C. Termostatul actioneaza dupa tensiunea de pe termocuplu care este proportionala cu DIFERENTA  de temperatura dintre cele doua jonctiuni NU proportionala cu temperatura capatului cald 

 

Cred ca ne pierdem timpul dgeaba.

N-are rost sa ma obosesc doar ca sa-ti dau citate de acum o luna si pentru tine sa fie noutati absolute pentru ca n-ai nici cea mai mica intentie sa citesti si sa intelegi.

Edited by florincccc

Share this post


Link to post
Share on other sites

Intr-adevar ma opresc aici, exact pentru ca imi pierd timpul degeaba.

 

Tot ce intrebi retoric tu mai sus are sens, insa tu nu tii seama de un singur lucru pe care ti-l explicasem eu cu graficul care trece prin zero:

 

Daca jonctiunea ta rece (minerul) se afla obisnuit la 50 grade si temperatura de etalonare este 375 atunci tensiunea care intra in aparat este intr-adevar corespunzatoare la numai 325 de grade insa tu etalonezi acea tensiune la 375!!! (adica citirea pe ecranul statiei de lipit, daca mai trebuia spus).

 

Si atunci citirile utile intre 350 si 400 vor avea o eroare fata de real de numai cateva grade.

Daca ar fi termometru si te-ai duce cu citirile spre temperatura de 0 grade abaterea va creste progresiv la cele 50 de grade, ca tu ai deturnat etalonarea - dar nu e termometru!

 

Basca ca manerul de la un letcon bun nu trece de temperatura corpului ... ever!

 

OK, daca nici asa nu intelegi, asta este.

Eu doar incercam sa te lamuresc si sa te ajut.

Construieste si tu jumatate din cate letcone termostatate am facut eu si apoi mai vorbim.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Hai sa cobor

 

Ce tensiune da un termocuplu K cu capatul cald la 375grade C si capatul rece la 375grade C?

 

Ce tensiune da un termocuplu k la 375-275 grade  C?

 

Ce tensiune da un termocuplu K la 375-175 grade C?

 

Ce tensiune da un termocuplu K la 375-75grade C?

 

Ce tensiune da un termocuplu K cu capatul cald la 375 si capatl rece la 50 grade C?

 

Ce tensiune da un termocuplu K cu capatul cald la 375 grade C si capatul rece la 20 gradeC?

ma bag si eu in seama....(scuze ! daca deranjez)

va intreb ,dece va trebuie raspuns la aceste intrebari?

am facut si  eu aceasta statie simpla termostatata....si nu mi-a trebuit decat o ora sa o calibrez pe cateva temperaturi mai uzuale ...restul nu ma interesat prea mult!

dece va trebuie atatea calcule complicate ?care in teorie pot fi bune dar in practica sunt total eronate!?

cand ,foarte simplu puteati sa puneti un potentiometru de 100 ohmi(pentru reglaj temp.) si pe axul acestuia fixati un cursor ...iar in jurul axului potentiometrului puteati sa puneti un cadran din hartie (privizoriu sau permanent) 

se punea in functiune statia si se regla potentiometrul pana cand la  varf va indica temperatura dorita (ex. 250*c) se lasa sa se stabilizeze aceasta temperatura vreo 5 minute si pe urma se insemneaza pe cadranul de hartie pozitia in care se afla cursorul pot. ...apoi se trece la alta temperatura ...si tot asa, pana terminati ....

nota:-temperatura varfului se masoara cu un ap de masura cu sonda termocuplu...

sper ca nu aveti sa lipiti cu acesta statie... echipamente NASA!??

daca  va trebuie o precizie "micrometrica" a temperaturii? folositi o statie profesionala de lipit !

pentru o activitate de depanare si de constructii amator,  aceasta etalonare(descrisa de mine) e "super precisa"! 

stiu ca multi care nu au" indemanare" ...au tendinta sa dea vina pe statia de lipit!  :rade:

Edited by elmar

Share this post


Link to post
Share on other sites

Intervin si eu desi nu am citit cu atentie tot si am o oarecare experienta cu termocuplele:

 

Prelungirea termocuplului cu cabluri de cupru din maner nu isi are rostul, se gasesc termocuple cu cabluri lungi, deci compensarea se poate face in statia de lipit, la mufa unde cablul intra in statie. 

 

Un termocuplu K, (cel mai utilizat si mai usor de gasit), da cam 41uV/°C, la 400°C va da 16.397mV (K type thermocouple table pe google), ma surprinde ca florincccc masoara 41mV, doar daca nu a utilizat un alt tip de termocuplu. De fapt, nu ma surprinde si va spun de ce.

 

Consideratiile legate de jonctiunea rece sunt in general corecte, dar sa nu uitam ca letconul este alimentat cu niste cabluri paralele cu cele ale termocuplului, deci zgomotul indus este destul de mare. Etajul de intrare nu este de tip diferential deci ce se masoara acolo nu prea are legatura cu teoria. Offsetul amplificatorului operational este de cativa milivolti deci o fractiune din tensiunea maxima generata de termocuplu, nu mai vorbesc la temperatura ambianta, eroarea ar fi mai mare decat lipsa compensarii jonctiunii reci. 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am masurat din nou tensiunea pe termocuplu cu un multimetru digital si cu o rezistenta in paralel de 1kohm (ca n-am un analogic de precizie)pentru ca tensiunea e prea ciudata

 

Cu letconul alimentat la 19v, incins la max in 20 min 38mV corespunzand pentru un termocupluK cu 41mV/grad la 926grade, iar pentru un termocuplu J cu 59mV/grad la 760grade

 

Cu letconul incins la max din sursa de 15V  am 27mV adica 658grade pt un K si 540 pt un J

 

Am masurat scotand mufa din "statie" cu letconul nealimentat

 

Cifrele aste nu se prea pupa cu nimic, multimetrul e bun

Share this post


Link to post
Share on other sites

Desi ziceam ca nu ma mai bag si am sters subscribe-ul, am dat din nou de topic.

 

Termocuplul este 98% tip K.

(19 V inseamna aproape 30 W continuu si concorda cu masuratorile mele o temperatura intre 900 si 1000 grade, evident in repaus fara a face lipituri)

Intr-adevar ai acolo peste 900 grade si vei arde curand rezistenta, eu nu vroiam sa trec deloc de 600 grade. Acum cine nu vrea sa-si protejeze echipamentele...

 

Pe threadul amintit aici (vezi postul meu in acest topic, la numarul 3) am mentinut letconul la 13 Volti (adica 13W continuu) si varful a ajuns la 400 grade dupa ce cresterea s-a plafonat .

In acel moment termocuplul din rezistenta letconului indica temperatura rezistentei cu aproximativ 130 grade in plus, si tineti cont ca a fost un lot de 6 bucati letconuri, deci sunt valori medii.

 

Concluzia mea este ca in nici un caz alimentarea continua a unui letcon de 24V nominal nu trebuie facuta cu peste 14V, adica maxim 450 grade la varf si 600 grade pe rezistenta.

Tensiuni mai mari merg doar cu termostatarea letconului, alimenarea intrerupandu-se cand se ajung pragurile respective de catre termostat (450, maxim 475 sunt temperaturile maxime pe varf la cei mai multi producatori)

Desigur ca exista o dispersie in functie de model si producator.

 

ONE

"Prelungirea termocuplului cu cabluri de cupru din maner nu isi are rostul, se gasesc termocuple cu cabluri lungi, deci compensarea se poate face in statia de lipit, la mufa unde cablul intra in statie."

 

Nu cred de loc, cel putin tot ce am desfacut eu are jonctiunea de referinta in manerul letconului, pentru a face cablul sa fie flexibil (si ieftin, si inlocuibil ca il mai topim accidental)

Daca tu ai vazut cabluri suficient de elastice pentru legatura statie-letcon din cromel si din alumel inseamna ca ai avut pe mana cine stie ce chestie profi.

Edited by Dxxx

Share this post


Link to post
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.
Note: Your post will require moderator approval before it will be visible.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.


×
×
  • Create New...