Jump to content
ELFORUM - Forumul electronistilor

Sursa in comutatie 220v putere 90w-120w


costyy86
 Share

Recommended Posts

Doresc sa fac o sursa in comutatie cu alimentare 220v, cat mai compacta cu o putere de 90w-120w si tensiunea pe iesire sa fie stabilizata.

Ea va alimenta un motor de 12v timp de 5-6 minute de cate 4 ori pe zi.

Modelul de sursa la care voi ajunge va fi probabil executat si pentru a alimenta o statie de lipit 24v/2A.

Am gasit o schema destul de simpla, insa nu cred ca pot mari puterea, desi iesirea sursei este de 12v/5A, ar fi ok pentru statia de lipit la care voi dubla tensiunea si 2.5-3a ar fi suficient, dar pentru 12V si minim 8A cat am nevoie pentru motoras, nu stiu daca pot scoate atat din ea.

Mai jos postez schema si linkul schemei.

 

http://danyk.cz/impulz3.html

post-20529-139829796678_thumb.png

Link to comment
Share on other sites

Mai întâi salut faptul că nu ai renunțat .Acum , ON TOPIC. Schema funcționează fără probleme . Autorul este ( din câte îmi dau seama, urmăresc site-ul lui de mult ) foarte serios și tot ce e postat e încercat și merge ! Schema este de fapt o variantă clasică de CRC . Poți , în principiu să te duci până pe la 100W sau ușor peste cu această schemă , cu câteva observații:- Schema , cu tranzistoarele indicate este la limită . Se observă de altfel raportul mic de transformare folosit ( 6:1 care duce la o reflectată de cca 75V doar ) . Aceasta înseamnă - inductanță mică - curent mare - pierderi mari. Folosind un tranzistor cu Uds de 800V se poate mări raportul de transformare la 10-12 : 1 , se poate mări inductanța primarului - rezultă micșorarea curentului și a pierderilor ( chiar dacă un tranzistor de 800V are Rdson mai mare )- Aceste scheme sunt relativ sensibile la unele componente . La controlerele integrate toleranța este , de obicei, mai largă. Va trebui deci să fi pregătit să tatonezi unele valori - probabil condensatorul de 2n2 - eu am ajuns și la 22n în teste dar trebuie să meargă mai jos , snubberul - cu siguranță, poate rezistența de 47R din baza bipolarului. Eu aș încerca schema așa cum este dar - cu tranzistor de minim 600V și cu sarcină mai mică la început - și cu nelipsitul bec în serie . Atenție ! Fără limiterea cu bec ( sau alt fel de limitare ) , oprirea accidentală a oscilațiilor duce la defectarea instantanee a MOSFET-ului . Știu ce spun ! Deocamdată atât, mai revin dacă e cazul.Completare . Miezul poți să îl folosești cel indicat de el (pare a fi E42/21/15) , este ușor supradimensionat dar evită saturația.

Link to comment
Share on other sites

@costyy86 Pai tocmai ce discutaram dincolo ca flyback-ul este de ocolit si tu alegi chiar asta?... Sau poate nu stii sa diferentiezi flyback de forward ( o problema serioasa )...Scopul sugestiei mele cu topic nou era menit sa trateze conceptia de la capat a unei scheme, si nu adaptarea uneia deja existente, tratarea detaliata a fiecarui sector de circuit, si alegerea solutiilor optime pentru fiecare in parte, un astfel de subiect ar fi fost util oricui, nu numai tie, un subiect care sa descrie pasii de urmat in conceperea unei surse in comutatie stabilizata, tu insa ai ales un flyback simplu, situatie in care sincer sa fiu nu vad rostul unui subiect nou.

Link to comment
Share on other sites

Mariane , dacă se limiteză sub 100W și vrea să studieze flyback - schema asta s-ar putea să-l ajute mai mult decât una cu controler integrat. Și , pentru toată lumea , flyback-ul este un subiect mereu nou.În rest, am exprimat și eu aceași părere. Dar forward ( simplu sau semipunte sau orice altă variantă ) să-l faci de la zero , nu mai e chiar așa de simplu. Odată ce a respins ideea modificării unei surse ATX după o procedură gen ”instructables” adică : ”Se scoate rezistența de 2k2 și se pune una de 1k” ( nu că aș avea ceva împotrivă , Doamne ferește ) atunci , asta este o cale bună de a învăța . Lecția 1 Flyback , Lecția 2 Forward cu un tranzistor ...EDIT și OFF TOPIC ( puțin ) După discuții din zilele astea , am început să scriu un material - știu că mai există subiecte dar eu vreau un material compact , un doc sau pdf ) despre flyback - care să plece de la premiza cunoașterii fenomenelor de bază. Pentru că nu mi-am impus niciun termen și nicio ordine am început să scriu despre snubbere - mă apropiu de o pagină , fără demonstrații . Deci , mai este loc și la flyback . Și apoi , titlul original al subiectului este dat de un flyback . Există o serie întreagă de integrate ieftine cu MOSFET-ul inclus , care sunt flyback. Eu sunt încântat de pildă de Viper22A. E drept , vorbim de alte nivele de putere dar teoria e tot aia . Scuze pentru OFF TOPIC.

Link to comment
Share on other sites

Pai stai putin, nu am zis ca nu ar trebui sa invete flyback, problema pe care am incercat sa o subliniez e alta, dincolo a lasat de inteles ca renunta la flyback, sau cel putin eu asa am inteles, iar aici vine chiar cu o varianta de flyback, lucrurile deci se bat oarecum cap in cap in conceptia mea.Revenind ontopik, flyback pare simplu dar nu prea e, asa cum si tu ai aratat, daca intr-adevar se doreste asimilarea teoriei proiectarii de flyback atunci cred ca o schema deja pusa la punct de altcineva nu ajuta prea mult, mai util ar fi discutiile generalizate pentru inceput, facilitarea intelegerii alegerilor ce trebuiesc facite si apoi tratarea fiecarui aspect in parte si detaliat.PS: Daca as avea de ales intre forward si flyback, as alege prima varianta intotdeauna indiferent de conditii, indiferent de complexitatea schemei, e preferinta mea daca pot spune asa.LE: Si eu incerc sa-mi fac timp sa scriu un articol detaliat despre tratarea diferitelor aspecte la proiectarea unei surse in comutatie de tip forward, ceva comparatii intre diferite solutii constructive, sugestii proprii si altele... nu voi proiecta o schema anume ci doar voi incerca sa tratez eventualele puncte sensibile... incerc dar nu prea reusesc sa-mi fac timp...

Link to comment
Share on other sites

Aici ai și tu dreptate. Eu am fost mai atent la conținutul tehnic , ca să zic așa , dar , e drept , nu e clar dacă vrea o sursă cu care să-și rezolve o problemă ( alimentarea motorului , cred ) sau o sursă pe care să învețe . Sau , poate și una și alta. Să ne spună el. Și dacă a confundat forward cu flyback , iarăși să ne spună, nu e nicio rușine .

Link to comment
Share on other sites

Imi cer scuze, nu prea le am cu sursele in comutatie, nu prea stiu sa fac diferenta intre forward si flyback, insa vreau sa invat, imi place acest domeniu cu SMPS-urile, pana acum nu am facut decat surse semipunte, nu prea multe cred ca vreo 10-12, insa cand am avut probleme am apelat la forum si @marian a fost cel care m-a indrumat cel mai mult, multumesc pe aceasta cale lui si celorlalti, deci revenind, primele surse au fost cu ir2153, si altele nu am facut,deaceea vreau sa fac si altceva, in special stabilizate,si nu prea complicate din punct de vedere al calcului transformatorului, care la flyback din pacate asa este.Ce diferenta am observat eu la flyback fata de semipunte,(aceasta este forward?),este ca foloseste un singur condensator de 400-450v in primar si un tranzistor...doar asa pot diferi de celelalte, in rest nu stiu :jytuiyu ..sursa de mai sus nu am observat ca este asa, doar m-a tentat simplitatea ei.

Link to comment
Share on other sites

Inseamna ca am banuit bine... in fine sa incerc sa explic un pic.

 

Diferentele intre forward si flyback n-au legatura cu filtrarea din primar, insasi numele spune multe, ideea este ca la forward se prelucreaza directa, adica tensiunea directa transferata de elementul de comutatie catre elementele electromagnetice, adica atunci cand tranzistorul comutator conduce, alimenteaza si sarcina, cand acesta este blocat, condensatorii de filtrare din secundar asigura alimentarea sarcinii. La flyback este exact invers adica se prelucreaza inversa, respectiv atunci cand elementul de comutatie este deschis alimenteaza elementele electromagnetice ( nu si sarcina, aceasta se alimenteaza doar din electroliticii de filtrare de pe iesire ) si cand elementul de comutatie este blocat se alimenteaza sarcina de catre tensiunea de autoinductie din elementul/elementele electromagnetice. Regulatoarele de tip buck sunt varianta de baza a surselor forward, in timp ce regulatoarele boost sunt forma de baza a flyback, orice forward stabilizat are implicit inductanta serie dintre redresare si filtrare, in timp ce la flyback aceasta lipseste, inductanta necesara stabilizarii este reprezentata de insasi secundarul trafului, de fapt transformator flyback este impropriu zis, flyback nu are transformator ci 2 sau mai multe inductante cuplate electromagnetic.

 

Evident, multe sunt de zis, dar cred eu ca postarea acopera diferentele simplificate de baza.

Link to comment
Share on other sites

Nu trebuie să-ți ceri scuze că nu știi . Sursa semipunte este forward, ai dreptate . Sursele cu IR2153 sunt simple și , dacă nu faci greșeli, merg din prima, deci nu prea ai ce învăța din ele.Diferența care ai observat-o tu cu condensatorii de filtraj, este secundară . Există surse în semipunte cu un singur condensator de 400V și cu condensatorul din serie cu transformatorul legat la masă. Treaba cu doi condensatori provine de la comutarea 110V/220V și nu este legată de semipunte. Dar , majoritatea surselor ATX sunt cu doi condensatori și majoritatea surselor ATX sunt semipunte , deci...Revenind, citește cât poți de mult și unde nu pricepi , vino cu întrebări. NIMENI pe acest forum nu se va supăra , sunt sigur.Acuma , din punct de vedere didactic , cred că ar trebui început cu un convertor DC-DC ( adică nu alimentat de la rețea ) de tip buck - mama ( sau tatăl ? ) forward-ului. Fiind separat de rețea se lucrează mai relaxat, se poate pune osciloscopul ( apropo , ai ? Căci dacă nu poți să vezi oscilogramele mai greu de învățat ).În sfârșit , dacă te decizi să mergi cu sursa asta înainte eu sunt disponibil să te ajut cu explicații teoretice și eventual , cu sfaturi când ești în impas . Sunt convins că și Marian și alți colegi vor aprecia efortul tău de a învăța.EDIT . @marian Am început postarea înaintea ta dar scriu mai încet .

Link to comment
Share on other sites

Din pacate osciloscop nu am, si nici nu imi permit acum sa investesc in el, (bugetu, bata-l vina), am studiat si acum si cu ceva timp in urma sursa din semnatura lui marian, Aceasta, si cred ca ma voi apuca de ea, este destul de stufoasa, insa stabilizata si componente relativ ieftine, chiar recuperate in cea mai mare parte, insa ce imi da mai mari batai de cap, este transformatorul driver, care aproape tot timpul difera pini lui, as putea sa il rebobinez eu astfel incat sa fac un fotoprint pe cablaj standard?,dar problema ar fi iarasi pana gasesc fiecare pin unde duce si cum sunt legati intre ei terminali trafului driver.

Link to comment
Share on other sites

Transformatorul ăla chiar NU este banal de făcut. Eu unul nu m-aș apuca de el nici bătut. E mic , trebuie bobinat îngrijit , probleme de izolație!!! Mai ușor de făcut transformatorul principal. Recuperarea însă poate fi o soluție. Mai multe însă îți va spune , cu siguranță , sursa sursei ... adică Marian. Doar să te hotărăști.

Link to comment
Share on other sites

Sursa din semnatura mea este cea de la proiectul didactic cu modificarea de ATX, este evident tot o forma de forward, la semipunte in esenta se creeaza o masa flotanta pe tensiunea redresata si filtrata de la retea, se face asta fie direct cu electroliticii de filtrare asa cum este la sursele ATX cu 2 condensatori de 200V mai mari, fie cu un singur electrolitic de filtrare si o flotanta intre 2 condensatori mici inseriati cu primarul, unul la plus si altul la minus, asta este in esenta semipuntea, jumatate din alimentare ajunge la primar. Revenind la subiect, schema sursei mele este bazata pe configuratia tipic prezenta in sursele ATX in primar, respectiv similara intr-o buna masura alimentarii becurilor economice, autooscilatia indusa de prezenta acelei spire de pe traful driver inseriata cu primarul trafului principal, controller-ul nu dicteaza momentul de deschidere al tranzistorilor ci exact invers, adica el controleaza cand acestia sunt blocati, este o schestie nu tocmai usor de stapanit, eu insumi la acea schema am incercat ajustarea tensiunii de la 0 dar la umplere foarte mica sursa devina instabila tocmai datorita configuratiei, deci nu o recomand daca vrei sa faci ceva care sa fie reprodus in 2 sau mai multe exemplare. Semipuntea poate fi mult mai usor de controlat folosindu-te de driver cu flotanta si 2 mosfeti, si stabilizare cu opto, sau eventual traf driver intre controller si mosfeti, situatie in care stabilizarea poate merge direct pe intrarile integratului daca acesta este alimentat dintr-o sursa auxiliara (spre exemplu un traf mic).

Link to comment
Share on other sites

Ok, atunci ce imi recomandati pentru o sursa stabilizata pe care o voi produce in mai multe exemplare? la o putere aproximativa de 100w, am mai cautat si eu scheme cu TL494, dar in cea mai mare parte se foloseste la auto, in rest nimic care sa imi fie de folos.

Link to comment
Share on other sites

Nu vreau sa fac produs de serie, doar ca vreau ca aceasta sursa sa o pot adapta pentru diferite montaje, nu pentru fiecare montaj sa proiectez alt cablaj, statie de lipit, amplificator, alimentator pentru motorul de la inceputul topicului, etc, veau doar ca pcb-ul sa fie standard, sa se modifice doar cele necesare tensiuni de iesire necesare.

Link to comment
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.
Note: Your post will require moderator approval before it will be visible.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.

 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.Terms of Use si Guidelines