Latime trasee cablaj in amplificatoare audio

[bogdan_eduard_daniel]

1.As vrea sa ma ajutati daca se poate cu o formula(daca exista-presupun ca da numai ca eu nu am gasit-o) pentru determinarea corecta a latimii traseelor pe placuta de cablaj imprimat intr-un amplificator audio de 100W alimentat la+-40V si curent maxim de 2.5A pe ramura.2.As mai avea nevoie si de o formula ceva pentru dimensionarea latmii traseului de masa(presupun ca nu este aceeasi ca si pentru traseele de forta).Atasez si schema amplificatorului meu.As vrea sa reproiectez cablajul deoarece consider ca latimea traseelor este prea mica.(2 mm cele de fota si 2mm cel de masa)Va multumesc.

[UDAR]

Nu există , după știința mea, formule, tabele sau calculatoare speciale pentru audio. Există însă pe net destule calculatoare de uz general. Majoritatea au posibilitatea de a alege strat exterior - strat interior ( asta e pentru cablaje de la 4 straturi în sus ). Este important să știi grosimea stratului de cupru - uzual dar nu obligatoriu 35µm. Toate fac doar o dimensionare pe considerente termice în raport cu intensitatea curentului ce străbate traseul respectiv. Toate calculează și rezistența ohmică - o poți folosi mai departe la alte analize. În audio contează însă și alte aspecte - de exemplu rezistența/impedanța unui traseu comun ce nu a putut fi evitat pentru a determina tensiunea injectată în partea de semnal mic, capacitatea între trasee sau între un traseu și masă , etc.

Pentru calculatoare de uz general Google ”pcb trace calculator” sau alte cuvinte cheie similare

[ratza]

Cam toate calculatoarele de pe net estimează traseul la un dreptunghi cu înălţimea de 35 microni şi lăţimea care-ţi trebuie. Densitatea de curent acceptată e de 35A/mm^2, de aici calulezi aria secţiunii, apoi împarţi la 35, 70 sau cîţi microni are stratul tău de cupru. Eu folosesc în mod uzual 16 mil pentru traseele de 2A, dar le fac cît de late pot, dacă am spaţiu.

[UDAR]

Majoritatea calculatoarelor pe care le-am întâlnit pornesc de la încălzirea admisibilă a traseului conform standardului ANSI / IPC-2221/IPC-2221A sau mai vechiului IPC-D-275 , nu de la o densitate fixă- dar cifra pe care o avansezi este o medie rezonabilă. În rest și eu fac la fel - cu cât mai lat , cu atât mai bine. Recunosc că evit traseele subțiri și din motive de tehnologie folosită la realizarea cablajului !

[bogdan_eduard_daniel]

Am gasit pe net tabelul atasat .Din acest tabel ar rezulta ca pentru o latime de 3 mm si o grosime de 35um a cablajului acesta ar suporta un curent de 8A.Credeti ca este corect?

Dependenta dintre intensitatea admisibila a curentului, temperatura de functionare, latimea traseului conductor si grosimea acestuia..doc

[bogdan_eduard_daniel]

Cam toate calculatoarele de pe net estimează traseul la un dreptunghi cu înălţimea de 35 microni şi lăţimea care-ţi trebuie. Densitatea de curent acceptată e de 35A/mm^2, de aici calulezi aria secţiunii, apoi împarţi la 35, 70 sau cîţi microni are stratul tău de cupru. Eu folosesc în mod uzual 16 mil pentru traseele de 2A, dar le fac cît de late pot, dacă am spaţiu.

Mi se pare cam mult 16 mm(adica 1,6 cm) pentru 2 A.

[Marian]

16mil inseamna 16 mils, subunitatea de masura pentru inch, convertit in mm ar veni cam 0,4. Multe din softurile de proiectare lucreaza in sistemul de masura imperial ( se poate reveni la metric din setari ). Evident ca 1,6cm pentru 2A este prea mult.

[UDAR]

1. Da , tebelul pare corect.2. mil NU este milimetru ci mili-inch adică 0,0254mm

[Marian]

Eu nu cred ca este asa de simplu sa te ghidezi dupa un tabel, adica sa alegi o anumita densitate fixa si sa respecti cu strictete dimensiunea fiecarui traseu in functie de ce spune tabelul, uneori compromisurile sunt inevitabile si cele mai bune alegeri vin o data cu experienta, gandind la un mod atat de restrictiv cred eu ca poate fi daunator pentru un incepator, e mult mai util sa invete sa-si aleaga el singur dimensiunile asa cum crede de cuviinta, dependenta de un tabel te plafoneaza.

[ratza]

Sînt mai multe chestii care te limitează:- spaţiul;- ventilaţia;- materialul substratului;- lungimea traseului;- durata curentului maxim;- temperatura ambiantă;- îngustările (necking);- impedanţa dorită (dacă e cazul);...

[bogdan_eduard_daniel]

16mil inseamna 16 mils, subunitatea de masura pentru inch, convertit in mm ar veni cam 0,4. Multe din softurile de proiectare lucreaza in sistemul de masura imperial ( se poate reveni la metric din setari ). Evident ca 1,6cm pentru 2A este prea mult.

Multumesc pentru clarificari.

[zal]

Nu te opreşte nimeni să cositoreşti cablajul, să adaugi o sîrmă lipită peste traseele de curent şi masă, sau chiar tresă de cablu ecranat la cablajul existent. Ptr asta nu e nevoie de programe speciale. Traseele prea înguste şi supraestimate la curent... plus timp pierdut.Nu trebuie să devină cablajul o înşiruire de siguranţe ptr piese.

[sk24bpo]

Densitate a curentului de 35A/mm2 ? Printr-un traseu lat de 0,4mm si gros de 35um trece un curent de 2A ? In opinia mea aceste valori sunt prea optimiste. Aceste valori ar putea fi acceptabile numai pe distante foarte scurte cand n-ai ce face. Macar in cazul asta rezistenta pe toata lungimea traseului nu ajunge la valori periculos de mari. Avand in vedere ca vorbim de domeniul audio putem exclude si alte fenomene suplimentare care apar cu cat creste frecventa dar in domeniul radio sau in cel al comutatiei deja cu aceea densitate de curent ne situam departe de optim. Eu as recomanda o valoare de 3x...4x mai mica.

[ratza]

Eu as recomanda o valoare de 3x...4x mai mica.

Mai mare, ai vrut să zici. Şi totuşi, valoarea respectivă se foloseşte mai des decît ai putea crede.

[sk24bpo]

Nu, am vrut sa spun de 3x...4x mai mica pentru ca imediat inainte vorbisem despre densitatea de curent. Daca ne referim la latimea traseului vine de 3x...4x mai mare. Ma rog, poate era bine sa fiu un pic mai explicit. Valoarea densitatii de curent de circa 35A/mm2 poate fi folosita (daca excludem implicatiile termice asupra cablajului) daca avem un curent continuu, pentru circuite in clasa A. Altfel ne trezim cu niste caderi de tensiune in alternativ care nici nu stii cum se strecoara in circuitele de semnal mic. Sa nu uitam cum functioneaza , cum trage curent etajul final al unui amplificator in clasa B push-pull. Daca traseul ala mai are si vreo 200mm lungime si e rutat ca naiba te trezesti cu probleme cat casa, chiar si de instabilitate cu toate ca schema sa presupunem ca este buna.Parerea mea e ca in amplificatoarele audio traseele prin care circula curenti mari trebuiesc supradimensionate. Cele de semnal mic mai treaca-mearga, acolo rezonabilul se intinde pe o plaja mult mai larga. Ma rog, e doar o parere, poate nu neaparat cea mai buna. Pana la urma in acest domeniu conteaza mult si practica. Ratza poate ca ai dreptate si realitatea imi spune mie ca exagerez, nu insist neapart ca lucrurile stau dupa cum spu eu.