Jump to content
ELFORUM - Forumul electronistilor

totul despre...SURSE(teorie,scheme,aplicatii)


Guest

Recommended Posts

Mai sus, pe jpeg-ul postat am scris ca "puterea pe dioda se calculeaza...". Am vrut sa scriu ca "puterea pe snubberul de pe dioda...". Asta e..., neatentia.

Am vazut o intrebare legata de functionarea surselor de calculator. Cu toate ca il consider pe miticamy gazda acestui topic si mai bine pregatit pentru asta, am sa incerc sa raspund aici pentru ca facea parte din sectiunile ce personal consideram ca merita discutate teoretic.

In principiu o sursa pc are niste elemente de comutatie la tensiunea redresata a retelei, ce comanda un transformator cu frecventa ridicata (25-75kHz), un redresor ce formeaza niste impulsuri care ataca o inductanta si care formeaza un filtru alaturi de condensatorii de filtraj (5,12V). Elementele de comutatie din primarul trafului sunt de obicei tranzistoare bipolare, dar pot fi si MOS-i sau traf forward cu un tranzistor (MOS). Cele mai raspandite sunt cu bipolari si despre configuratia asta cred ca merita a se discuta.

Citisem aici, pe forum, o discutie mai aprinsa, despre functionarea bipolarilor la care cineva ce se autointitula inginer electronist (ma indoiesc desi, cu invatamantul actual, totul e posibil) demonstra lipsa profunda de informatie in domeniu (cam pe acolo ma-nvart si eu dar totusi...).

Sursele cu bipolari sunt autooscilante! Adica oscilatia are nevoie de un mic "bobarnac" pentru a se amorsa. Acest mic impuls vine printr-un reostat aflat intre baza tranzistorului si colector sau printr-un impuls primit prin trafo driver (cel ce comanda tranz.). In primarul trafo driver se afla doua comutatoare (perechi tranz. + dioda) care scurtcircuiteaza primarul si opreste oscilatia. Cand unul dintre tranz. din primar trafo driver se blocheaza permite amorsarea oscilatiei intr-un sens, celalalt tranzistor, in sens opus astfel, oscilatia se amorseaza pe rand de cate unul dintre tranzistoarele de putere, alimentand transformatorul cu frecventa impusa de ritmul de blocare si saturatie a tranzistoarelor driver, comandate la randul lor de un integrat. In functie de tensiunea finala integratul modifica factorul de umplere a semnalului de comanda, iar pt. mai multe detalii privind functionarea trafului si a inductantei din filtru fac o trimitere la topicul de aici referitor la calculul trafului smps.

Link to comment

Solutia este dintre cele mai ieftine si permite "citirea" curentului prin transformator, mai complexa ar putea parea in schimb proiectarea trafului driver. N1 este infasurarea prin care trece curentul transformatorului si care alimenteaza pe rand bazele tranzistoarelor. N2 si n3 sunt astfel dimensionate (nr. spire mai mare) incat curentul prin tranzistor raportat la cel generat pt. baza tranzistorului sa fie mai mic decat factorul de amplificare a tranzistorului in cele mai defavorabile conditii (curenti mari, temperaturi scazute). De exemplu: 2SC4242 are un factor de amplificare la 5A/25gr.C de peste 10. Se poate lua un raport n2/n1=8. Aceasta conditie trebuie indeplinita pentru ca oscilatia sa se intretina. Intr-o prima faza C se va incarca cu curentul de baza dupa care valoarea tensiunii de pe C va fi determinata de caderea de tensiune de pe dioda D1 (D2) si R. R se dimensioneaza astfel incat la curent maxim, pe C sa nu fie mai mult de 5V, deoarece la deschiderea ambelor tranzistoare driver aceasta tensiune inversa va cadea pe jonctiunea BE. Rolul lui C este de a alimenta baza cu o tensiune negativa care elibereaza rapid sarcinile stocate in jonctiunile tranzistorului, scurtand timpul de comutatie si implicit puterea disipata a tranzistorului. La o scurta analiza observam ca tensiunea pe n2 (n3) este aproximativ proportionala cu valoarea curentului prin tranz. de putere deci pe infasurarile n4 si n5 aceasta valoare poate fi citita (in tensiune) si folosita pentru limitarea curentului. Totodata mediana dintre n4 si n5 poate fi folosita pentru initierea oscilatiei prin D3 care are inseriata un rezistor astfel dimensionat sa poata genera un curent (oricat de mic) in baza tranzistoarelor peste rezistenta din BE a tranzistorului. Initierea mai poate avea loc si prin montarea unei rez. intre BC de circa 220k. Desi personal nu am intalnit prin surse, blocarea tranzistoarelor de putere se realizeaza mai usor daca in baza tranzistorului se introduce o inducanta (2-5micro) care sa formeze cu capacitatea de intrare un circuit rezonant.

Link to comment

Pentru a calcula trafo driver se folosesc aceleasi formule ca si calculul pt. traf smps din topicul mai sus amintit. Se poate aborda problema putintel invers adica alegand o infasurare (n2 sau n3) calculam tensiunea pe infasurare la curent maxim, alegem nr. de spire convenabil si vedem care este inductia in miez. Daca este prea mare pt. frecventa respectiva redimensionam (max. 0,1W/cm³ ).Am scris cam mult, ma retrag, rog completari sau corectari.

Link to comment

In primul rand te salut si-ti multumesc ca m-ai scutit de un efort care pt.mine era maricel Micile observatii deriva si din faptul ca nu te-ai ocupat de depanare Foarte multe surse tv sant autooscilante,indiferent ca sant cu bipolare sau mos-uri Campioni la complexitate si fiabilitate sant cei de la Philips De multe ori sant acuzat ca ma abat de la subiect dar din experienta de viata am observat ca privind o problema intr-un cadru mai larg ai numai de castigat Exista in tv o sursa autooscilanta ff. raspandita care prin ,,uscarea,, cond. de 47microf produce supratens. la iesire si face dezastru-arde final linii,cadrele,sunetul Ca o pata de culoare,un depanator mi-a spus ca masina si-a cumparat-o datorita acelui cond. Philips,firma serioasa,a eliminat orice electrolitic din masinaria intrinseca de funct.a sursei pt. ca de pe iesire nu se poate 2)sursa atx cu bipolare,varianta clasica pe care ai descris-o, nu este autooscilanta in sensul general in limbajul folosit de noi intre sursisti(sau macar de cunoscutii mei) De ce spun asta-fara comanda on sursa nu va porni niciodata Alta este situatia cu sursele AT:ele nu au comanda on si pornesc la conectarea la priza iar oprirea nu se poate face decat prin oprirea alimentarii de la retea de aici numele de autooscilanta Sursa atx face parte dintr-o categorie ,,inrudita,, numita cu automentinere In sens mai larg la aceasta categorie dai o energie mica de comanda cu care initiezi procesul iar restul de energie de comanda o preiei chiar din sistemul comandat,printr-o metoda oarecare O alta mica observatie este la cond.din baza bipolarelor de putere din atx La multe surse paralel cu cond. sant numai 2 diode tocmai pt. a limita incarcarea la 1.2--1,5v in speranta ca nu citim decat noi doi i-ti doresc o zi minunata

Link to comment

Sa nu te superi miticamy, dar imi vine sa zambesc gandindu-ma la tine chinuindu-te cu tastatura. Sa nu crezi ca mie mi-e mai usor.

Iti multumesc la randul meu pentru corectii. E adevarat, nu repar electrocasnice decat in caz de nevoie (colegi, prieteni), dar ma feresc cat pot. Repar insa scule industriale, printre care si surse de 5-10KW, care n-au nimic comun cu ce se discuta pe aici. De aceea, consider ca mai multe pareri si informatii ne vor apropia mai mult de adevar. Chiar daca sunt contradictorii. Important este ca cititorul sa inteleaga si sa ramana cu ceva (ma refer la cei care au nevoie de asta).

Link to comment

multumesc pentru ,,avertizare,,asteptam diverse propuneri,eventual luata cate o schema si tocata pt. a ne mentine in formadupa atatea laude din partea mea, nashul meu este acum pe masaeste sursa din TV17, dar varianta fara pfc din aplicatia lui tda16846am ramasa de la un client si varianta de TV17 cu pfc--aceasta functioneazain disperare,sa fiu sigur ca trafo este bun,(am metode sa verific orice traf,fie de sursa sau linii)am facut pe o tabla stanata(elimina problemele de masa) sursa cu tda4605acest montaj funct. perfect cu toate firele lungi la executia in aernu am spus defectul: sursa pleaca uneori fara consum(in stby) cu 1kohm pe 150v nu mai pleacanu cred ca mai este nevoie sa spun ca am inlocuit ci,ca am masurat rez. si diodelenu am inlocuit cond. smd pt. ca secventa de pornire este identica cu a sursei okdeci mai sant locuri pe unde trebuie sa sapam,sa mai schimbam idei

Link to comment

mai adaug ceva dupa ce am vazut dificultatile incepatorilor de a realiza o sursa @sebim are de vanzare atx 125w functionale este tip forward ca toate sursele brand-name se poate modifica sa dea de ex. 8-18v se poate modifica pt. incarcare baterii de diverse capacitati totusi este ceva de lucru--trebuie sa modific intai eu una pt.a ramane model de ce cred ca este o solutie pt. incepatori? nu trebuie sa mai proiecteze nimic,trebuie sa fie atenti numai la modificari

Link to comment

din start ceva nu-mi suna bine in schema la sursele flyback nu se practica punerea buclei de stabilizare pe tensiunile mici cine lucreaza in depanare stie ca bucla este pe tensiunea pt. baleiaj linii este adevarat ca aici sant si alte conditionari eu am unele slabiciuni in abordarea circuitelor,poate si din cauza ca nu am realizat practic proiecte cu finalitate ci mai mult am dat sfaturi nu sant de acord cu montaje ,,ieftine,, sau ,,simpliste,, asta poate si din cauza ca am multe trafo recuperate(nu mai spun de tranz. si diode) de aceea as face sursa de filament independenta si ea sa conditioneze tens. anodica nu stiu nici ce suma alocati proiectului-eu as cumpara pt. 6,3v o sursa gata realizata,din cele pt. DVD ASTEPT INTAI PARERI DESPRE INTERVENTIA MEA

Link to comment

Ideal ar fi ca tensiunea de filament (Uf), uzual 6.30V sa fie precis stabilizata eventual sa porneasca de pe la 3V si sa urce la 6.30V in decurs de citeva secunde iar dupa un timp de aprox. 1 minut sa apara tensiunea anodica (Ua). Am construit doua variante una cu surse independente pe Uf si Ua iar o alta varianta, ultima din topicul amintit mai sus, comasate si avind dezavantajele aferente. Sint interesat de ceea ce ar insemna "fine tuning" la ambele variante.

Link to comment

pana la urma am afirmat amandoi acelasi lucru,in forme diferite pornirea secventiala filament-anodica am auzit-o prima data la 20 ani,am facut armata la antiaeriana si aveam o statie de radiolocatie de aici propunerea cu 2 surse separate care pot fi conditionate oricum sant curios ce probleme ati avut cu varianta cu 2 surse ca sa inteleg mai bine specificul consumatorului luati ca atare exprimarile mele:se poate face orice combinatie,complexitate,varianta-nu stiu cum sa le mai spun dar asta inseamna multa munca pt. mine si nu am garantia ca cineva va pune in practica schemele exemplu rapid:se face o singura sursa bucla se pune pe tens. mare(260v?) tens mica este de 10v din care facem 6,3v tens de 260v este conectata cu un releu cu un minut intarziere la lampi si relee am cam 2 litri--eu nu mai masor compon. in bucati

Link to comment

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.Terms of Use si Guidelines