Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor
Guest

Masini-Unelte in regim DIY

Recommended Posts

SALUTARE.EU,cel care "a deschis cutia Pandorei" te rog sa ne impartasesti NOUA celor care mai in cred in faptul ca putem sa facem ceva in aceasta problema Evident cu ajutorul tuturor,cea ce ai facut sau faci sau ce idei ai in legatura cu acest subiect.Ca pt asta am deschis subiectul si doar de asta am apelat la aceasta modalitate de intr-ajutorare:FORUMUL.BAFTA si MINUNI(citat) :aplauze

Share this post


Link to post
Share on other sites

Guest

...ne lovim insa de convergente de realizare...

Convergente, sau mai degraba divergente.

 

Stimate coleg boederyakumo, aceste divergente sunt normale. Topicul a fost deschis si in aceasta ideie. Eu personal am postat si in aceasta idee, dar si in ideea de a prezenta anumite chestiuni practice, pe care orice hobby-ist trebuie sa le depaseasca. Ceva mai sus am facut o mica fisa tehnologica a acelui corp, sau suport (cum vreti sa-i spuneti) de papusa fixa construit de octogenarul Elffers. Sper ca din ea sa traga concluzii toti cititorii topicului despre ce greutati practice - nu teoretice - ii astepta. Sunt foarte multi - asa dupa cum ne-a dezvaluit si colegul profesorul01, ca el insusi este - pentru care banii sunt primul impediment in abordarea unei solutii constructive, sau alta. Am vazut pe un alt topic atelierul tau in cateva imagini foarte interesante (ocazie cu care te-as ruga inca odata sa-mi raspunzi la intrebarile mele postate acolo) Din tot ce ai descris in acele imagini, eu personal trag concluzia, ca din punctul de vedere al banilor destinati hobby-ului nu stai tocmai rau. Spre exemplu, eu personal am facut pana acum strunguri pentru lemn in cateva variante, dar nu am facut si nici nu ma gandesc sa fac vreodata unul CNC, decat daca - prin absurd - as decide ca incepand din acel moment urmeaza sa devin profesionist in lucrari de tamplarie, mobila si binale. Meriti toate felicitarile pentru acea constructie, pe care banuiesc eu ca ai facut-o mai mult din pasiune pentru electronica, decat pentru strunjit in lemn. Meriti de asemenea toate felicitarile pentru orice constructie ai realizat, sau esti in curs de a o realiza. Dar asta a fost optiunea ta, inlesnita printre altele (si nu intr-o masura mica) de resursele pe care le poti disponibiliza spre aceste lucrari. Eu nu am vrut sa te contrez, sau sa te jignesc, sau sa te descurajez cumva. Daca am facut-o involuntar imi cer scuze. De aceea te rog sa postezi oridecate ori ai ceva elocvent de postat, atat pe acest topic, cat si pe celelalte ale sectiunii Masini Unelte. Nu sunt eu cel care detine adevarul absolut si nu este nimeni dintre respondenti in aceasta situatie. De aceea si discutam aici. Din discutii, fiecare trage concluziile filtrate prin propria lui personalitate si le adapteaza la propriile posibilitati. In concluzie, sper ca ai sa continui sa postezi aici, unde asa dupa cum spune profesorul01, esti unul dintre aducatorii de speranta :da

 

In alta ordine de idei, profit de aceasta ocazie pentru a va semnala faptul ca in urma cu cateva minute, am terminat de upload-at pe topicul Documentatie gratis din cadrul acestei sectiuni, mai multe fisiere pdf, scanate de mine insumi cu mai multi ani in urma - cu un scaner imprumutat in mod special pentru aceasta lucrare - insumsnd textul unei lucrari denumite Marci si produse din otel. Va invit pe toti sa vizitati si sa download-ati aceste fisiere, de care veti avea mare nevoie in alegerea materialelor cu care veti lucra la ceea ce v-ati propus sa realizati.

 

Altminteri, Toate Bune!

Share this post


Link to post
Share on other sites

ola_nicolas, nu s-a simtit nimeni jignit sau ofensat de postarile tale. De foarte multe ori ajuti prin postarile tale (inclusiv pe mine) de aceea sunt binevenite aceste posturi. Cred ca singura problema care se formeaza la orizont este ca avem nevoie de o atitudine pozitiva si constructiva.Americanii (si altii cu stare) sunt foarte mandri de masinile lor de frezat si ceea ce pot realiza cu ele. Este o scula care nu trebuie sa lipseasca din atelierul unui hobby-ist. Si cel care a facut strungul care-l dai ca exemplu a facut o treaba fenomenala cu freza.Si in fond este vorba de realizarea unui lucru cu propriile maini. Dupa cum stii am facut compresorul acela cu motor trifazic si toata distractia m-a ajuns undeva pe la 1000ron. Bani erau suficienti sa-mi cumpar o chinezarie mica dar satisfactia de a face un lucru care sa mearga la fel de bine ca oricare altul de pe piata este nepretuita.Acum haideti sa ne orientam spre cum putem sa trecem peste provocarile care apar in constructia unui strung homemade. Postarile "ca nu se poate d'le" sunt OK atat timp cat nu depasesc postarile cu sfaturi constructive. Asa ca haideti cu idei si poze (boederyakumo). Aveti idee ce duritate are otelul de sina de cale ferata? Se poate prelucra/freza cu freze normale? Ar fi o buna alternativa pentru batiu.

Share this post


Link to post
Share on other sites

O schita cum m-am gandit sa fac sania longitudinala, cu ghidare pe 2 bucati de alama prelucrate dupa profilul batiului.

 

http://tinypic.com/view.php?pic=11l058z&s=7

 

Si ceva poze, i-mi cer scuze pentru calitate (o sa revin din nou cu poze mai clare, dupa ce schimb gunoiul de aparat foto)

 

http://tinypic.com/view.php?pic=2nrq1ro&s=7

http://tinypic.com/view.php?pic=2qw0yzo&s=7

http://tinypic.com/view.php?pic=15485cx&s=7

 

Placa de deasupra ghidajelor e pusa pentru verificarea planeitatii.

 

Din cate stiu sina de tren se poate prelucra la freza, eu am taiat sina de tren cu bomfaierul si se taie usor.

 

Cat priveste Dl Ola Nicolas, Tot respectul meu !

Share this post


Link to post
Share on other sites
Guest

...Cred ca singura problema care se formeaza la orizont este ca avem nevoie de o atitudine pozitiva si constructiva...

Sunt de acord, insa asa dupa cum stii stimate coleg, in orice "parlament" exista o "majoritate" si o "opozitie". Daca acea majoritate devine prin orice intamplare "unanimitate", atunci orice discutie devine un monolog cu riscuri deja bine cunoscute de toti. Nu cred ca vrem, de dragul unei atitudini pozitive - cu orice pret - sa facem greseli pe care nu le-am face cunoscand si parerile contrarii. De altfel, eu personal cred ca nu am, per total o atitudine negativa, ci doar incerc cu obiectivitate sa prezint realitatile cunoscute de mine. Altii la randul lor prezinta realitatile cunoscute de ei. Fiecare membru al "parlamentului" (a se citi topic-ului) va trage concluzii personale si va "vota" (a se citi alege) dupa cum crede de cuvinta.

 

...O schita cum m-am gandit sa fac sania longitudinala, cu ghidare pe 2 bucati de alama prelucrate dupa profilul batiului...

In atasament mi-am permis sa fac cateva adnotari pe marginea schitei tale, pe care urmeaza sa le dezvolt aici.

post-27597-139829379895_thumb.png

1 - Ghidajul frezat din alama, nu se justifica precum constructie mono-bloc - iata deja o ilustrare a capcanelor in care puteti cadea, pe care am abordat-o mai sus, cu acel exemplu de tehnologie foarte, foarte scumpa. El trebuia executat din otel si doar placat cu alama. Din alt punct de vedere, ai realizat un ghidaj cam prea inalt. In permanenta trebuie sa te orientezi catre o inaltime cat mai mica a saniei principale. In acest mod, vei avea posibilitatea sa strunjesti deasupra saniei bare rotunde mai mari in diametru (lucru important la un strung) Daca ai fi ales o placa de baza mai groasa pentru sanie, puteai freza ghidajul acesteia direct in placa, iar ghidajul celatalt nici nu ar mai fi fost necesar, fiind inlocuit cu o suprafata de ghidare plana. Cand voi avea bani sa-mi cumpar o pereche de baterii noi la "gunoiul" meu de aparat foto, am sa-ti fac o ilustrare a modului cum trebuie facute ghidajele superioare.

2 - Piesa pe care tu o numesti "tija batiu", este de fapt tot ghidaj. Ghidajele sunt organe pereche. Altminteri, ghidajul mai indepartat de postul strungarului se executa pur si simplu plan. Se castiga in acest fel la economia constructiei, cel putin din punct de vedere al complexitatii tehnologiei pe care urmeaza sa o abordam. Apoi se evita niste complicatii inutile la reglajul si alinierea gidajelor saniei. Sper ca prelucrarea suprafetelor ghidajelor batiului, ai facut-o din aceeasi prindere pe masina si doar dupa ce ai fixat definitiv si ai asigurat prin stifturi de centrare, aceste ghidaje pe batiu. In caz contrar, vei avea probleme cu paralelismele, asa dupa cum am mai discutat. Daca constati ca aceste probleme devin insurmontabile, atunci trebuie sa ma asculti si sa aplatisezi ghidajul din planul indepartat al postului strungarului si sa refaci si ghidajul conjugat dupa acelasi principiu.

3 - Acolo unde indica balonasul ar trebui sa se regaseasca acele placute din alama despre care vorbeam mai sus - atat de-o parte, cat si de alta a ghidajului. Cei care intampina greutati in procurarea tablei de alama necesara, pot incerca sa inlocuiasca acest material cu poliamida, sau chiar cu textolitul.

4 - (ne-notat in schita) Placa cu care urmeaza sa inchizi sania sub ghidaje, o poti executa pur si simplu din fonta cenusie. La vitezele relative dintre ghidaje, cupla de alunecare otel - fonta, are proprietati suficient de bune. Avantajele sunt evidente atat ca pret, cat si ca proprietati mecanice, in favoarea fontei. Aceasta placa are pur si simplu un rol de asigurare al saniei la smulgeri de pe ghidaje in cazuri accidentale. In rest planele inclinate ale ghidajului din planul apropiat postului de strungar ofera siguranta la deplasarea pe axa O-X a saniei, in timp ce ghidajul plan din planul mai indepartat al postului strungarului ofera sigurata si constanta la deplasarea saniei paralel cu ea insasi - cu alte cuvinte acest ghidaj, doar interzice un grad de libertate de tip rotatie. Treuie de stiut ca rezultanta fortelor in timpul aschierii, actioneaza doar in sensul de a mentine sania solidara cu ghidajele batiului.

 

Iata! Daca ai fi deschis un subiect la timpul potrivit pe aceasta sectiune, ai fi evitat niste greseli in acelasi timp costisitoare si consumatoare de eforturi inutile.

 

@boederyakumo: Tot ce am scris mai sus, sunt chestiuni legate de experienta mea personala. Este posibil ca tehnologia pe care ai folosit-o tu, sa fie dictata de alte considerente decat cele avute in vedere de mine. Spre exemplu, ai ales constructia ghidajelor din alama, foarte probabil pentru ca ai facut prelucrarile pe CNC-ul tau. Eu am spus ca este o tehnologie scumpa, datorita materialului, mult mai scump decat otelul sau fonta. De asemenea oricare dintre cei care urmaresc acest topic, isi vor imagina pentru lucrarile lor procedee tehnologice accesibile lor. Nu trebuie sa te afecteze in nici un fel. Continua sa ne pui la curent cu mersul lucrarilor tale.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ma bucur F mult ca incet incet lucrurile intra pe un fagas normal constructiv. :freaza: Asadar "sariti" cu poze si solutii Dlor. :daNu de alta dar asa putem sa demonstram ca nu degeaba ni s-a dus vestea ca suntem inventivi. :da :101

Share this post


Link to post
Share on other sites
Guest

...O schita cum m-am gandit sa fac sania longitudinala, cu ghidare pe 2 bucati de alama prelucrate dupa profilul batiului...

(continuare)In alta ordine de idei, iata cum ar trebui facut pentru a asigura din constructie (nu din reglaj) conditii optime pentru alinierea ulterioara a liniei axiale.1 - Se fixeaza si se asigura prin stifturi de centrare, cele doua sine de cale ferata (viitoarele ghidaje ale strungului) pe placa de baza reprezentand batiul. Operatiile de prelucrare premergatoare, presupun efectuarea gaurilor de fixare prin suruburi, care urmeaza ulterior sa se fileteze si gaurirea si alezarea, pe cat posibil prin corespondenta (adica, simultan atat prin ghidaje, cat si prin placa-batiu) a gaurilor pentru stifturile de centrare. Se poate face pe o masina de prelucrat in coordonate, care asigura cursele necesare pe cele trei axe. In vederea prelucrarii simultane se pot folosi hafturi de sudura provizorii, care sa fixeze ghidajele pe placa-batiu.2 - Se fixeaza si se asigura prin stifturi de centrare ghidajele in "T" pe care se fixeaza ulterior brosa pe care o vei folosi ca papusa fixa. Operatiile premergatoare, cat si cele de baza sunt aceleasi ca la punctul 1.3 - Daca papusa fixa se construieste diy, atunci va fi prevazuta cu suprafata de asezare plana si cu gauri de fixare si inter-stiftuire, asa dupa cum am aratat ca se procedeaza la fisa tehnologica adaptata strungului Elffers. Este de evitat in acest caz constructia mono-bloc a papusii fixe, dupa exemplul bogatasului octogenar. Se poate aborda, cu rezultate in general bune o constructie din tabla groasa sudata sub forma acelui profil "U". Cei care au posibilitatea, vor face o detensionare prin tratament termic dupa sudura. Cei cu posibilitati mai modeste, vor arunca structura in pod, sau in alt spatiu de depozitare in conditii uscate si vor uita de ea, cel putin pentru urmatoarele 6 luni, cat dureaza in mod minimal detensionarea naturala. In acest mod necesarul cantitativ de material va fi mult mai mic, deoarece nu va fi indepartat la prelucrare decat un adaos de ordinul 2,5...3 mm, fata de grosul care se arunca in cazul mono-blocului. Se va evita de asemenea forjarea, iar a 2-a operatie, cea de frezare, va fi mult mai ieftina. Refaceti calculele si veti vedea diferenta. In cazul acestui tip de papusa fixa, nu vor mai fi necesare ghidajele in "T", fixate pe placa-batiu.4 - Se inlatura (eventual) hafturile de sudura ajutatoare si se fixeaza temeinic toate cele patru (eventual doua) ghidaje prin strangere cu suruburi. Se presupune ca ele au fost in prealabil frezate si rectificate pe fata de asezare, deci la aceasta operatie se va face o ajustare manuala prin polizare sau pilire a urmelor de sudura. Se vor asigura prin stiftuire cu stifturi cilindrice. Industrial se folosesc stifturile conice, insa fiind foarte greu de prelucrat (in special gaurile) se inlocuiesc cu cele cilindrice. Atentie, atat ghidajele principale ale strungului, cat si ghidajele de orientare si fixare ale brosei cu papusa fixa se vor asigura cu suficiente (ca numar) suruburi, bine dimensionate ca rezistenta.5 - Se pune din nou ansamblul pe masina in coordonate si se frezeaza fin toate suprafetele ghidajelor, fiecare dupa tipul profilului corespunzator. Ar fi de preferat daca pe masina in coordonate se poate monta o brosa cu piatra de rectificat, pentru ca operatia de rectificare a ghidajelor sa se faca din aceeasi prindere. In caz contrar va trebui sa cautam fie o masina de rectificat profile si caneluri, fie una specializata pe rectificat ghidaje, sau va trebui sa facem alte improvizatii. Lucrurile se complica. Revenind la prelucrarea in coordonate, se executa cu aceasta ocazie toate gaurile de fixare si interstiftuire pentru papusa fixa, in cazul in care nu se folosesc acele ghidaje in "T", dupa care si ea se rectifica de preferat la aceasta operatie. Acest mod de a proceda, combinat cu procedura folosita la executia papusii fixe, va da garantia alinierii ghidajelor cu axa arborelui principal, fara nici un reglaj ulterior. Verificarea cu ceasul comparator despre care vorbeai intr-o alta postare, se va efectua numai pentru a constata care este precizia de fapt a alinierii acestor suprafete.6 - Se rectifica ghidajele si suprafata de asezare a papusii fixe, daca nu s-a reusit efectuarea acestei operatii chiar pe masina in coordonate. Evident, ca in acest caz precizia alinierii ghidajelor cu linia axiala a strungului va fi mai mica, fara insa a necesita alte reglaje.Se poate constata ca masina de prelucrat in coordonate este un accesoriu obligatoriu. Lipsa ei conduce la improvizatii care necesita reglaje, uneori imposibil de efectuat.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Buna ziua , ma bag putin in seama de nu va suparati , pasiunea si hobby-ul meu este electronica si tehnica audio , precizez ca lucrez intr-o firma ( fabrica ) nemteasca din domeniul automotive si actionez ca prelucrator prin ashiere ... universal , am lucrat pe strunguri si freze cu comanda numerica CNC , pe strunguri , freze , masini de rectificat cu centru , masini de rectificat fara centru , la masini de rectificat plan cu piatra disc sau cu pietre tip cilindri ! Am facut cam orice s-ar putea face pe aceste masini ajutandu-ma de masini de gaurit verticale,polizoare de banc , polizoare imense cu banda de slefuit , m-am "jucat" o gramada cu toate si am facut de la abkant-uri , la foarfeci de taiat tabla de banc , piese dintr-e cele mai diverse pe strung si/sau freza mai apoi rectificate . Am mentionat toate acestea deoarece desi am facut atatea ( am doar 27 de ani dar am o familie de intretinut si un copil de crescut iar facultatea e egala cu zero de nu ai bani sa "promovezi" ca asa e romania ) am ramas uimit ( in modul placut ) de acest subiect , constructia de masini unelte "acasa" minunat !!!Asadar cu orice va pot ajuta nu ezitati sa-mi cereti ajutorul , de trei ori ura pentru cei care au inceput cu acest subiect ! :101

Share this post


Link to post
Share on other sites
Guest

In atasament este o imagine a unui strung pentru lemn, propus spre constructie pas cu pas in cartea lui Stefan Niculescu, Constructii utile, publicata in Colectia Maini Indemanatice, la Editura Tineretului in 1965. Desi este o constructie folosind preponderent lemnul, hobby-istii, vor sti sa gaseasca surse de inspiratie pentru propriile lor constructii. Cei ce nu au cartea, o pot descarca de aici.

post-27597-139829379906_thumb.png

Share this post


Link to post
Share on other sites

Eu as aborda metoda asta pentru a face batiul strungului. Ar implica folosirea de tabla groasa de minim 15mm pentru placi principale, si bare de fier de 20mm diametru pentru ghidaje. Tinand cont ca s-ar folosi bara filetata de 12 pentru avansul saniei, ar fi suficient de rezistent tot ansamblul pentru a nu ceda si flamba cand cutitul ar intra in "paine". Sania port-cutit va fi construita din cei doi cilindri care vor culisa pe barele de ghidaj pe bucsi de alama. Pentru papusa mobila se foloseste acelasi ansamblu doar ca la sania pentru cutit se va atasa piulita de 12 pentru avans. Gaurile pentru barele de ghidaj si ax se vor da prin toate trei placile care vor fi sudate in puncte pentru a sta fix si a nu avea abateri axiale.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Mi se pare rezonabila solutia.1)unde am putea gasii material cu asemenea grosime-15mm?;si cum stabilim dimensiunile placilor-inaltime si latime?;2)ca material pt ghidaje se pot folosi barele care se folosesc la CNC-uri?;ce lungimi au de regula aceste bare?;3)bara filetata de 12 poate avea filet metric de 12 sau trebuie obligatoriu un filet trapezoidal?;filetul metric devine mai precis daca il rectificam cu filiera pt toata lungimea?;cu cat piulita este mai lunga si rectificata cu tarod devine mai precisa?;4)bucsile de alama ale celor 2 ghidaje se pot prelucra in asa fel ca sa nu existe jocuri?;daca DA ce tolenta trebuie sa fie intre ele si bare?;exista vre-o metoda de a face ceva ajustari (reglaje) daca nu putem gasii bucsile prelucrate f precis?;

Share this post


Link to post
Share on other sites

Mi se pare rezonabila solutia.1)unde am putea gasii material cu asemenea grosime-15mm?;si cum stabilim dimensiunile placilor-inaltime si latime?;2)ca material pt ghidaje se pot folosi barele care se folosesc la CNC-uri?;ce lungimi au de regula aceste bare?;3)bara filetata de 12 poate avea filet metric de 12 sau trebuie obligatoriu un filet trapezoidal?;filetul metric devine mai precis daca il rectificam cu filiera pt toata lungimea?;cu cat piulita este mai lunga si rectificata cu tarod devine mai precisa?;4)bucsile de alama ale celor 2 ghidaje se pot prelucra in asa fel ca sa nu existe jocuri?;daca DA ce tolenta trebuie sa fie intre ele si bare?;exista vre-o metoda de a face ceva ajustari (reglaje) daca nu putem gasii bucsile prelucrate f precis?;

1.material se poate gasi si la centre de preluare fier vechi.Dimensiunea placilor se poate stabili din calcule in functie de dimensiunile care vor rezulta din constructia saniei longitudinale si transversale in inaltime si la latimea batiului din cursa care o va realiza sania transversala si dimensiunea universalului.2.barele rotunde rectificate si calite se pot gasi de la dimensiunea de fi 6 pana la fi 60 si chiar peste, lungimea in functie de diametru pana la 3 metri .3.bara filetata (surub conducator sanie longitudinala) e mai bine un surub trapez din considerente de uzura cu piulita din bronz sau chiar din poliamida, in fata si spatele piulitei se poate adauga pasla pentru a nu intra span in zona interioara.cu cat e mai lunga cu atat e mai buna.4.Bucsele de alama se pot realiza cu alezaj de alunecare si chiar cu sistem de strangere.Exact ca si la rulmenti lineari.Daca pretentiile strunjirii nu sunt drastice (materiale :aluminiu,plastic,bronz,lemn), si chiar metal cu prelucrare fina, la debitare apar cele mai puternice vibratii.Eu zic ca pentru un hobbist e un strung cu care poate sa-si satisfaca unele nevoi.Si inca ceva , la bucsi si la surub se pot face si sisteme de ungere chiar deloc complicate, pentru a avea in permanenta o uzura minima si a permite sistemului o alunecare usoara.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Guest

Se mai poate incerca pe la centrele de dezmembrari auto. Spre exemplu pe post de coloane de ghidare se pot folosi niste tije de amortizoare, mai lungi si mai mari in diametru, care sunt de regula si gata prelucrate la exterior - iti faci mustata in oglinda lor :rade: Daca te uiti pe topicul Presa manuala cu surub, poti vedea la ce le-am folosit eu.

Share this post


Link to post
Share on other sites

http://tinypic.com/view.php?pic=2mcj2m8&s=7

 

Un mod de realizare. vaselina care intra in corp intre cele doua bucse va fi suficienta pentru o uzura minima.

Bucsile se pot strange pana la joc minim.Iar surubul de strangere le va tine fixe in carcasa.

 

Un alt mod de inspiratie poate pot fi corpurile care detin rulmenti lineari, rulmentul se inlocuieste cu bucse, si chiar cu ghidaje sprijinite si cu reglaj de strangere.

Inspiratia ne-o da chiar Dl.vasile de pe site-ul dansului.

 

http://www.hi-end.ro/rulment-linear-in- ... -2425.html

 

Faceti-va o imagine cum ar fi un corp comun cu doua ghidaje.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Se mai poate incerca pe la centrele de dezmembrari auto. Spre exemplu pe post de coloane de ghidare se pot folosi niste tije de amortizoare, mai lungi si mai mari in diametru, care sunt de regula si gata prelucrate la exterior - iti faci mustata in oglinda lor :rade: Daca te uiti pe topicul Presa manuala cu surub, poti vedea la ce le-am folosit eu.

Super, si eu am folosit doua asemenea tije de amortizoare de la un microbuz au un fi de 30 pentru a-mi face masa in T la freza si sunt super lustruite , iata o idee excelenta, numai sa cautam, ca vom gasi chiar si ce nici nu ne inchipuim. :aplauze

Share this post


Link to post
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.
Note: Your post will require moderator approval before it will be visible.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.


×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.