Jump to content
ELFORUM - Forumul electronistilor

Electro-corodare cablaje, low cost, fara mari costuri


lorik199

Recommended Posts

Va prezint un mod ce l-am experimentat recent, de corodare a cablajelor, ieftin, fara substante consumabile (cel putin intr-o viata)

Electrolitul este H2SO4 (acid sulfuric) ce se gaseste la magazinele auto, ca electrolit pt acumulatori

Se prepara astfel: o masura acid (o cana de ex) si 3 masuri apa(preferabil distilata)

Eu momentan folosesc 1 parte acid si 2 parti apa, dar reactia e prea violenta zic eu, o sa mai diluez maine

Folosesc un traf de 14 V dintr-un ups, redresat si nefiltrat

Intr-un vas de plastic se pune o tabla pe fund, care va constitui catodul(+) si anodul va fi cablajul l(-) pe care v-a fi lipit un fir

Gazele ce se degaja sunt Oxigen si Hidrogen un amestec extrem de inflamabil, dar care antreneaza cu ele si mici particule de acid, de aceea experimentul se executa in spatii extrem de bine ventilate sau afara, pt ca gadila foarte bine plamanii(testat)

acum folosesc o tava de cozonac ca recipient :rade: care era putin ruginita, care constituie catodul, si am observat ca merge mai bine

sper sa prind o tava intinsa, pt a putea executa si cablaje mari, :freaza: momentan ma rezum la ce am

costuri:

acid - 0,9 l = 6 lei

apa distilata(nu-i musai) = vreo 5 lei cred

un traf si-o punte redersoare se gaseste la orice electronist in arsenal, tensiunea nu este deloc fixa(atentie ca traful trebuie sa duca cativa amperi buni)

un redresor auto e numai bun aici, si se gaseste la supermarket-uri la preturi bune

maine voi coroda un cablaj si voi posta poze cu rezultatele, ca idee am corodat total in mai putin de un minut un cablu de 3mm multiflar de vreo 4 cm

ATENTIE LA MANIPULARE SI DEPOZITARE, ACIDUL SULFURIC ARE PROPRIETATI COROZIVE RIDICATE

sa va zic un exemplu: primul experiment la-am facut cu un recipient de platic si o bucata de tabla legata cu un fir de CuEm

dupa aprox o saptamana de de depozitare, emailul s-a decojit de pe cupru parca era o bucata de varnis pusa pe tub, si ma refer la bucata ce nu era in acid, ci cea de deasupra

idee e luata de pe net, dar puteti sa ma bateti ca nu mai gasesc saitul, eu tin minte ca era pe siteul cehului ala, dar nu mai gasesc subiectul ala

 

Multumesc in special lui misa pt ca mi-a spus care sunt efectele experimentului

Link to comment
Share on other sites

Poti face acelas lucru si cu clorura ferica... Eu am facut. Chiar a fost proiectul meu la chimie in anul I de facultate. Cu clorura cred ca e mai putin periculos. Problema e ca: la un moment dat cablajul se va intrerupe, nu mai trece curent si corodarea se face tot in mod normal >> agentul de corodare se consuma, deci nu tine oricat de mult. Totusi am renuntat la metoda, folosesc metoda cu UV acum si e mai greu sa lipesti firul apoi..(trebuie la intuneric, trebuie dat lacul la o parte etc. )

Link to comment
Share on other sites

da, dar ideea aici este ca electrolitul se consuma dupa foarte mult timp, clorura ferica cel putin in cazul meu cu o sticla de 0,5 l daca fac un cablaj de marimea unei foi A4(pe bucatele ca 0,5l nu acopera tot cablajul)se poate si altfel, cu alt electrolit, atasez o partea dintr-un mesaj privat de la misa(sper sa nu se supere)

.......Ca electrolit poti folosi o solutie de sulfat de cupru (piatra vinata) pe care-l cumperi de la orice magazin de chimicale (la pungi de 1/2Kg) in care adaugi putin acid sulfuric (sa zicem 3-5%) La anod legi piesa de corodat iar catodul il faci obligatoriu din cupru (din mai multe sirme pentru instalatii electrice) Nu se degaja gaze (sau mult mai putin), solutia nu e periculoasa, se consuma foarte greu (teoretic nuciodata, practic nu exista "niciodata")Oricum, dupa corodarea electrochimica a cablajului mai trebuie sa faci un mic tratament cu clorura ferica. Vezi pe undeva pe forum am descris acest procedeu

Link to comment
Share on other sites

In cazul ca faci electrocorodare folosind clorura ferica, consumul este de asemenea mai mic. E cam acelas lucru, cupru de pe placa se depune pe celalalt electrod. Daca dupa corodare scoti electrodul din solutie, consumul este mai mic. Dupa cum spuneam, la un moment dat ti se va intrerupe legatura de la fir si corodarea s-ar desfasura normal. Sunt de acord, si clorura se duce repejor. Eu unul nu fac atat de multe cablaje ca sa imi pun problema asta.

Link to comment
Share on other sites

buna metoda dar ai nevoie de multa atentie si preferabil sa stai departe de orice material organic.eu incerc sa scap de clorura (pute si arata ca naiba) si dau de ceva mai periculos :rade: abia ce am reusit sa incarc niste baterii auto fara sa ard nimic :rade: totusi nu inteleg cum de corodeaza Cuprul ? credeam ca e mult mai slab.

Link to comment
Share on other sites

O mica completare la metoda. Daca in loc de acid pui sare de bucatarie si faci ca nivelul de lichid sa creasca progresiv vei elimina unele dezavantaje cum ar fi corodarea inegala si pericolul prezentat de acid. Conditia este ca placa sa fie in pozitie verticala. Dezavantajul la sarea de bucatarie este ca nu poti recupera cuprul. Nivelul il cresti progresiv cu metoda "perfuziei". Un furtun atasat la un recipient cu solutie, gatuit cu o clema. Sau poti lega placa la un motor cu reductor care sa introduca placa progresiv in solutie.

Link to comment
Share on other sites

Corodarea electrochimica cu sare de bucatarie (clorura de sodiu) are ca inconvenient major degajarea clorului (gazos) Acesta e mult mai iritant, periculos si puturos decit va imaginati. Daca mirosul degajat la corodarea electrochimica cu acid sulfuric e cit de cit rezonabil, mirosul produs de clor in spatii inchise e inacceptabil. Aceasta corodare se poate face in aer liber.Un experiment in care corodezi putin o sirma de cupru poti face in casa dar in cazul unui cablaj sa zicem de 100X100mm cantitatea de clor e destul de mare.

Link to comment
Share on other sites

Vei simti mirosul de clor. Poti calcula cam ce suprafata de cablaj e echivalenta cu sirmele tale. Adevarul e ca in cazul corodarii ocazionale de cablaje prin metoda asta pericolul aproape ca nu exista. Simti miros, airisesti si gata.

Link to comment
Share on other sites

Partea cu corodarea electrochimica in spatiu inchis e naspha, orice ai folosi: - clorul degajat e toxic, pentru cei ce nu stiu, a fost folosit si pe post de gaz de razboi intr-unul dintre razboaiele mondiale (imi scapa care dintre ele, istoria nu e un punct forte al meu, alaturi de memorat cifre). Produce asfixiere si ataca plamanii, scapi de efectul sau dizolvandu-l in apa (deci, teoretic, daca pui o batista umezita in mod continuu deasupra vasului, ar trebui sa minimizezi efectele nocive) - hidrogenul degajat creste foarte mult pericolul de explozie. Explozia de la acetilena e mic copil. Nu va recomand.

Link to comment
Share on other sites

Foarte adevarat ce zice Blind. Trebuie sa fim constienti de posibilele peticole. Totusi strict in cazul la care ne referim, adica corodarea ocazionala unor mici cablaje, concentratia de gaz exploziv sau toxic nu va atinge valori de risc chiar in spatii inchise. Mirosul produs este totusi deranjant daca lucrezi in spatiul in care locuiesti si poate produce iritatii la persoanele mai sensibile. Oricum trebuie evitat. Poluarea actuala e suficienta. Nu mai trebuie sa inspiram noxe suplimentare. Cam asa trebuie privita problema.

Concluzia ar fi ca nu e periculos, dar nici sanatos nu e.

Daca corodezi zilnic cablaje, situatia se schimba radical. Poti avea probleme serioase.

Link to comment
Share on other sites

imi pare rau ca n-am mai vizitat topicul, am avut probleme cu internetulam incercat c-o mica bucata de cablaj (si am tras cateva linii cu markerul pe ea) si s-a dus foarte rapid markerul joso sa incerc cu toner sa vad ce [email protected]_draghiescuelectrodul ce sta pe fundul vasului de plastic e din tabla de fier de 1,5 mm, care este conectat la +o sa fac si alte teste si postez aici rezultatele experimentul cu tava de tabla a fost un esec, in cam 2 zile mi-a corodat acidul tava

Link to comment
Share on other sites

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.Terms of Use si Guidelines