Verificare transformator de iesire

[sebi_c]

Mi-am adus aminte ca acum vreo 10ani, am facut un fel de lucrare de laborator pentru verificare transformatoare. Ideea a fost sa pot vizualiza histereza miezului la diferite tensiuni, asa ca am elaborat o schema simpla. Schema se bazeaza pe faptul ca curentul de mers in gol este proportional cu H, iar integrala tensiunii din secundar cu B.Testul se face prin cresterea tensiunii de intrare, de la zero volt pana la valoarea tensiunii maxime in primar. In acest timp se urmareste pe osciloscop evolutia histerezei. Ea trebuie sa evoluieze proportional pe X si Y. In momentul in care imaginea se umfla pe X, dar pe Y numai creste, atunci s-a ajuns la saturatie. Aceasta tensiune de intrare este tensiunea maxima aplicabila trafo.Eu am facut testul la 50Hz pentru ca e mai usor, dar daca exista o sursa de frecventa mai mica la intrare, testul se poate face in aceleasi conditii. Nu este necesara o sursa de mare putere.Am folosit aceast experiment sa verific doua trafo iesire de 80W cu tensiunea maxima 425V RMS pe fiecare primar PP. Sursa mea reglabila merge pana la 435V, asa ca nu am apucat sa vad saturatia.Pentru a vedea detalii, se poate regla sensibilitatea osciloscopului, mai ales pentru a se constata egalitatea a doua transformatoare.

[sebi_c]

Mai pun doua foto!PS Atentie, sursa reglabila trebuie sa fie izolata fata de pamant din motive de securitate. Eu am pus un autotransformator reglabil in primarul unui trafo de separare 220V la 380V. In acest fel am obtinut o plaja de la 0..435V.

[Kosmin]

Interesanta metoda ta de testare.Una mai "uzuala" era sa dea 100spire pe miezul in cauza(inainte de bobinarea propriu-zisa evident) si impreuna cu generator si sursa se determinau caracteristicile miezului ce urma a fi folosit pt traful de iesire.Metoda din urma e accesibila si amatorilor care nu au osciloscop(cu 2 canale).

[sebi_c]

Da, posibil ca e o metoda pentru testare calitate miez! Aici, prin aceasta metoda se vede si calitatea miezului si cat de bine e facut trafo, adica daca bobinele sunt bine calculate. Dupa forma histerezei, cu cot mai rotund, sau patrat, si laturile mai verticale sau mai oblice, se poate depista fierul din traf. La cele cu graunti orientati de calitate f. buna, coturile sunt mai patrate si laturile mai verticale si aproape paralele.

[mișa]

Interesante masuratorile tale. In completare am pus aici viewtopic.php?f=28&t=10753&p=426447#p426447 o varianta de calcul in care ti cont de calitatile miezului prin masuratoarea de care vorbea kosmin cu cele 100 de spire. (Dar fara generator si sursa, doar cu aparat care masoara inductante. Oricum multe multimetre nu exagerat de scumpe masoara inductante)

[hpavictor]

Poate userul DJDOG sa realizeze un montaj asemanator ( in limita timpului liber aflat la dispozitia sa ) ? Doreste sa ne arate si noua cum arata graficul pentru miezul magnetic folosit de Domnia sa , pentru ca am referinte exceptionale de la diversi constructori ce folosesc produse de la dansul si sunt foarte multumiti VASKA2222 a luat de la *cineva* din Italia tole E16 si a asamblat un prototip pentru un trafo de iesire pentru amplificator de chitara si era total nemultumit de rezultate , dar dupa ce a schimbat pachetul de tole cu unele de la DJDOG s-a schimbat dramatic totul in bine .Mare atentie , caci aproape orice cumperi cu ochii legati este ca un loz in plic ( mentionez ca nu este vina vanzatorului )Recomand cu caldura numai din surse verificate sa achizitionati orice maruntis sau componenta importanta, pentru ca dintr-o bucata de carne stricata poti face o friptura , dar nu o poti manca Cu componente de calitate , si asteptarile vor fi satisfacute Multumim pentru metoda de testare a calitatii miezului magnetic tuturor celor implicati

[sebi_c]

Cine s-a uitat cu atentie la imagini a putut observa ca mici diferente sunt la cele doua transformatoare supuse testului. Una din imagini are histereza putin mai oblica, desi ambele transformatoare arata la fel, au rezistente ohmice aproape identice. Rezulta ca unu' are un miez putin diferit.Montajul l-am facut cand am realizat niste transformatoare de putere (20KVA pentru sudare prin presiune (puncte, popular)), unde inductia in miez era exploatata la maximum. Am fost curios sa vad daca se satureaza miezul.Realizarea montajului este extrem de simpla, iar osciloscopul poate fi unu' banal, care are acces la canalele X si Y (de regula prima pozitie de la baza de timp, cand se vede un punct). Histereza, la imaginile mele de mai sus, e pe dos (adica nu in primul cadran). Daca se schimba bornele la X, se va vedea ca in carti. Oricum, pe mine nu ma incurca asta.Mai pun o poza cu hist. pozitionata normal si cu sensibilitatea pe X (H) marita la 430V AC, fara voltmetru (n-a mai fost omu' sa-mi tina aparatul cand am facut foto).

[mișa]

Practic, aceste masuratori indica momentul in care miezul devine neliniar, adica punctul in care incepe sa se satureze. De fapt pune in evidenta momentul in care desi semnalul in primar creste, semnalul in secundar nu mai creste. (nu ii mai poate urmari proportional cresterea)Pentru un traf de iesire nu mai este necesar operationalul de la iesire. La traful de sudura in puncte probabil ca era necesar din cauza tensiunii foarte mici de iesire. (?)

[sebi_c]

....Pentru un traf de iesire nu mai este necesar operationalul de la iesire. La traful de sudura in puncte probabil ca era necesar din cauza tensiunii foarte mici de iesire. (?)

Operationalul de la iesire este un integrator. Rezistenta in paralel cu capacitorul este pentru a evita saturarea integratorului din cauza tensiunii de offset a AO.Integratorul este un element esential, pentru ca Usecundar= dFI/dt. Integrand aceasta tensiune, Uo=k*FI, unde FI(fluxul) este, FI(t)=Aria*B(t). In ultima instanta, Uo(t)=K*B(t), ce se aplica pe placile Y ale osciloscopului. Pe placile X se aplica variatia curentului in primar, care este proportional cu H.Daca se testeaza trafo la diferite tensiuni de intrare si se traseaza pozitia varfurilor, unde intoarce curba, se obtine curba de magnetizare. Testele prin aceasta metoda sunt bune pentru tarnsformatoare care nu lucreaza cu componente continui ale tensiunii de atac (la PP, este bun), pentru ca prin diferentiere se pierde componenta continua a fluxului si deci integratorul nu o poate reconstitui real. Dar ca si functionare se poate testa orice tip de transformator, ca sa nu mai vorbim de depistarea calitatii circuitului magnetic.La trafurile pt sudura electrica prin presiune, tensiunea secundara este de la 6..20V. Deci nu este chiar mica!

[mișa]

Corect! Nu am fost atent. (si nici nu stiam care e tensiunea la un traf de sudura in puncte, stiam doar ca e "destul" de mica)

[sebi_c]

Pun inca doua imagini. Am vizualizat histereza la un trafo de retea separator 220/380V, pentru comparatie cu trafo de iesire. Nu se observa nici un cot! Asta indica un miez banal. Ciocul histerezei apare de la tensiuni mici, fata de cele de iesire unde este rotund (un oval rotit). Ciocul la cele de iesire se vede evident la tensiuni apropiate de cea maxima. Laturile sunt inclinate si curg ca un S, la cel de retea.

[doru3160]

Salut,e bine ca macar dupa 10 ani ne dam seama ca am facut si ceva folositor in scoala,si asta e caz fericit ca a fost cineva la scoala si a facut acea lucrare de laborator.La noi in Iasi inca se face acea lucrare,la cursul de fizica de la aproape toate facultatile(ma refer la politehnica),o sa postez referatul acestei lucrari de laborator simple,dar cu importanta majora in unele domenii de activitate?si poate cine stie,mai trebuie cuiva pt calculul transformatoarelor de iesire,sudura... si nu numai

[sebi_c]

... La noi in Iasi inca se face acea lucrare,la cursul de fizica de la aproape toate facultatile(ma refer la politehnica),...

Ei, noi la Timisoara, am facut tot felul de lucrari nastrusnice (parca din fizica solidului, si cu lumina tot felul de efecte...), dar pe asta nu! Eu am citit o carte de Electrotehnica frantuzeasca, aruncata la gunoi pe holul facultatii. Am luat-o si dupa cativa ani, am frunzarit-o si am gasit explicate intr-o maniera simpla (nu simplista) magnetismul si cu seturile de ecuatii si cu o propunere de vizualizare a histerezei. Bineinteles, pe vremea aia nu erau operationale si ei au pus un bloc cu semnul de integrala.Am facut lucrarea cu un amic care chiar era laborant la catedra de fizica (el a taiat si bucsat plexicul) si care a spus ca e pacat ca nu se face lucrarea si la scoala. Am studiat si inconvenientul, pe care lucrearea facuta de tine la Iasi il are si pe care magistri tai asistenti (profesori) nu s-au catadicsit sa-l explice in lucrare. Zic ca ingineria nu este ceva formal (adica sa arate numai fenomene ca la emisiunile de popularizarea stiintei), este ceva mult mai exact. Tensiunea de iesire este proportionala cu functia integrala (de variabila t) a tensiunii secundare. In lucrarea ta nu apare nici o constanta (c, cum era prin liceu) la integrare (nu e integrala definita). Constanta aia spune ca B nu se reconstruieste real pentru ca-i lipseste tocmai componenta continua. Asa ca, dupa cum am mai subliniat intr-o postare anterioara, daca vrei sa faci un test cu componenta continua (vezi cazul SE) B nu se mai reconstituie real. Acest fenomen apare oriunde este o diferentiala (derivare), pentru ca o constanta diferentiata are valoarea zero. Din nefericire nu ai nici conditii din care sa extragi valoarea acesteia. Totusi se poate face o estimare a calitatii miezului si in acest caz, dar nu a transformatorului.La transformatoarele de sudura prin presiune (caz special, Isec=2..80KA), fiiind dimensionate la limita (B mai trece si de 2T), orice nedescarcare a miezului duce la aparita de componente continui ale B. Acolo pentru masurarea curentului folosim traductoare Rogowsky (bobine toroidale fara fier), care au iarsi aceeasi problema: uo(t)=K*di(t)/dt. Rezulta ca curentul este: i(t)=K*integrala(uo(t)dt)+c. c este necunoscut, adica se pierde informatia cu privire la componenta continua.PS: O alta deficienta a lucrarii este ca tensiunea la intrare trebuie variata cu o sursa alternativa variabila (autotransformator...), nu cu un reostat, unde apare un circuit RL, cu defazajul de rigoare(u fata de i, i este chiar curentul de mers in gol, adica ceva proportional cu H)). Se poate observa ceva, dar eronat! Ma refer la curba de magnetizare, locul geometric unde se intoarce caracteristica. Punctul real va fi la Rreostat=0.

[doru3160]

Ca sa nu intram in prea multe amanunte,pe mine m-a frapat asemanarea intre montaje,si cu exceptia grupului de integrare,putem vorbi de aproape aceeasi schema,unde nu avem de-a face cu componenta continua,in discutie fiind doar componenta alternativa.De aici si pana la etalonarea unor curbe de histerezis pt diferitele tipuri de miez folosite la constructia trafurilor de iesire e oarece distanta,estimarea facandu-se doar la modul grosier,putand estima doar daca acel miez e de calitate sau nu,dar in clasa miezurilor clasificate prin aceasta metoda ca fiind de calitate,o ierarhizare e mai greu de facut,necesita timp si mai ales multe esantioane de material....Reostatul daca il tratezi ca pe o rezistenta,fara sa iei in calcul componenta inductiva datorata bobinajului,nu introduce un defazaj care sa deranjeze pana acolo incat sa nu iei de bune rezultatele,si aici vorbim doar de principiu,nu are nimeni pretentia ca prin aceasta metoda si mai ales cu acest montaj se pot face evaluari de calitate...dar se pot situa pe o scara valorica diferitele miezuri pe care le ai in lucru.

[sebi_c]

Asemanarea e ca fenomenul e acelasi! Nu puteam sa-mi imaginez altceva, decat am constatat in teorie.Dar pentru o facultate, un integrator cu un AO e o chestiune de exactitate. Nu vreau sa mai fac si teoria circuitului RC care aproximeaza o integrare (un condensator printr-o rezistenta se incarca exponential, ori in integrator trebuie sa se incarce liniar). Poate la liceu, merge!PS. Acu' 10 ani aveam vreo 14ani de cand am terminat facultatea, pe care am facut-o dupa alta. Despre defazaj, tensiunea pe bobina face Pi/2 fata de rezistor, din care rezulta un versor cu faza diferita de zero (vezi circuite RLserie). Printre altele integratorul defazeaza cu Pi/2 tensiunea sinusoidala de la iesirea din secundar. Nu discut despre modul. Deci oricum intervine o eroare. Rezistenta serie a bobinajului e ceva echivalent, in realitate e ceva distribuit, asa ca nu le baga in aceeasi oala. Atat mai trebuia, sa ma gandesc si la componenta inductiva a reostatului!