Preamplificator SRPP

[dj_steel]

Salut!Avand nevoie de un preamplificator pentru amplificatorul meu pe tranzistori am inceput constructia unuia cu lampi,ca deh...daca amplifu cu 6p3s mi-a dat batai de cap..Carcasa este facuta dintr-o sursa de pc+laterale din lemn+autocolant si a iesit asa:

http://i28.tinypic.com/seq9tj.jpg

http://i29.tinypic.com/4tpo94.jpg

http://i25.tinypic.com/nvtzs9.jpg

http://i26.tinypic.com/30mpyte.jpg

http://i32.tinypic.com/msg96u.jpg

Lampile sunt 6n1p alimentat cu 120v si filamentele in c.a..brumul este sesizabil dar mai am de lucru la transformatorul de alimentare ca este facut pe genunchi...

[Vizitator]

Pe afara arata decent......dar important este cum sunt dispuse componentele , trafo de retea ideal e sa fie ecranat complet in o cutiuta metalica...si impregnat cu rasina sau chiar smoala cum se facea pe vremuri ....filamentele in CC ..punct de masa unic si mergi la sigur

[dj_steel]

faza cu punctul de masa o stiam,cred ca l-am facut corect,trasformatorul de retea e buba,trebuie schimbat,si eventual o sa il ecranez,momentan filamentele sunt in serie la 12v dar nu au consum egal pe fiecare lampa si o ia pe aratura tensiunea.....se incalzesc inegal...viitorul transformator o sa fie mai bun si o sa alimentez in cc filamentele..

http://i25.tinypic.com/30i8ifs.jpg

http://i31.tinypic.com/2vrxst2.jpg

[danzup]

Foarte frumos si util !La mai mare ......

[Dj_Dog]

am ascultat si eu acest srpp interpus intre pc si amplificator si se cunoaste diferenta - sunetul este mai plin iar capetele benzii audio sunt redate mai corect

[+_Florin_+]

Eu am cateva solutii imbatabile in combaterea brumului la etajele preamplificatoare cu tuburi:-potentiometre de volum de valoare mica (10...22k log) montate la intrare, chiar daca scade impedanta de intrare a preamplificatorului nu e nici o problema in special daca folosesti PC-ul sau CD-ul ca sursa de semnal;-folosesc tuburi care permit un regim de functionare cu un curent anodic marisor (ECC85, 6N1P, etc) astfel incat rezulta impedante mici privite ca surse de semnal. Apropo de asta, fug de ECC83 sau 6N2P ca dracu' de tamaia neagra, am avut experiente neplacute cu ele in ceea ce priveste brumul;-in conditiile de mai sus pot folosi linistit c.a. pt filamente, DACA montajul este executat in aer ceea ce permite ca firele de alimentare filamente dintre socluri sa fie ecranate. Practic folosesc bucati de cablu ecranat recuperate din TV-urile cu tuburi, care au doua fire izolate in interiorul unei camasi metalice, care o conectez la punctul unic de masa. Brumul specific alimentarii in c.a. nu prea se transmite prin catod asa cum cred multi, ci in mai mare masura prin radiatia firelor de alimentare filamente, care strabat intreg sasiul (sunt lungi) si prin ele trece c.a. de valoare mare.

[Depanatoru]

Daca respecti niste reguli nu sunt probleme cu ECC83 , brumul nu apare datorita tubului in sine , ci din cauza amplificarii mari se "pune in valoare" brumul din etajul anterior , din anodica nefiltrata corespunzator , sau datorat proiectarii necorespunzatoare ( bucle de masa ) , neecranarii bune , etc .

[+_Florin_+]

Perfect de acord, cu respectarea stricta a tuturor regulilor orice tub este ok, asta am sustinut si eu in mai multe topicuri insa: un preu cu ECC85 care are 10k in anod si Ia=7.5mA si potentiometru de 22k la intrare este mult mai imun la brumul indus DIN EXTERIOR datorita neecranarii decat un preu cu ECC83 cu 100k in anod Ia=0.65mA si 1M potentiometru de volum. Impedantele mici isi arata avantajul aici, problema ecranarii nu mai este asa de "spinoasa". Nu ca nu am cunoaste regulile, dar varianta mai imuna ne scuteste de alte complicatii uneori. Parerea mea...

[Depanatoru]

In primul rand e mai imun din cauza amplificarii la jumatate ce o are ECC85 fata de ECC83 , curentul si rezistentele au importanta secundara , la intrare si pentru ECC83 se poate pune potentiometru de 22K , iar rejectia brumului de pe tensiunea anodica se face pe divizorul rezistiv format din rezistenta anodica si rezistenta interna a lampii ( dintre ele se ia prin condensator tensiunea de iesire ) . Pentru rejectie cat mai mare rezistenta anodica trebuie sa fie cat mai mare ( nu 10K ) iar rezistenta interna a lampii cat mai mica - aici are un avantaj intradevar ECC85 . Oricum rejectia brumului de pe alimentare e foarte mic la amplificatorul simplu cu o trioda .Daca se reduce prin reactie negativa amplificarea lui ECC83 la acelasi nivel cu ECC85 diferenta e practic zero la capitolul brum .

[blue]

De regula sursele de semnal au impendante de iesire mici de ordinul 20-50Kohmi asa ca potentiometrul de 1M este in paralel cu aceste valori , tuburile preamplificatoare au impendanta mare de intrare indiferent daca prin ele circula 1mA sau 10ma ,deci regulile de executie a acestor etaje sant identice. Daca un ECC83 are un castig de 50 ,raportul S/N este mai bun decat utilizarea a doua tuburi cu amplificare mai mica iar ecranarea unui singur tub este mai simpla de facut !

[Vizitator]

...insa: un preu cu ECC85 care are 10k in anod si Ia=7.5mA si potentiometru de 22k la intrare este mult mai imun la brumul indus DIN EXTERIOR datorita neecranarii decat un preu cu ECC83 cu 100k in anod Ia=0.65mA si 1M potentiometru de volum. Impedantele mici isi arata avantajul aici, problema ecranarii nu mai este asa de "spinoasa".

Nu ca nu am cunoaste regulile, dar varianta mai imuna ne scuteste de alte complicatii uneori. Parerea mea...

Ai perfecta dreptate ! orice capacitate parazita cu reteaua sau circuitele interioare descarca mult mai evident si cu aplitudine mai mare pe Rg1=1M(Rg1=rezistenta din g1 lampa de atac) , rezistenta din anod este mai mult sau mai putin inportanta din acest pct. de vedere,totusi privit ca sursa de semnal si aceasta rezistenta este preferabil sa fie mica astfel incit sa realizam cel mai bun compromis cistig-impedanta interna(privit ca sursa de semnal pt etajul urmator)Daca o sursa de semnal are Ri sa zicem 100k si descarca pe o sarcina tot de 100k,jumatate din tensiune(ca semnal)se pierde pe Ri, Raportul de impedante intre etaje cind vrem sa transferam maximul de tensiune de audiofregventa trebuie sa fie de minimum 1/5 sau mai mult 1/10 ,... 1/20, adica daca avem in grila de comanda a lampi finale sa zicem 470k in anodul lampi de atac este bine sa avem maxim 100k(preferabil 47k , 22k ,10k in functie de compromisul mentionat anterior), pt un transfer maxim in tensiune a.f. intre cele doua etaje(din cauza asta intr_un alt post, nu mai stiu care i_ti spunem ca imi place cum ai gindit sau te felicitam , nu mai stiu !,aveai rezistente relativ mici prin anod la un ECC85 daca nu ma insel ?) . Ideal ar fi ca Ri sursa sa fie 0 ohmi si Rs infinita pt transferul maxim de tensiune , in practica nu este posibil. Un raport pt aceasta situatie 1/10 poate fi considerat mai mult decit decent(bun spre foarte bun).Acest aranjament asa cum l_ai descris confera si o imunitate mare la zgomot , dar personal nu_mi place sa scad Rg1 sub valoarea de 100k din alte ratiuni lesne de inteles .

[blue]

Lucrurile nu sant chiar asa de simple, Ri si Ra sant in paralel in c.a. si formeaza impendanta de iesire , ori transferul max de tensiune este in cazul adaptarii, deci impendanta de intrare a etajului urmator sa fie egala cu ce de iesire. Pe de alta parte in lipsa curentului de G1, rezistenta de intrare a tubului este foarte mare, deci adaptarea se face doar cu rezistenta Rg de obicei 100K-1M, daca de pilda impendanta de iesire a etajului precedent este de 20K ,Rg poate avea valori de 20-470k, fiindca atenuare tensiunii alternative este mica, altfel stau lucrurile pt Rg< 20K, in acest caz pot aparea si distorsiuni pe langa atenuare !

[Depanatoru]

Imunitate aproape totala la brumul din sursa de alimentare se obtine cand rezistenta anodica e inlocuita cu o sursa de curent ( rezistenta infinita in alternativ ) , cred ca am explicat destul de clar cum se divizeaza brumul pe rezistenta anodica si rezistenta interna a lampii . Deci in principiu pentru imunitate la brumul de pe alimentare rezistenta anodica trebuie sa fie cat mai mare posibil . Apoi , cum zice blue , evident ca rezistenta anodica este ca rezistenta de sarcina pentru tub ( in paralel cu rezistenta de intrare a etajului urmator ) , si iar e de dorit sa fie cat mai mare posibil ( fireste nu intreci masura si pui 1M - pentru fiecare tub e o anumita valoare ) . Ajunge sa te uiti in foaia de catalog pentru ECC83 ca sa observi ca amplificarea maxima , excursia maxima de tensiune si distorsiunile minime se obtin cu rezistenta anodica 220K fata de 47K si rezistenta de intrare a etajului urmator cat mai mare ( 680K ). La fel e si pentru ECC85 dar cu alta plaja de rezistente fireste - suporta o rezistenta mai mica de sarcina fara distorsiuni .Deci fiecare lampa are o astfel de rezistenta minima de sarcina pentru care se comporta excelent si degeaba vrei sa duca sarcini si mai mici , fortand rezistenta de iesire mica ( un asa zis compromis !! ) pe seama scaderii rezistentei anodice cu penalizari la amplificare si distorsiuni , pentru asta s-a inventat repetorul catodic , SRPP-ul , etc . Etajul de amplificare cu o singura trioda trebuie lasat sa preamplifice cu rezistenta de sarcina cat mai mare ( macar minim ce suporta lampa ) , nu e potrivit sa debiteze curent pe rezistentele mici de grila a finalelor , etc . Asta daca vrei calitate bineinteles , nu sa faci din rahat bici .

[Vizitator]

... , ori transferul max de tensiune este in cazul adaptarii, deci impendanta de intrare a etajului urmator sa fie egala cu ce de iesire. Pe de alta parte in lipsa curentului de G1, rezistenta de intrare a tubului este foarte mare, deci adaptarea se face doar cu rezistenta Rg de obicei 100K-1M, daca de pilda impendanta de iesire a etajului precedent este de 20K ,Rg poate avea valori de 20-470k, fiindca atenuare tensiunii alternative este mica, altfel stau lucrurile pt Rg< 20K, in acest caz pot aparea si distorsiuni pe langa atenuare !

Faci confuzie!!!! cind cele doua impedate sint egale avem transfer maxim de putere !!!!!!!!!/cind cele doua impedante sint egale trasferu de tensiune este 1/2 amin !!!!.Pt transferul maxim de tensiune" Ideal ar fi ca Ri sursa sa fie 0 ohmi si Rs infinita" asa cum am mai spus !.

[+_Florin_+]

Eu am folosit aceasta schema de preamplificator (este schema facuta de mine despre care vorbeai) care ataca un final SE cu 2 tuburi 6P14 paralel in clasa A. Merge excelent, nici vorba de brum sau alte neplaceri.Se observa raportul aprox 1/10 dintre rez din anode si rez de g1 ale etajului urmator. Lampa nu este nicidecum fortata sa lucreze cu rez anodica mica sau Ia prea mare, consultandu-i caracteristicile se observa ca in acest regim "se simte f bine". Singurul dezavantaj : rezistente la 2W in anode, ca sa mearga reci.