amplificator cu probleme

[Mircea Man]

Am un amplif cu mixer PCX8400 de 2x200 w la care canalul sting face figuri inca de la inceput. Am schimbat o multime de finali pina acum si nu ii dau de capat.Nu pot sa-i masor bias-ul ca imi creste brusc curentul.Va rog sa-mi dati un sfat Anexez schema pe care am scos-o de pe circuit (sper sa fie bine scrisa).

 

In link-ul urmator e schema:

http://www.filebox.ro/download.php?key=cnr64hmccfl97333

[remus68]

1 - Verifica integritatea tuturor tranzistoarelor (spui ca ai efectuat unele inlocuiri). 2 - Conecteaza cite o rezistenta de 22 ohmi / 5W in serie cu firele de alimentare (+ si -). 3 - Regleaza VR2 (de la intrare) la jumatate de cursa. 4 - Regleaza VR1 din superdioda sa fie cu cursorul spre R16 astfel incit in baza-emitor T7 sa ai 2Kohmi. 5 - Alimentezi cu tensiune : verifici pe una din rezistentele de 0,33 ohmi ce cadere de tensiune ai si calculezi curentul care trece prin ele (ar trebui sa fie mic, sub 10mV - ce valoare are ?). 6 - Reglezi din VR2 ca intre masa si iesire sa ai o tensiune cit mai mica (+/- 0...15mV). 7 - Reglezi usor VR1 pina masori pe una din rezistentele de 0,33 ohmi tensiunea de 10...20mV (pe toate cele 4 rezistente ar trebui sa ai valori cit mai apropiate).

[zal]

Nu mai e schema?

[Mircea Man]

Nu mai e schema?

Mi s-a sters cred.am pus din nou http://www.filebox.ro/download.php?key=2xbma8wglv66hxl4

[Mircea Man]

Daca reglez din vr1 nu se intimpla nimic. pe r0,33 din finali am 0mv iar daca reglez din vr2 nu mai am simetrie pe ramuri[si asa am cam - 0,15 v]

[Mircea Man]

Daca reglez din vr1 nu se intimpla nimic. pe r0,33 din finali am 0mv iar daca reglez din vr2 nu mai am simetrie pe ramuri[si asa am cam - 0,15 v]

[zal]

Nu pe rez de emitor trebuie s? m?sori ci pe b-e la trz finali, ar trebui s? ai cam 500-550mVcc f?r? semnal, la fiecare, vezi c? peste 600mVcc intri în clasa A. Probabil e defect semireglabilul, sau în cel mai r?u caz trz superdiod? e în scc c-e, nu se încing trz pilo?i?C2 trebuia s? fie înaintea lui R1, iar C3 ce caut? acolo? F? modificarea ?i î?i va reveni simetria.Nici C8,9 nu au valoarea corect?, ceva de ordinul 0-10nF.

[Mircea Man]

Inte b-e am 520 mv pe finali

[zal]

Asta e bine, trebuie rezolvate celelalte ciud??enii din schem?.E o adaptare dup? o schema clasic? de la Sansui de prin 1978, cîteodat? astea sînt instabile.

[Mircea Man]

Culmea e ca nu am avut probleme cu celalalt canal

[zal]

S-au nimerit piese mai proaste pe ?sta, trz cu diferen?e mari de amplificare, etc.

[Mircea Man]

Bine,dar am schimbat practic toate tranzistoarele din montaj,inclusiv ic7317 din protectie (cu identice) si totusi nu am nici un rezultat (parca ar face scurt pe ramura pozitiva).

[remus68]

Pina nu demult toti producatorii de amplificatoare aveau pe cablaj, in serie cu alimentarea tranzistorilor din etajul final, un strap sau o portiune de cablaj cu o mica intrerupere (care in functionare se acoperea cu fludor pentru a exista continuitatea circuitului). De la radioreceptoarele stationare sau portabile (cele romanesti Pacific, Bucur, Maestro, Gloria, Neptun, etc) si pina la amplificatoarele AS 2020, AS15201, AM1100 (romanesti), Marshall M2199, 2200, FBT, Montarbo si multe altele s-a folosit acea portiune de cablaj : prin indepartarea temporara a fludorului din zona se puneau de-o parte si de alta firele de test ale unui miliampermetru (sau se cositoreau doua fire iar capatul liber se infasura pe testerele aparatului). In textul explicativ de la ORICE amplificator de putere exista pe undeva mentiunea "se va regla CURENTUL de mers in gol la valoarea de..." iar producatorii de aparatura masurau si ei in modul indicat mai sus. Dupa aparitia pe scara larga a aparatelor de masura digitale nu a mai fost necesara acea intrerupere a traseului cablajului deoarece MILIVOLTMETRELE puteau foarte bine sa masoare caderea de tensiune pe rezistentele montate in serie cu jonctiunea EC a finalilor si cum I=U/R se afla valoarea CURENTULUI de mers in gol. Acest reglaj, care de fapt asigura o prepolarizare a dubletului sau tripletului din final, face ca acel etaj final sa lucreze pina la o anumita putere in clasa A si peste aceasta valoare in clasa B. Daca veti lua la nimereala , cu ochii inchisi, 10 tranzistoare NPN si veti face un experiment simplu. Legati emitorul la minusul unei surse de 5V si colectorul la plusul sursei printr-o rezistenta de 1Kohm; de la plus mai conectati un semireglabil de 500Kohmi inseriat cu o rezistenta de 20Kohmi pe care il lipiti la baza tranzistorului; se regleaza semireglabilul pina aproape de saturarea totala a tranzistorului (masurind Uec=500mv de exemplu). Masurati Ube a tranzistorului. Inlocuiti acum acel tranzistor cu un altul si apoi cu altul...pina ii terminati pe cei selectati din gramada initiala. La fiecare in parte notati valoarea tensiunii Ube la care veti masura acea tensiune Uec si UIMIRE ! niciuna nu va fi egala cu cealalta ! Mai mult, rotiti semireglabilul pina la saturarea totala a tranzistorului (Uec aproape zero) si notati Ube la care se produce asta. Din nou se va observa ca valorile vor diferi usor de la tranzistor la tranzistor. Pentru aceste considerente se masoara CURENTUL de mers in gol si nu altceva. La constructiile cu tuburi in clasa AB e vorba de "curentul anodic in repaus sau de mers in gol" si la cele care au rezistente in catod unii au facut mentiunea "...fapt ce ajuta la reglarea curentului de mers in gol...". QED

[zal]

Problema e c? tipuri diferite de trz finale, necesit? curen?i diferi?i, unul e curentul ptr BD249C ?i altul ptr 2SC3281, de exemplu. Asta din cauza rez directe diferite a jonc?iunilor, cu cît e mai capabil? în curent rez va fi mai mic?. La schimbarea trz finali dintr-un amplif, cu un tip diferit, cartea tehnic? a amplifului nu mai e de mare folos. În schimb polarizînd egal jonc?iunea b-e a trz diferite, fiecare se va deschide corect ptr curentul lui optim, distorsiunile de neracordare vor fi minime. Diferen?e constructive exist? ?i între pnp ?i npn complementari, pnp-urile au beta mai mare în general, în schimb capabilitatea de curent e diferit? între pnp ?i npn din familii diferite (de exenplu 2SA1943 generice au curen?ii mai mari ca 2SC5200, dar la TIP35 ?i 36 e invers... etc), sau de la produc?tori diferi?i. Astea sînt constat?ri personale, nu se potrivesc cu datele oficiale ?i nu am preten?ie c? sînt general valabile.

[remus68]

Intr-adevar conteaza foarte mult structura tranzistorului (planar, planar epitaxial, baza epitaxiala, homobaza, darlington) existind o mare plaja a tensiunii Vce sat (de la 1V la 4V) cu o variatie enorma a amplificarii (de la 2 la 1000 pentru cele de putere). Cel mai bun reglaj al punctului static de functionare al unui etaj final in clasa AB se face cu un generator de semnal si un osciloscop la nivel minim de auditie si numai dupa stabilizarea termica a amplificatorului; acesti parametri trebuie sa ii asigure functionarea fara distorsiuni de racordare si dupa incalzirea tranzistorilor finali, fapt ce impune utilizarea unui curent de repaus relativ mare si un radiator eficient eventual bine ventilat (pentru puteri foarte mari).