Reparatie si testare Mach Audio MA1300

[Guest]

Un coleg forumist, mi-a venit cu un amplificator spre reparatie,amp-ul fiind Mach Audio MA1300 facute din cite stiu de Senia.

 

Schimbat finalii busiti,amp-ul a mers in bridge/4ohm, ceea ce NU RECOMAND DELOC!!!

 

Dupa inlocuirea finalilor dusi, si reglajul de Bias (curent de mers in gol) la aproximativ 50-60 miliamperi la fiecare canal FARA SARCINA pe iesire , ca asa se regleaza, am decis sa-l si testez nitel (mai dur) sa vad ce si cum...

 

Testele s-au facut pe rezistente de sarcina de 4 ohm, la frecvente de:

 

50 Hz

1000 Hz

5000 Hz

20000 Hz

 

Parerile mele sint si pro si contra, in ceea ce priveste acest amplificator, si anume:

 

CONTRA

 

Initial placa fusese conceputa pentru alimentare independenta a fiecarui canal,total separat, insa s-a facut strap pe filtraje, si s-a folosit doar 1 punte redresoare pt ambele canale cit si traf cu o singura infasurare cu priza mediana pe partea de forta.

 

Deh d-ale Senia... :oops:

Aici las la aprecierea voastra parerea

 

Ampliful in gol este alimentat la 180 Vcc (+/- 90Vcc simetric fata de masa), este un amplif Clasa AB.

 

Cu un canal la puterea maxima curata(pina in prag de clip), pe sarcina de 4 ohm, tensiunea scade de la 180Vcc in gol la 163 Vcc in sarcina.

 

Cu ambele canale la puterea maxima curata(pina in prag de clip), pe sarcina de 4 ohm, tensiunea scade de la 180Vcc in gol la 155 Vcc.

 

Tensiunea sinusoidala pe iesire este de 50,4 Volti,pina in pragul de clip, L la 52 volti este clip total la iesire deci IN NICI UN CAZ 650W/4 OHM/CANAL

 

Cu ambele canale odata, tensiunea sinusoidala de iesire nu depaseste 45-46 Volti la iesire,fara sa intre in clip,practic daca las Ch1 sa scoata 50V pe iesire si il deschid si pe al 2-lea,cum depasesc 20-30% din putere la Ch 2,Ch 1 incepe sa intre in clip din cauza scaderii alimentarii(comune) a ambelor etaje finale, fiind nevoit sa reduc nivelul Ch 1 pina la 45V la iesire, astfel incit ambele canale sa aibe la iesire sinusoida perfecta (fara prag de clipping)

 

Ledul de CLIP, se aprinde mai devreme cu 2-3 volti la iesire, INAINTE de a se ajunge la pragul de clip pe iesire...

 

Ledul de clip NU SE MAI APRINDE, daca frecventa semnalului de intrare este peste 1000 Hz, chiar daca ampliful este in clip BLANA, ceea ce mi se pare o adevarata porcarie (vedeti in filmulet chestia asta)...

 

Racirea este cam ineficienta,cele 2 fanuri neavind CFM-ul necesar racirii corecte, nici macar la full speed(au 2 trepte controlate in temperatura cu un dublu comparator de stare), radiatorul desi masiv si gros in carne, nu disipa repede calcura datorita faptului ca nu are aripioare mici, multe si subtiri, are doar 4 aripioare groase, deci ineficient.

 

Traful , facut de PETRA, este destul de mare si greu, vedeti dimensiunile in poze, cam 20 cm diametru si 7 centimetri inaltime,ceea ce ne da de inteles ca este un miez de proasta calitate magnetica...

 

Pareri PRO

 

La scurtcircuit pe iesiri, ampliful se comporta FOARTE BINE, vedeti in filmulet, si limiteaza corect!

 

Testind in toata banda de frecvente audio, 20 Hz -20000 Hz ,nu am observat diferente ale tensiunii de iesire in intervalul 50-1000 Hz

o mica cadere de 1-3 volti in pragul de 1000-5000-10000 Hz, si la 20000 Hz cam 8 volti, poate si din limitarea la capetele benzii superioare ale amplifului.

 

La 50 Khz pe iesire, cu acelasi nivel de intrare, mai aveam can 22 volti pe iesire.

 

In ce am testat, ampliful mi-a aratat cel mai mult distorsiuni cam intre 5-7 Khz, in rest a avut sinusoida frumoasa pe iesire

 

Filmare in timpul testului:

http://www.netdrive.ws/178893.html

 

Filmare dupa test:

http://www.netdrive.ws/178894.html

 

Poze:

 

Sistem Proba:

 

Alimentare in gol:

 

Alimentare 1 Ch full power:

 

Alimentare 2 Ch full power:

 

Uout 1 Ch Full 50 Hz:

 

Uout 2 Ch Full 50 Hz:

 

Uout 20000 Hz:

 

Usor clip ch 1&2:

 

Sin out alimentare 1 Ch full power:

 

Sin out alimentare 2 Ch full power:

 

Clip la 50 Hz:

 

Clip la 20000Hz:

 

Sinusoida unclipped la 20000Hz:

 

Poze cu ampliful:

 

 

 

 

 

 

 

 

http://i39.tinypic.com/23wp1sh.jpg

[Sharky]

Multumim de teste.Daca poti da si ceva detalii despre schema, va avea nevoie si altcineva.Topicul se muta la zona profesionala deoarece nu prea are legatura cu constructia amplificatoarelor.

[Guest]

Din pacate nu am schema.Am pus mai mult pt ca sa se vada ce si cum, cu acest amplif.

[baga]

Multumim de teste si felicitari ca ai reusit sa-l repari.Deci ampliful are cam 2x450w,nu?

Traful , facut de PETRA, este destul de mare si greu, vedeti dimensiunile in poze, cam 20 cm diametru si 7 centimetri inaltime,ceea ce ne da de inteles ca este un miez de proasta calitate magnetica...

Aici nu sunt de acord cu tine,de unde stii ca e de proasta calitate miezul?Eu cred ca e un lucru bun daca e mare si greu,inseamna ca aia 1600VA de pe eticheta trafului sunt "adevarati".

[Guest]

Multumim de teste si felicitari ca ai reusit sa-l repari.Deci ampliful are cam 2x450w,nu?

 

Traful , facut de PETRA, este destul de mare si greu, vedeti dimensiunile in poze, cam 20 cm diametru si 7 centimetri inaltime,ceea ce ne da de inteles ca este un miez de proasta calitate magnetica...

 

Aici nu sunt de acord cu tine,de unde stii ca e de proasta calitate miezul?Eu cred ca e un lucru bun daca e mare si greu,inseamna ca aia 1600VA de pe eticheta trafului sunt "adevarati".

Da, eu zic ceva de 2x475-2x500W CURATI.

Ma refeream ca miez de proasta calitate, ca este foarte mare la gabarit pt 1600VA ,NU ca nu ar avea cei 1600VA.

 

Iti arat un traf putin mai mic decit asta in diametru, dar un pic mai gros, traf care are 3000VA aproximativ, de la un amplificator Crown.

[csongore]

Ce fel de finali au?

[scormonel]

Cu ambele canale la puterea maxima curata(pina in prag de clip), pe sarcina de 4 ohm, tensiunea scade de la 180Vcc in gol la 155 Vcc.

 

Tensiunea sinusoidala pe iesire este de 50,4 Volti,pina in pragul de clip, L la 52 volti este clip total la iesire deci IN NICI UN CAZ 650W/4 OHM/CANAL

 

 

La 155V alimentare, adica + - 77,5V, ar trebui sa fie sinusoidal pe iesire: 77,5/1,41=54,96 V. Daca ai obtinut numai 50,4 V, atunci schema este incorect proiectata, adica nu se pot duce finalii pana in saturatie si se pierde o putere imensa ce incinge fara rost radiatoarele.

[Guest]

Cu ambele canale la puterea maxima curata(pina in prag de clip), pe sarcina de 4 ohm, tensiunea scade de la 180Vcc in gol la 155 Vcc.

 

Tensiunea sinusoidala pe iesire este de 50,4 Volti,pina in pragul de clip, L la 52 volti este clip total la iesire deci IN NICI UN CAZ 650W/4 OHM/CANAL

 

 

La 155V alimentare, adica + - 77,5V, ar trebui sa fie sinusoidal pe iesire: 77,5/1,41=54,96 V. Daca ai obtinut numai 50,4 V, atunci schema este incorect proiectata, adica nu se pot duce finalii pana in saturatie si se pierde o putere imensa ce incinge fara rost radiatoarele.

Nu intotdeauna,socoteala de acasa se potriveste cu cea din tirg...

 

Finali sint clasicii complementari, 2SA 2SC.

[Sharky]

La 155V alimentare, adica + - 77,5V, ar trebui sa fie sinusoidal pe iesire: 77,5/1,41=54,96 V. Daca ai obtinut numai 50,4 V, atunci schema este incorect proiectata, adica nu se pot duce finalii pana in saturatie si se pierde o putere imensa ce incinge fara rost radiatoarele.

N-ai cum sa stii asta. Mai mult ca sigur ca a existat si cadere de tensiune pe sursa, pe rezistentele de putere, plus faptul ca nu ai cum sa saturezi un darlington mai jos de 0.6-0.7V in cazul in care colectorii sunt legati impreuna.Un darlington cu finalii aia plus alt prefinal are beta peste 5000, adica destul pt saturatie. Daca il mai pui si pe al treilea nu are rost sa iti faci griji, dar muti saturarea in jos cu 1-1.5V.

[scormonel]

Daca un darlington este montat ca repetor, schema trebuie sa fie conceputa sa duca bazele la tensiune mai mare decat colectorul sa-i poata satura. Cine a desfacut amplificatoare profesionale cunoaste ca partea dinaintea finalilor este alimentata separat cu tensiuni mai mari decat finalii cu cel putin 10-15 V, sa-i poata satura fara sa se intre in limitari si sa genereze distorsiuni. Exemplul ce-mi vine acum in minte este un amplificator pentru difuzorul de basi dintr-o incinta JBL ce este alimentat cu + - 35 V, iar partea din fata tranzistorilor finali este alimentata cu + - 70 V. La un amplificator corect conceput, primii tranzistori ce se satureaza trebuie sa fie finalii, restul ramanand in regiunea lineara. Mai ales la puteri foarte mari orice volt pierdut conteaza imens, deoarece acea tensiune ramane pe tranzistori in loc sa fie transferata in difuzor.

[Sharky]

Si tu iti bati capul pentru 4V amarati ?Nu mai bine sa intre prefinalii in saturati decat finalii care-s f lenesi ?Si 2 la mana, ce cauti tu cu ampliful in saturatie? Iti place semnalul dreptunghiular?

[scormonel]

Ideea este ca primii tranzistori ce distorsioneaza sa fie finalii ce nu pot da o putere mai mare de atat. Ei trebuie atacati cu un semnal cat mai curat pana sunt impinsi in saturatie. La un amplificator daca ai curentul de varf de 18 A si tensiunea pierduta pe finali de 4 V pe fiecare alternanta, va rezulta o putere pierduta de 144 W, ce incalzeste radiatoarele inutil in loc sa fie transferata in difuzoare. Vor rezulta temperaturi mai mari, putere consumata mai mare, sistem de ventilatie fortata, fiabilitate mai redusa, etc. Cel mai elocvent exemplu de schema proiectata aiurea este al unui amplificator ce l-am vazut pe aici sub denumirea de AV800 (parca). Pe fiecare alternanta se pierd peste 12 V din alimentare. Rezulta o pierdere de putere de cateva sute de Wati. Un mosfet daca are grila la potentialul drenei, are o tensiune pierduta pe el de peste 5 V. Acolo sunt doua randuri de mos-uri repetoare, plus tensiunile de saturatie ale tranzistorilor din fata plus pierderea de tensiune pe rezistentele ce alimenteaza partea din fata prefinalilor. La un moment dat calculasem si-mi daduse o putere sinusoidala pana in 600 W, in loc de peste 1000 W, cat ar fi trebuit sa scoata un amplificator corect proiectat la aceiasi tensiune de alimentare (+ - 90 V). Pot spune cu certitudine ca este cel mai prost proiect de amplificator ce am putut sa-l vad vreodata( din punct de vedere energetic, altfel este un amplificator ce suna probabil foarte bine).

[Guest]

Scormonel, in AUDIO cel putin in clasa AB, niciodata NU AI CUM, sa aduci tranzistorul in zona de saturatie, astfel incit acel amplificator sa mai functioneze corect.

Cind vorbesti de saturatie, vorbesti de On-Off la acel tranzistor,care in audio, etajul final ar trebui sa lucreze in regim de comutatie la saturatie, ai avea pe iesire numai dreptunghiuri.

In clasa AB sau AB+B,transistorii finali lucreaza in regim de potentiometre de curent, controlate in tensiune si curent, unde niciodata tranzistorul final NU va ajunge in regim de saturatie,de aia sint si pierderi asa de mari (randament 60-65%).

 

ClasaH este o derivata a clasei AB, unde exista 2 sau 3 ramuri de alimentare, chiar si 4 in ultima vreme, in functie de cum este proiectata, 2 step, 3 step sau 4 step,unde tranzistorii laterali (mosfetii mai actual, ca la primele implementari foloseau tot bipolari) peste un anumit prag al nivelului audio, comuta in step up si tranzistorul comutator,lucreaza in regim de saturatie, de unde si cresterea randamentului la 75-85% in cazul ei.

 

Nu discut calitatea net superioara in audio a clasei AB, vs clasaH sau alte clase, in care Clasa A ar fi cea mai buna, insa este vorba de puteri pina in 50-100W acolo, datorita randamentului foarte mic.

 

La amplificatoarele clasaD se merge cu tranzistorii finali in comutatie la regim de saturatie,de aia au si randament atit de mare,dar acolo este vorba de semnal impulsuri triunghiulare de frecventa mare[(carrier)ce are frecventa de minim 10 ori mai mare decit limita de frecventa audio maxima ce o poate reproduce acel etaj final, de ex ca amplificatorul sa functioneze in plaja 20 Hz-20000Hz, impulsurile triunghiulare trebuie sa aibe frecventa de minim 200Khz] peste care se suprapune partea audio, prin acel circuit integrat comparator, la iesire obtinundu-se impulsurile de inalta frecventa ce au partea de audio "suprapusa" in ele, de unde se filtreaza numai partea audio cu un filtru trece jos L/C.

 

In ceea ce priveste AV800, ai perfecta dreptate,TOATE seriile de acest model, ce folosesc mos fet-uri la iesire, sint PROST PROIECTATE,deoarece unui mos fet ca sa il deschizi complet, trebuie sa ii aplici 10 volti in poarta ca sa il deschizi complet, iar schemele facute de"inginerasii proiectanti" sau cine naiba le-a facut, sint gresite din start, deoarece partea de atac, pina in tranzistorii prefinali(inclusiv ei) trebuie sa fie alimentata cu inca 10-15Vcc pe fiecare ramura ,mai mult decit partea finala(mos feti) pt a avea acei 10V in poarta mos fet.

 

Vezi schemele puse de mine;

 

 

[scormonel]

De acord. Corect !.

[zal]

?sta de mai sus nu rezist? la o alimentare mai mare cu 20-30V. Trebuie modificat.Schemele astea sînt la origine cu trz finali bipolari (numai npn, cvasicomplementar? ptr cel de mai sus, deci o schem? dep??it?), la care s-au înlocuit cu mo?i-fe?i frumo?i ptr ''modernizare''.