Redresare activa/sincrona (cu mos-fet)

[Dr.L]

cum diodele au o cadere destul de mare,la curenti mari,necesita radiatoare

ca sa nu mai fie nevoie de radiatoare,trebuie scazuta disipatia si cum mos-fetii pot sa faca asta,m-am gandit la o redresare cu mosf-feti in loc de diode

problema apare la partea de comanda a lor,astfel incat sa se deschida doar pe perioada unei alternante(in functie de mos)

am desenat 5 variante,v1.2 e cea mai simpla iar v1.3 e cea mai buna,dupa parerea mea

 

v1

v1.2

v1.3

v1.4

v2

[zal]

Te complici inutil, parerea mea. Ai testat si merge? :smt0170,5-0,7V e o cadere mare? Sa nu fie trafo de vina, prea mic.

[Dr.L]

doar m-am gandit cum ar fi,inca n-am ajuns la teste0,7v nu e o cadere asa mare,insa la curenti mari se simte(caldura)

[petre_s]

la tensiuni mici si curenti mari chiar e indicat sa faci redresare sincron, mai ales ca sunt si foarte rapizi. in cazul surselor in comutatie, se face si mai usor, cu ajutorul a 2 infasurari suplimentare pentru portile mosfetiolor

[Ovidanie]

Te complici inutil, parerea mea. Ai testat si merge? :smt0170,5-0,7V e o cadere mare? Sa nu fie trafo de vina, prea mic.

Caderea de tensiune pe dioda creste o data cu cresterea curentului. In cazul unei surse liniare de 13,8V / 20A se disipa pe puntea redresoare aproximativ 70W.

[Craciun]

Buna dimineta, Nu mai stiu exact daca se fabrica, se mai fabrica sau nu punte redresoare de putere( si la ce putere ?) , sau diode redresoare de putere cu Germaniu. Scuze daca gresesc. Succes, Daniel , Ploiesti

[zal]

Caderea de tensiune pe dioda creste o data cu cresterea curentului. In cazul unei surse liniare de 13,8V / 20A se disipa pe puntea redresoare aproximativ 70W.

Mai mult de 0,7V la diodele cu Si nu cade, e asa greu de pus o punte suficient de mare sa nu se incinga? Si cu cit sint mai mari diodele (in amperaj suportat) si caderea pe ele e mai mica (suprafata mai mare a jonctiunii).Sint curios ce o sa iasa... :smt017

[niq_ro]

mai exista o varianta eleganta: http://en.wikipedia.org/wiki/Schottky_diode

[Dr.L]

pe diodele normale tensiunea care cade e de >1v,la amperaj mare(>20A,amperajul nominal al diodei)si diodele schottky au vreo 0,6v cadere,la 20A(cel putin alea din sursele pc chinezesti)de diode cu germaniu chiar nu stiu mai nimic,dar parca nu s-au fabricat de putere(prea mare) si la o sursa incomutatie nu stiu cum s-ar descurcaintai vreau sa fac redresarea cu mos-fet aplicabila pt traf cu mediana(puteri mici),apoi s-o implementez in diverse,de la surse pc la aparate de sudura

[Guest adi109cj]

Redresarea cu mos-fet e mai eficienta la curenti mari de sarcina.Sint si variante mai simple de comanda a mos-feti-lor(http://www.qrp4u.de/docs/de/smps_new/smps-rec.gif).Doar cu infasurare suplimentare pe traf.

0,5-0,7V nu e o cadere mare de tensiune pe diodele de redresare,dar la 30-50 de amperi disipatia de putere pe dioda e mare.15..35W

Folosind tranzistoare mos-fet la redresare se obtin pierderi mai mici la redresare.Adica un randament mai mare al sursei.

Dar pt performante bune e necesar un IC specializat de comanda a tranzistoarelor din redresorul sincron.

[Ovidanie]

Caderea de tensiune pe dioda creste o data cu cresterea curentului. In cazul unei surse liniare de 13,8V / 20A se disipa pe puntea redresoare aproximativ 70W.

Mai mult de 0,7V la diodele cu Si nu cade, e asa greu de pus o punte suficient de mare sa nu se incinga? Si cu cit sint mai mari diodele (in amperaj suportat) si caderea pe ele e mai mica (suprafata mai mare a jonctiunii).

Sint curios ce o sa iasa... :smt017

Bine, o luam altfel:

Pe dioda ai o cadere minima de tensiune de 0,7V.

20A * 0,7 V= 14W pe o singura dioda. Oricit de mare ar fi dioda tot disipa 14W, si sunt patru diode deci 56W disipati.

[Jimmy]

dar la un moment dat numai 2 diode conduc, asa ca puterea disipata nu e 28W? :smt017

[Ovidanie]

dar la un moment dat numai 2 diode conduc, asa ca puterea disipata nu e 28W? :smt017

Da, ai dreptate, este corect cum ai spus.

[cipriyan123]

sunt curios cum poti implementa redresarea cu mos-fet intr-un invertor de sudura.si daca iesi mai ieftin decat cu diodele rapide. :rolleyes:

[Guest]

Redresarea sincrona cu MOSFET se practica in surse ce trebuiesc sa furnizeze tensiuni de iesire reduse (1,8...5V, in general sub 10V) si curenti mari de sarcina (>> 10A), cazuri in care caderea de tensiune in conductie si disipatia pe elementul redresor de tip dioda (oricare ar fi el) poate reprezenta un procent important din tensiunea de iesire si respectiv din puterea de iesire, astfel de pierderi importante conducand la un randament redus: in aceste cazuri se justifica abordarea cu redresor sincron cu MOS (prezentand si avantajul miniaturizarii).

Insa tocmai in aceste cazuri, comanda portilor MOS nu poate fi asigurata din (sau utilizand numai) tensiunea de iesire, care in general este insuficienta pentru a asigura o Rdson foarte redusa a redresorului MOS, deci unele din variantele v1.x de la inceput nu sunt chiar ok pentru toate sursele tipice in care se utilizeaza redresor sincron; utilizarea unor infasurari ale transformatorului dedicate pentru comanda MOS, este una din solutii.

 

Deasemenea, nu in orice topologie de sursa/redresor comanda redresorului sincron este simpla, iar anumite topologii de redresor cu diode pot deveni nefunctionale prin simpla inlocuire cu MOS: intervine problema diodei intrinseci prezente in paralel pe comutatorul MOS.

A avut cineva curiozitatea sa examineze ce efect au aceste diode (catodul la drena NMOS-ului, anodul la sursa) in schemele v1, v1.2, etc.? :yawinkle:

 

Pentru o sursa de tensiune ridicata si/sau curenti redusi, complicarea prin abordarea redresarii sincrone poate chiar sa nu fie justificata.