Amplificatoare audio cu germaniu-scheme

[silmicii]

Korting are finali neobisnuit de rapizi pt puterea lor, transformatoare de calitate, compensare termica ideala, nu e un amplificator facut pe genunchi si nici cu piese de proasta calitate.

[sonic11]

Și mai are și preu pe siliciu...

[fluffy38]

Eu nu am spus niciodata ca kortingul e cel mai bun amplificator existent, (desi pentru mine personal este)  dar nici nu intru in discutiile despre amplificatoarele cu lampi sa spun ca sunt niste porcarii sau altele de genul asta. 

Un topic constructiv este acela unde se discuta pro si contra , nu acela unde se folosesc termeni din Ferentari sau stiu eu ce ghetou din Bucuresti.

 

Edited April 29 by fluffy38

[doru3160]

Acum 3 ore, carageae a spus:

- masoara mult mai rau...si totusi canta.

Cam asta pățesc uneori cu EFT uri nou nouțe, când le schimb prin aparate de radio. Măsurate cu ohmetru ai zice că nu vor lucra, dar montate la locul lor își fac treaba fără probleme. De asta de multe ori nici nu mai folosesc analogicul la tranzistoare nelipite. 

[carageae]

In seara asta nu am prea mult timp, o sa revin cu un post mai argumentat in favoarea a ce spun acum:

Eu cred ca cea mai buna varianta care se poate face cu germaniu este tocmai acel Korting, sau alta schema de acest gen - chiar as fi curios daca mai stie cineva vreo schema industriala cu trafo defazor si finali PNP - deoarece "avantajele" unui final complementar sunt clar anulate de asimetria dintre PNP si NPN, se stie ca tranzistoarele NPN cu germaniu erau un "rău necesar". Nu am inteles de ce, dar e un fapt constatat din experienta. Si daca nici acum 50 de ani nu erau usor de gasit NPN-uri pe germaniu asemanatoare cu PNP-urile, azi sansele sunt exponential mai mici. Nu vorbesc de finali gen AC180-181, ci finali care sa duca amplificatorul la cel putin 6...8W, ideal peste 10W putere de iesire. De aia am si luat in calcul perechea AD161-162 din care am si eu doua perechi. Cat de "perechi" nu am măsurat încă...

Am adus din "depozitul" personal doua pickupuri cu finali pe germaniu, le tin pe tuşă din lipsă de doze compatibile, nu am idee în ce hal e electronica, au finali gen AC187-188 parcă....le voi măsura să îmi fac şi eu o idee, ce am în sertare în zona acestor tranzistoare sunt majoritatea IPRS, care ştiu că nu au fost nici de noi chiar ce trebuie...

[sesebe]

Daca ai nevoie de AC187-188 da-mi de veste ca am si eu citeva bucati IPRS si te pot ajuta.

 

[doru3160]

1 oră în urmă, carageae a spus:

- chiar as fi curios daca mai stie cineva vreo schema industriala cu trafo defazor si finali PNP 

Când eram mai tânăr, mult mai tânăr, țin minte că am experimentat, printre altele, un etaj final după schema de RR Dunărea. Am folosit traful defazor din aparat, și în rol de finali am montat 2 bc EFT250. A mers, dar nu era ce voiam, și după asta am clonat schema de RR Gloria, supra alimentată, cu prefinali complementari de tip AC cu K și EFT250 în final. Cred că la vremea aia am obținut un 8...10W, cu care omoram niște difuzoare de RR Modern, 2 de 4W și 2 de 1W. Nici asta nu a fost pt multă vreme  preferată, și am lucrat o schema a lui Stejarel Granea, de 25W pe canal, cu ASZ 18 și AC complementare în prefinali. Aia țin minte ca a fost ultima schema, și cea mai elaborata cu germaniu. Era ok, dar se incalzeau finalii de numai. Poate și pt că la vremea aia, improvizam radiatoarele din bara de aluminiu de 10mm grosime și 100mm lățime, procurată de la renel, cu mari sacrificii. Lungimea cât se putea pt cutie. În acea bara, dădeam gauri de 8mm cât mai des, pt a mari suprafața de racire. Un amănunt nesemnificativ, găurile le dădeam cu o mașină de găurit de piept, manuală , cu 2 turații. Izolatorii ii confecționam din folie de mica, iar pasta siliconica o dramuiam pe cea scoasă din capsule de EFT 214,215 arse. În cele de ASZ nu prea găseam. La vreme de criză, mai spărgeam nemarcate , că și alea aveau pastă în ele. Puțină, dar se aduna. Am folosit amplificatorul ăla o vreme, după care am trecut la siliciu, și nici nu am mai fost tentat să lucrez cu germaniu decât pt depanare. Parcă pick-up ul Belcanto avea un final ce lucra bine, și era cu germaniu, dar nu mai rețin dacă era cu finali pnp sau cu complementari. 

[silmicii]

1 oră în urmă, carageae a spus:

Eu cred ca cea mai buna varianta care se poate face cu germaniu este tocmai acel Korting, sau alta schema de acest gen - chiar as fi curios daca mai stie cineva vreo schema industriala cu trafo defazor si finali PNP - deoarece "avantajele" unui final complementar sunt clar anulate de asimetria dintre PNP si NPN, se stie ca tranzistoarele NPN cu germaniu erau un "rău necesar".

KLH model 16 e singurul amplificator cu traf defazor comparabil ca faima si performante cu Korting- ul, dar tranzistorii lui originali erau mai lenti decat AL- urile.

Spre diferenta de Korting, KLH inca exista si face boxe de foarte buna calitate si astazi, dar e o firma tipic americana cu o foarte slaba reprezentare in Europa.Nici americanii nu prea au auzit de Korting sau Siemens...

 

 

[silmicii]

Acum 2 minute, doru3160 a spus:

Era ok, dat se incalzeau finalii de numai. Poate și pt că la vremea aia, improvizam radiatoarele din bara de aluminiu de 10mm grosime și 100mm lățime. Lungimea cât se putea pt cutie. În acea bara, dădeam gauri de 8mm cât mai des, pt a mari suprafața de racire.

Marea problema la germaniu e ca poti sa pui radiator oricat de mare, conductia termica intre jonctiune si radiator este destul de proasta incat sa nu mai conteze cat de mare e radiatorul peste o anumita marime.Unii tranzistori de putere mare au si niste capsule de forme neobisnuite care te fac sa te gandesti de doua ori daca esti capabil sa le faci un radiator potrivit...

[doru3160]

La vremea aia lucram mai mult după ureche. Experimentam. Eram în liceu, și încă nu acumulasem prea multa teorie. Nu osciloscop, nu generator de semnal, doar un amarat de analogic, improvizat, nici măcar multimetru. Mai târziu, am avut un TL4 rusesc, și mai târziu, dupa liceu, am cumpărat un supertester 680R cu care ziceam ca sunt profesor. A costat o căciulă de bani la vremea aia, prin 80, însă și-a scos banii repede. Dar și interesul pt audio a scăzut. Am dat de gustul banilor din depanare TV și scule audio, ale altora. 

Am trecut repede peste etapa lămpi, din cauza trafurilor. Nu mi-a plăcut să bobinez, deși am fost nevoit să fac multe trafuri de rețea. La vremea aia, greu găseai o potriveala de gata. Din cauza asta nici schemele cu defazor nu le-am agreat, trebuiau bobinate simetric, cu multă migală, și asta nu mi-a plăcut, că să nu zic, nici sârma de bobinaj nu creștea în grădină. 

[carageae]

Eu cred ca ar trebui sa limitam discutia in zona amplificatoarelor de maxim 10-15W. E clar ca peste aceasta putere germaniul nu este si nici nu cred ca a fost vreodata o solutie de luat in calcul.

Da, Belcanto 3010 avea GD241B in final, PNP-uri in capsula TO66, atacati cu ceva GC-uri, un fel de AC180-181, complementari. Cred ca am pus schema lui mai la inceputul topicului. Am in lucru electronica din acest agregat, urmeaza cat de curand proba de sunet. A existat si un Belcanto 1010, schema identica, dar finalii GD170, puterea mult mai mica, sub jumatate parca si evident si traful mai mic. Exista ambele modele pe radiomuseum. Interesant la Belcanto e ca are un multiplicator de capacitate in sursa de alimentare, inclusiv pentru etajele finale...

[doru3160]

Pt 8...10W cred că merită încercat un traf de Delta sau Dunarea. 

Simulatorul de capacitate era singura soluție de a evita montarea unui electrolitic scump și agabaritic. Doar că te pricopseai cu încă un tranzistor care trebuia răcit. 

[okean]

Recent am achizitionat la pret " studentesc " asa ceva : Transistor-Tester C-3022 

Masoara β, α si Ico la cureti de 50µA si 1ma foarte bun si comod pentru evaluat antichitati cu germanium !

 

[daniels]

Acum 6 ore, doru3160 a spus:

 traf de Delta sau Dunarea. 

Cam ce rapoarte au trafurile?

[doru3160]

Ai impresia că mai știu amănunte după 45 ani?  Probabil că există datele în cartea albastră, dar nu o am la îndemână până după amiază.