Jump to content
ELFORUM - Forumul electronistilor

Firmele private si escrocheria cu permisul B


Recommended Posts

  • Replies 189
  • Created
  • Last Reply

Top Posters In This Topic

Posted (edited)
Acum 54 minute, roadrunner a spus:

Daca un angajator nu vrea sa plateasca mai mult pentru un angajat este din trei motive,

1. stie ca nu-si permite sa plateasca mai mult,

2. stie ca va gasii pe altul sa faca o treba echivalenta pe aceeasi bani

El stie ca isi poate permite sa plateasca mai mult ca doar nu sta in salarul unui angajat, marja de profit este mult mai mare fata de salarul unui amarat de angajator. 

Nu stie ca va gasi pe altul (de ar fi asa nu ar fi asa de jegosi patronii), el stie ca ii poate incarca pe ceilalti angajati cu task-urile celui care isi da demisia si de aia joaca tare. Banuiesc ca nu ai fost in situatia asta de ai scris ce ai scris, eu am fost si desi ala de era fwtut in cur avea caracter de banditzel si nu merita sa ma solidarizez cu el, mi-am dat si eu demisia doar ca sa ii arat lui patronache ca nu-i chiar Dumnezeu, ci mult sub el 🤣

 

P.S. Mi-a placut al nabii de mult sa dau sah la regina 😁 desi am stat si pe bara din cauza asta si am facut foamea. 

Edited by merck
Link to comment
Posted (edited)
Acum 11 minute, merck a spus:

mi-am dat si eu demisia doar ca sa ii arat lui patronache ca nu-i chiar Dumnezeu, ci mult sub el 

Bravo! pentru a tine a fost o miscare plina de patos pentru el a fost un castig imediat ca e greu de lucrat cu angajati care devin negativi din diverse motive. (ex. care vor sa le demonstreze patronilor ca nu sunt dumnezeu)

Un patron bun isi da seama cand comportamentul (atitudinea) unui angajat se schimba si in general incearca sa rezolve problema cat mai ieftin si pragmatic sunt totusi cazuri cand banii nu pot rezolva problema sau patronul considera ca nu e cazul s-o mai rezolve (si asteapta ca nagajatul sa plece de buna vooie ca sa poata angaja pe altul care chiar are nevoie de jobul ala si e mai pozitiv)

Un patron bun cunoaste bine lucrurile astea cand o relatie cu un angajat merita sa incerce s-o repare si cand nu mai merita. Cam totul pleaca de la educatie si respect de ambe parti ale ecuatiei.

Cel mai costisitor e in business e sa iei decizii sentimentale - trebuie luate la rece pragmatic. (si ca patron si ca angajator)

RR

Edited by roadrunner
Link to comment
Acum 32 minute, doru3160 a spus:

Important este sa îți apreciezi valoarea, și când firma nu face la fel, să ai tăria să ii arăți un deget, nu să stai în poziția ghiocelului. 

Trebuie sa bifezi niste caracteristici ca sa te incadrezi la categoria haiduci:

- necasatorit

- fara copii 

- sa stai in chirie (sa nu ai rate la apartament)

Acum 6 minute, roadrunner a spus:

Bravo! 

Tu crezi ca eu chiar n-am platit in final toate "arogantele" astea? Tocmai am scris mai sus ce am bifat pana la o varsta destul de inaintata si ca parinte stii clar ce pret am platit! 

Link to comment

eu am plecat de la firma care mi-a oferit un milion de euro in shares (1% din comanie care era cotata la 100 Milioane) - am plecat fara sa ma mai uit inapoi fara sa am alt job (aveam doi copii, rate la masina, rate la casa, intr-o tara straina) - deci chiar stiu cum e. - dar eram inginer.

RR

Link to comment

Sau să știi ca ai un job care te așteaptă. 

Singurul motiv pt care un patron nu umbla la bani e pt ca nu vrea. Restul sunt povesti cu pești. De asta dacă pretențiile nu sunt absurde și nici din prima oră de la angajare, ai demonstrat ce poți și el nu apreciază, e mai bine sa pleci, și să-l lași pe el în pace, cu tot cu banii lui. Când ești stăpân pe ceea ce știi, te descurci fără probleme. 

Acum 7 minute, merck a spus:

Trebuie sa bifezi niste caracteristici ca sa te incadrezi la categoria haiduci:

- necasatorit

- fara copii 

- sa stai in chirie (sa nu ai rate la apartament)

 

Link to comment
Posted (edited)
Acum 4 minute, doru3160 a spus:

Singurul motiv pt care un patron nu umbla la bani e pt ca nu vrea.

pai ti-am dat si cele trei motive pentru care nu vrea. Daca afacerea lui nu depinde de tine ca individ de ce ar vrea? s-a facut frate cu tine? (in sensul de asociat)

Citat

Când ești stăpân pe ceea ce știi, te descurci fără probleme.

exact si foarte corect, unul care stie meserie si e satapan pe ce face nu ajunge in situatii dificile profesional sau daca ajunge nu-l afecteaza emotional, se "auto avanseaza" intr-un job mai bun.

RR

Edited by roadrunner
Link to comment
Posted (edited)
Acum 6 minute, doru3160 a spus:

Ok, atunci lasă-i sa plângă că nu găsesc oameni, că nu au specialiști. Eu ce motiv aș avea să trag la căruța lor pe mai nimic? S-au făcut frate cu mine? 

f corect. Lasa-i sa se planaga ca nu-i problema ta e a lor. Daca chiar vrei sa le dai o lectie iti faci firma ta si le iei clientii, ce oportunitate mai mare ca asta poate sa-ti pice in poala?

 

@merck

Citat

Tu crezi ca eu chiar n-am platit in final toate "arogantele" astea? Tocmai am scris mai sus ce am bifat pana la o varsta destul de inaintata si ca parinte stii clar ce pret am platit! 

daca nu facem greseli nu stim cum e. ( e o vorba in lumea araba: "Cand te-i ars cu supa suflii si-n iaurt")

RR

Edited by roadrunner
Link to comment
Acum 11 minute, roadrunner a spus:

 Daca chiar vrei sa le dai o lectie iti faci firma ta si le iei clientii, ce oportunitate mai mare ca asta poate sa-ti pice in poala?

RR

Eu zic sa lași ironiile de o parte. Ambele fabrici erau cu capital străin, și patronii romani. Nu tot omul poate prinde asa oportunitate, și tu știi foarte bine când spui asta. Asa ca hai să încheiem discuția, pt că ce a fost important s-a cam zis. Patronii romani se cam pisa cu bolta în capul oamenilor, după care acum plâng ca au plecat pe alte meleaguri. Dacă vrei sa păstrezi un om, îl plătești, nu îl schimbi ca pe un utilaj. 

Începe sa se vadă și la noi, timid, dar începe. Am în vedere societatea lui Umbrarescu, la care lucrează oamenii pt salarii decente. 

Link to comment
Posted (edited)
Acum 14 minute, doru3160 a spus:

Eu zic sa lași ironiile de o parte.

Doru, cu tot respectul, nu era ironie. (era exact cazul meu) - intr-adevar in cazul tau nu se potrivea sfatul, totusi o persoana e o bucatica foarte mica din ansamblul unei fabrici, ca si cand un angajat de la google pleaca din companie sa le dea o lectie la Google si la actionari.

Toti aveam senzatia ca suntem unici si de neinlocuit (mai ales eu) in realitate nu suntem, sunt multi altii care sunt mai buni in meseria noastra decat noi (chiar daca nu ne place sa admitem) - realitatea todeuna bate filmul.

RR

Edited by roadrunner
Link to comment
Acum 8 ore, Ion_Bumbu a spus:

...

Pina la urma era un lucru bun, scapai de un balast inutil, soferul care nu facea decit sa conduca si  i se rupea de treaba ta din care in fapt lua si el salariu.

...

 

Exact ce scriam mai sus, oamenii nu iau in serios conducerea autovehiculelor/soferia, desi este un job in sine care aduce plusvaloare in economia firmei

 

Link to comment
Acum 16 minute, roadrunner a spus:

 ca si cand un angajat de la google pleaca din companie sa le dea o lectie la Goggle si la share holderi.

Cred ca din toată discuția asta, nu ai înțeles esențialul. Nimeni nu vrea sa dea o lectie nimănui. Omul vrea doar sa-i fie apreciată munca. Dacă munca lui poate fi apreciata în alta parte, atunci omul o face pt bună starea lui, nu pt a da o lectie firmei. Și dacă firma se zgarceste la tărâțe, e problema ei. Pretențiile mele au fost decente, și comparativ cu alte firme, chiar modeste. Dacă nici așa nu s-a vrut, mi-am văzut de drum. Mai greu găsești de munca dacă nu ai nimic în cap, și doua mâini stângi. Har domnului, nu sufăr de asa ceva. Am cochetat și cu firma proprie. Nu a mers, pt că nu am calități de administrator. Asta e, nu toți putem fi patroni. Dar putem fi angajați buni, ceea ce în zilele noastre, nu e puțin lucru. 

Link to comment
Acum 5 minute, roadrunner a spus:

Doru, cu tot respectul, nu era ironie. (era exact cazul meu) - intr-adevar in cazul tau nu se potrivea sfatul, totusi o persoana e o bucatica foarte mica din ansamblul unei fabrici, ca si cand un angajat de la google pleaca din companie sa le dea o lectie la Goggle si la share holderi.

Toto aveam senzatia ca suntem unici (mai ales eu) in relaitate nu suntem sumt multi altii care sunt mai buni in meseria ca noi (chiar daca nu ne place sa admitem) - 

Stii bine ca si intr-o firma mica de cativa angajati tot exista afinitati si antipatii intre colegi ca nu suntem toti identici. Deci deja cand ai doua tabere, patronul poate bifa dezbinarea si apoi ramane sa cucereasca incet fiecare tabara. 

Iti zic eu ca inclusiv la google, daca angajatii sunt uniti pot da o lectie companiei. Stii bine ca unele companii nici nu permit organizarea salariatilor in sindicate (exemplu autohton ... Ryanair), deci e clar de ce le este frica. Nu eu am spus: United we stand, divided we fall!

Numai ca e greu sa aduni sub acelasi steag intr-o fabrica sau o companie cum e google marea majoritate a angajatilor. 

Unici suntem, asta e clar, doar ca nu suntem cei mai buni. Trebuie sa fie foarte sus in ierarhia IQ-ului incat sa nu fi dat nas in nas cu cineva mai bun. Eu am avut sansa sa am in copilarie colegi de joaca mai mari ca mine ca varsta, deci e clar ca eram departe de podium cand vine vorba de IQ. Practic ei m-au format (am avut unul cu 6 ani mai mare ca mine!) deci am fost un fel de Micron (dau ca exemplu ca sunt departe de el) ridicat de cei din jur. 

Link to comment
Posted (edited)

din ce am cititt pana acum la topicul asta - relatia angajat angajator la cazurile de mai sus e complet lipsita de respect si e vina ambelor parti. (chiar si titlul topicului e nelalocul lui)

respect zero de ambele parti si asta o sa duca la ...placa omeanii in pribegie sau ajung la lucreze la niste multinationale care nu le intreseaza despre persoana ta pentru ei esti un numar. Sigurul loc unde cat de cat se poate stabilii o relatie normala angajat angajator bazata pe respect este in firmele mici (si medii) - respectul nu are legatura cu banii. 

Ideea ca un patron nu te plateste cat ai vrea tu nu are legatura cu respectul are legatura cu business-ul. Daca face plateste, daca nu face nu plateste,

RR

 

Cu toata sinceritatea cand a plecat de la noi un angajat (tehnician) la care i-am marit anual salariul de pornire cu 7% (de doua ori ca a fost cun noi 2 ani si un pic) si a primit un bonus de 10% la terminarea anului (de sarbatori) pentru ca am avut un an bun, can a venit sa-mi ceara o marire (la 6 luni dupa ultima) mi-a zis ca o alta fabrica (multinationala) i-a oferit X-salariu (cu 25% mai mult ca la noi) i-am spus ca noi nu putem sa platim asa un salariu din ce profit facem, si l-am incurajat sa ia postul respectiv. Omul a plecat in job-ul respectiv, tinem legatura mai vine sa ma ajute contra cost cand avem nevoie de ajutor (la comenzi mai mari) nu am angajat pe nimeni in locul lui, o parte din treaba lui a fost preluata de una din ficelel mele iar restul de mine. asta a fost acum un an.

N-a stat nimeni ghiocel, nu a aratat nimeni degetul la nimeni, de Craciun i-am trimis un cadou la copil (are un copil de 2 ani) - viata merge inainte.

 

 

Edited by roadrunner
Link to comment



×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.Terms of Use si Guidelines