Amplificator liniar cu grila ecran la masa

[Guest]

Intr-un mai vechi handbook este prezentat un amplificator liniar cu grila ecran la masa realizat

cu un tub tetroda. Subiectul a fost reluat si in revista federatiei, cu prezentarea unor asemenea liniare

construite in regim de amator.

Intrebarea mea este daca si tuburile pentoda sunt capabile sa functioneze in aceasta configuratie?

[MiniTehnicus]

Pentru care tuburi?Un exemplu:

[d2134]

Grila ecran este la masa din punct de vedere al radiofrecventei. in curent continuu este la +300V fata de catod. Grila ecran este la potentialul punctului J7 iar catodul la potentialul punctului J6. Intre ele sunt doua tuburi VR150 inseriate, deci 300V cu + la ecran. Ambele grile sunt la masa, din pdv al RF, si etajul este atacat cu semnal in catod. Se poate folosi si o pentoda, nu vad de ce nu s-ar putea?

[Guest]

Corect, am inteles functionarea...Partea frumoasa este ca etajul lucreaza in clasa AB1 atacat in catod, in acest caz puterea de excitatie necesara este mai mica decat in cazul etajului cu grilele la masa, clasa B?In tabelul alaturat am vazut nivele de excitatie mici, este un lucru general sau un caz particular pentrutubul utilizat aici?

[Traian B]

Dpdv functional (RF), nu difera nimic fata de utilizarea "normala".

Ceea ce se schimba este numai punctul de referinta (GND) al surselor tensiunilor continue de alimentare a electrozilor tubului, care se muta de la catod la G2. In aceasta situatie potentialele electrozilor tubului se modifica in acelasi sens si cu aceeasi valoare (=-UG2) astfel incat tensiunile continue relative intre electrozii tubului U(G1-K), U(G2-K), U(A-K) care definesc comportamentul tubului raman exact aceleasi...

Sursa de tensiune anodica poate deveni flotanta (conectata direct intre K si A, nici unul dintre ei nu este conectat in DC la GND) sau poate fi compusa din 2 surse separate inseriate la noul punct de referinta G2=GND (o sursa intre K(-) si G2=GND(+) si celalta intre A(+) si G2=GND(-)), insa sursa pentru G1 devine in mod necesar flotanta (conectata intre K(+) si G1(-), nici unul la masa). Practic se shimba topologia alimentarii in DC si implicit si unele decuplari in RF.

Implicit, caracteristicile principale de RF (castig, Pin, Pout, randament) nu se modifica.

Aceasta solutie s-a indicat cu ani in urma in special pentru lucrul la frecvente ridicate si/sau pentru a obtine stabilitate maxima, conectarea fizica directa a G2 la masa asigurand izolarea maxim posibila intre circuitele de intrare (G1 sau K) si cele de iesire (A), eventualele probleme ce pot apare in circuitele obisnuite de decuplare a G2 la masa (inductante parazite, pierderi in condensatoarele de decuplare) fiind astfel minimizate prin conectarea directa (fizica) a G2 la GND.

Exemplu: soclul original de GS15 are contactul G2 conectat direct la GND, tubul fiind destinat a functiona astfel. Un liniar HF comercial, "de clasa" la vremea lui, ce utiliza acest sistem, a fost Collins 30S-1 (http://169.237.38.248/sonic/collinsS.zip).

Nu vad nici un motiv pentru care sa nu se poata aplica si in cazul pentodelor, in aceleasi conditii, respectiv mentinand tensiunile necesare intre electrozi (adica in acelasi mod ca si tetrodele si in plus cu G3 conectata la K), desi tocmai pentodele, prin ecranarea suplimentara oferita de G3, s-ar preta chiar mai bine decat tetrodele la utilizarea "normala" cu G2 alimentata pozitiv in DC si decuplata capacitiv la masa in RF, iar cel putin in HF decuplarea G2 in general nu este o mare problema.