Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor
icar

Probleme cu vârful de la letcon

Postări Recomandate

@sesebe

Sunt convins ca materialul pe care cureti varful (celulozic sau nu) va fi protejat de umiditate... defapt de H2O care se evapora si mentine temperatura la 100 grade.

Nu exista indoiala.

Problema este socul termic pe care il sufera varful coborandu-i temperatura brusc la 100 grade.

 

Sper ca nu este nici o indoiala pentru nimeni ca exista acel soc termic...

 

Deci aici depinde ce doresti: sa protejezi buretele - atunci clar este mai bine umezit, buretele va sta proaspat si necarbonizat.

Dar daca doresti sa protejezi varful vei folosi fie un lichid cu punct de fierbere superior temperaturii de lucru (?) fie un mediu uscat - exista si este consacrat "schpanul" pentru curatirea varfurilor.

Daca in experienta ta ai stricat vreun varf din cauza LIPSEI umiditatii in mediul de stergere te sfatuiesc sa incerci cu fibra / tesatura din bumbac (natural, fara adausuri). Degradarea termica a bumbacului nu produce acizi sau alte corozive.

Aici pot sa-ti zic de experienta mea personala, ceva mai lunga decat intervalul amintit de tine... cam de acum peste 40 ani fac asa si nu am stricat vreun varf din cauza metodei de sters...

Link spre comentariu

1 oră în urmă, Dxxx a spus:

@sesebe cam de acum peste 40 ani fac asa si nu am stricat vreun varf din cauza metodei de sters...

Înainte de 90 nu prea aveam problema asta. Stațiile folosite atunci erau autohtone (de tip SELT) și varfurile din cupru (consumabile), nu erau probleme ca la cele de acum cu straturi de acoperire de suprafață. Dacă tot veni vorba, curățarea o făceam cu hârtie, cârpă sau lemn de esența moale(ce era la indemana, nu erau preferințe) și cu pondere foloseam sacaz. Rectificarea o făceam cu pila, dacă era cazul la varfurile mai fine, când se "mâncau". Încă nu apăruseră bureți termorezistenti sau alte materiale care acum par firești și de nelipsit. De apa nici vorba, era prea mare deranjul și timpul pierdut. 

Link spre comentariu
1 hour ago, franzm said:

Între apa si vârf se formeaza un strat de vapori de apa rau conducator de caldura care se poate încalzi local peste 100°C (a se vedea Johann Gottlob Leidenfrost: "De aquæ communis nonnullis qualitatibus tractatus" din 1756 ;-).

Buretele de celuloza nu are voie sa musteasca, trebuie tinut usor umed (preferabil cu apa distilata).

Haide, domnule, cand credeam ca de-a lungul timpului ne-ai surprins de ajuns, ne vii cu un document in latina! Jos palaria!

 

1 hour ago, Dxxx said:

@sesebe

Sunt convins ca materialul pe care cureti varful (celulozic sau nu) va fi protejat de umiditate... defapt de H2O care se evapora si mentine temperatura la 100 grade.

Nu exista indoiala.

Problema este socul termic pe care il sufera varful coborandu-i temperatura brusc la 100 grade.

Intrebare: ce te face sa crezi ca tragand varful 1 secunda (ca sa fiu generos) pe buretele ud, scade temperatura in varf chiar pana la 100*C? Eu cred ca avem mai multa evaporare de apa, decat o scadere dramatica a temperaturii varfului. Cand zic varf, ma refer la partea de care prinde fludorul.

 

1 hour ago, Dxxx said:

Sper ca nu este nici o indoiala pentru nimeni ca exista acel soc termic...

N-a contrazis nimeni, sper, pana acuma.

Editat de Mircea
Link spre comentariu
Acum 9 ore, Dxxx a spus:

@sesebe

..............

Problema este socul termic pe care il sufera varful coborandu-i temperatura brusc la 100 grade.

 

Sper ca nu este nici o indoiala pentru nimeni ca exista acel soc termic...

........................

 

Nu contrazic deloc acel soc termic. Binenteles ca exista.

Am doar o intrebare: cind pui virful pe o lipitura rece  (la 20-30°C) si, eventual, cu foarte mult fludor/cupru, nu tot un soc termic are loc?

Crezi ca este o mare diferenta intre a atinge un burete usor umezit (cind temperatura scade la ~100°C) si a atinge o lipitura voluminoasa pe care trebuie sa o incalzesti 5-10 sec (cind temperatura poate scadea brusc si la 30-50°C) pina se topeste fludorul?

Si totusi nimeni nu zice ca nu ai voie sa atingi o astfel de lipitura. Hai sa nu fim mai catolici decit Papa.

Editat de sesebe
Link spre comentariu
La 11.01.2022 la 11:40, icar a spus:

Am cumparat un letcon cu reglarea temperaturii, 45 de lei. Reglajul se afla pe mâner. A venit cu cinci vârfuri de rezerva. Eu am lucrat doar cu vârfuri din cupru, neprotejate, cu care m-am inteles excelent. Dezavantajul il stiti, se "mânca"  vârful.

Problema cu aceste vârfuri e urmatoarea.

Rece (folosit deja), arata asa:

2930027862774402b25ae668e4347bc1f6a73037

Dupa incalzire, arata asa

293002794b6bc19f3f79e5c98791f1471d2042c7

 

L-am sters pe un burete metalic, si arata asa

2930028012470cae4bee0a126ba00b9c3330432c

sau pe o cârpa

29300283922add7737e0327fd8c11dbef9b2a4d2

bagat in sacâz

29300284fe8596e887c8d7089ada1938570ac8cc

Cositorul nu prinde pe vâf sau prinde doar in unele puncte

293002868c31925d84fde8b4bbd18fdc647d9cf4

 

Temperatura vârfului e setata la 250 grade (tensiunea pe rezistenta, 150V).Unde gresesc? Cu ce sa curat vârful ca sa nu se mai innegreasca. Prin anii 60 - 70, foloseam țipitig (clorura de amoniu), luata de pe la tinichigerii,  acum nu stiu unde se mai gaseste. Am mai luat, de la Conexelectronic, virfuri similare, pentru alt tip de letcon, s-au potrivit, dar si cu acestea se intimpla la fel.

Daca lipesc cu fludorul linga terminal, e OK, dar când vreau sa iau cositor pe virf, nu mai merge!

Cu vârfurile din cupru simplu, nu am avut astfel de probleme!

Cum as putea masura temperatura vârfului, ca sa verific reglajul temperaturii? Am sonde cu termocuplu, dar si dupa un sfert de ceas de stat cu sonda pe vârf, temeratura tot urca!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Acel vârf este de foarte proastă calitate, îți recomand acest tip de letcon, este un Velleman 30w, vârful pe care îl vezi are peste 5 ani și este folosit aproape zilnic, nu mai vorbesc că uneori am uitat  letonul în priză câteva zile, stație pentru el nu am pentru că o găsesc inutilă, mai am încă două aceași marcă, de 60w și 100w. 

https://postimg.cc/gallery/hcRjSzj/7692d8c2

Link spre comentariu

@Dxxx

1.O sa incerc masurarea temperaturii in baie de cositor. M-am gandit la asta, dar mi-a fost teama ca se lipeste cositorul pe termocuplu. Nu vreau sa calibrez, vreau doar sa verific temperatura. Odata ce nu are termostat, nu are rost calibrarea.

2.La cate lipituri fac, nu merita investitia intr-o statie de lipit. Problema pentru mine era oxidarea imediata a varfului dupa curatare.

3.Varfurile au fost achizitionate odata cu letconul, o parte, altele sunt de la Conexelectronic, nu stiu daca au vreo legatura cu Gordak. Diametrul gaurii este de 4,3 mm, iar al corpului de 6,5 mm. Varful de la letocnul termostatat are gaura de 6 mm si exteriorul de 7,8 mm. De aceea spuneam ca nu se gasesc. La cat lipesc eu, nu merita o investitie intr-o statie de lipit.

Pinti, cum spuneam, acele varfuti nu merg la letconul termostatat.

Maresale, o sa incerc si varianta asta, sa vad ce iese.

@Traian B, din ce zici, cred ca sunt valabile

- utilizare la temperaturi mari

- varfuri produse de catre soimii patriei din satele chinezesti, din otel beton recuperat

Daca curat virful pe burete metalic, se oxideaza imediat. Asta ar fi problema. Daca pun cositor mult pe varf, picatura mare, pare OK, insa ma incurca la lipit. Cand scutur letconul ca sa indepartez surplusul de cositor de pe varf, acesta oxideaza. Ma gandesc ca temperatura prea mare a varfului sa fie de vina. O fi scriind pe el 250 grade Celsius, dar sunt convins ca e mai mult. Toate chestiile astea nu se intamplau cu varful din cupru!

@doru3160, exact asta spuneam si eu, cu varfurile de cupru nu am avut, si nu am, aceasta problema!

@Rammstein, da, s-ar putea sa ai dreptate!

Link spre comentariu
Acum 14 minute, icar a spus:

@Dxxx

1.O sa incerc masurarea temperaturii in baie de cositor. M-am gandit la asta, dar mi-a fost teama ca se lipeste cositorul pe termocuplu. Nu vreau sa calibrez, vreau doar sa verific temperatura. Odata ce nu are termostat, nu are rost calibrarea.

 

2.La cate lipituri fac, nu merita investitia intr-o statie de lipit. Problema pentru mine era oxidarea imediata a varfului dupa curatare.

 

3.Varfurile au fost achizitionate odata cu letconul, o parte, altele sunt de la Conexelectronic, nu stiu daca au vreo legatura cu Gordak. Diametrul gaurii este de 4,3 mm, iar al corpului de 6,5 mm. Varful de la letocnul termostatat are gaura de 6 mm si exteriorul de 7,8 mm. De aceea spuneam ca nu se gasesc. La cat lipesc eu, nu merita o investitie intr-o statie de lipit.

 

Pinti, cum spuneam, acele varfuti nu merg la letconul termostatat.

 

Maresale, o sa incerc si varianta asta, sa vad ce iese.

 

@Traian B, din ce zici, cred ca sunt valabile

 

- utilizare la temperaturi mari

 

- varfuri produse de catre soimii patriei din satele chinezesti, din otel beton recuperat

 

Daca curat virful pe burete metalic, se oxideaza imediat. Asta ar fi problema. Daca pun cositor mult pe varf, picatura mare, pare OK, insa ma incurca la lipit. Cand scutur letconul ca sa indepartez surplusul de cositor de pe varf, acesta oxideaza. Ma gandesc ca temperatura prea mare a varfului sa fie de vina. O fi scriind pe el 250 grade Celsius, dar sunt convins ca e mai mult. Toate chestiile astea nu se intamplau cu varful din cupru!

@doru3160, exact asta spuneam si eu, cu varfurile de cupru nu am avut, si nu am, aceasta problema!

@Rammstein, da, s-ar putea sa ai dreptate!

La 45lei...... ce credeți că oferă? Un junghi. 

Link spre comentariu

Confirm si eu ca buretele umezit in apa este indispensabil, cel putin la smd-uri, mai ales la lucrul pe  placile de telefoane mobile. De asta este facut , altfel este tare ca o caramida si mai rau face cand dai pe el. Am varfuri de peste 10 ani care sunt ok.  El vine presat ca sa ocupe mai putin spatiu in ambalaj apoi revine la normal cand e umezit. Nu trebuie sa balteasca apa in suport si nici prea uscat.  Dupa maxim 2, 3 lipituri la smd-uri simt nevia sa curat varful pe burete. In acelasi timp elimin si excesul de cositor daca am pus prea mult. Am si burete metalic dar mie mi se are nefolositor. Varfurile din cupru neacoperit se tocesc si se oxideaza usor. Merg la lucrari ocazionale. Din cand in cand daca apar pete pe varf folosesc putin flux activator pt varfuri. Sunt multe de spus....

Link spre comentariu
Acum 1 oră, Rammstein a spus:

La 45lei...... ce credeți că oferă? Un junghi. 

Corect, atâta dai, atâta face. Am dat pe letcon, plus 5 vârfuri, 45 lei, iar doar pe un vârf de la Conexelectronic, am dat 10 lei. Nu ma asteptam la minuni, dar nici sa oxideze instant. Pâna una alta, am pilit vârful pina la materialui de baza, pare alama, am cositorit zona si acum e OK, nu mai oxideaza. Probabil, in timp, o sa se manânce vârful.

 

Link spre comentariu

O metoda aproximativa este sa urcati incet temperatua letconului si sa observati cant incepe sa se topeasca sarma de fludor. Pe rola scrie care e temperatura de topire, Ne e o metoda exact, dar va da o indicatie pe unde e temperatura varfului, in lipsa unui aparat specializat de masurare a temperaturii.

Link spre comentariu

@icar fara grija poti folosi sonda de la aparatul de masura, cu decapant RMA sau colofoniu, fara altele "mai tari".

Varfurile alea sunt tip Gordak.

Pentru letconul cu diametre mai mari ... verifica cele din linkul de mai jos, au dimensiuni mai mari, dar nu garantez ca se potrivesc, poate are vreun coleg si poate masura:

https://www.tme.eu/ro/details/sr-20t-3d/varfuri-de-lipit/sorny-roong-industrial/

 

@sesebe aici intram intr-o discutie lunga.

Desigur ca si tu ai intr-un fel dreptate... dar magnitudinea socului in cele doua situatii este mult diferita.

 

Nu stiu daca este bine sa deturnam discutia in directia asta, dar iti spun cateva idei, pe scurt:

- capacitatea calorica cea mai mare o are apa

- apa este fluid, se adapteaza/umezeste suprafete cu care vine in contact deci suprafata de contact este maxim posibila... ba chiar si mai mult decat geometric datorita capilaritatii

- insula cu cositor sau fara este solid, contactul se va face in cateva puncte de contact conform geometriei, pana la topirea fludorului care intervine peste 180 grade, apoi incepe sa fie masa lichida deci suprfata de contact devine comparabila cu cea a apei...

- apa in stare lichida si la presiune normala tine temperatura fix la 100 grade (schimbare de stare agregare). In timp ce fludorul lichid mai are mult pana la fierbere (mult peste temperatura de cositorire), unde ar incepe sa mentina temperatura constanta

 

Oricum ajungem si la alta discutie... masuratorile directe / grafice pe care le-am vazut demult la varfurile Hakko... poate este cineva priceput si le poate dezgropa daca mai sunt pe internet. Acolo se vedea cum temperatura pe varful varfului de lipit cobora de la 350 grade spre 250 grade in timpul unei lipituri.

Evident ca amplitudinea scaderii termice era initial dependenta numai de masa termica a insulei si a varfului.

Oricum una este 250 grade, alta 100 grade...

 

PS

Am gasit ceva grafice, exact cu plonjonul de la 350 la 250 grade... dar astea noi sunt mai putin sugestive ca cele de acum 10 ani si nici nu arata  modalitatea fizica de dispune a senzorului de pe varful varfului...

https://www.hakko.com/english/products/hakko_fx600.html

https://www.hakko.com/english/products/hakko_fx838.html

Link spre comentariu

Fara sa incerc sa combat vreo idee expusa aici, as expune niste observatii din cursul activitatii mele profesionale in domeniul mecanic. Am avut in foarte multe randuri nevoia sa incalzesc la incendescenta si sa racesc brusc tot felul de materiale.

In afara de otelul carbon care prin calire isi modifica proprietatile fizico-chimice, prin calire putand sa apara deformari ale formei, micro-fisuri sau chiar crapaturi, celelalte metale sau aliaje de utilizare comuna nu aveau nicio treaba, suportand incalziri puternice si raciri rapide fara deformari sau fisuri, crapaturi, etc. De exemplu, aveam la toate utlajele cu motoare diesel niste saibe din cupru care asigurau etansarea injectorului in chiulasa. La acele saibe, noi fiind, luate din magazie, se aplica procedeul de inmuiere: incalzite la incandescenta si racite brusca in apa. Deveneau foarte maleabile. Ce era de observat la acele saibe: dupa racirea brusca dispareau de pe ele toate urmele de oxizi, calamina si ce mai aveau pe ele. Practic la trecerea apei din stare lichida in stare gazoasa se producea expulzarea oricarei impuritati de pe suprafata metalului. 

Acum, si un varf de letcon care este tot din Cu nu vad de ce ar suferi fisuri. Chiar si depunerea peliculara cu un alt metal de protectie trebuie sa fie tot un metal moale care sa sufere fara nicio problema treceri bruste de la fierbine la rece, si cand zic fierbinte sau rece ma refer doar superficial.

Nu am o frecventa foarte ridicata in utilizarea letconului, nu ma pot lauda cu multe ore consumate zilnic cu el in mana si curatari repetate pe burete umed, dar am acelasi varf de vreo trei ani si cred ca va mai rezista multi ani chiar daca utilizez ca metode de curatate buretele umed si buretele de sarma. Se zice ca si buretele de sarma produce zgarierea stratului protector. Varful meu este curat si stralucitor, neted, exact ca in prima zi de utilizare.

Link spre comentariu
Vizitator
Acest subiect este acum închis pentru alte răspunsuri.



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări