Jump to content
ELFORUM - Forumul electronistilor
YO8RNT

Transformator audio „Daugava”

Recommended Posts

                     Un transformator audio  de care inca nu s-a discutat pe forum  sau cel putin nu am observat eu.

             Este vorba de transformatorul din radireceptorul  Daugava, radio  fabricat  la Riga in   Letonia. Etajul audio este, de asemenea, deosebit, nu doar transformatorul...

             Foloseste  dubla trioda 6N9P, in preamplificare, un tub prin excelenta „audiofil” și in final  pentoda 6P3S...

                    O lampa de putere destul de mare pentru cei 2w, dati de producator.

                    In acelasi timp transformatorul este foarte ingrijit realizat,  cu schema infasurarilor pe el, nr spire, grosime sarma.

                    Miezul are 3x2,5 cm adica 7,5 cm patrati... Niciunul din radiourile romanesti (ma refer la cele mari Orizont, Traviata, Darclee. Enescu... nu atinge aceste dimensiuni, nici macar 4 ci undeva 3,8 - 3,9 cmp)

                    Am reusit sa fac rost de mai multe transformatoare de Daugava si sa le montez fie in amplificatoare proprii  (cu EL84, EL 95, ECL82, ECL86 etc) sau in locul transformatoarelor proprii din radioreceptoare si sa constat calitatile acestui transformator intr-o banda larga de frecvente...

                   De fiecare data m-a incantat auditia prin el.

               trf_ies2.thumb.jpg.57d0f47d2db38121cfa367fbea406a15.jpg

trf_ies5.jpg

Edited by YO8RNT
greseala de dactilografiere
Link to post
Share on other sites

     Initial am fost contrariat de datele din tabel. Dupa cum se poate observa, difuzorul se cupleaza la capetele bobinelor L23, L24 inseriate, care ar avea,  dupa tabel, 130 spire. Raportul cu spirele din primar dadea  o valoare prea mica, 15,38... Facand calculele pentru un difuzor de 4 ohmi, rezulta mai putin de 1000 ohmi in primar, ceea ce era neverosimil .

       Uitandu-ma pe transformator am vazut ca TABELUL DE MAI SUS ESTE GRESIT. L23 și L24 au  de fapt  impreuna 65 spire, nu fiecare (adica 20 +45 sp). Cu noile date impedanta primarului devine 3787 ohmi, in cazul difuzorului de 4 ohmi. Bineinteles ca la 8 ohmi avem o valoare dubla, reflectata in primar...

      Astfel, cu valorile reale, poate fie adaptat su usurinta la diverse tuburi.

      Este un transformator care poate sta alaturi de cele  de Capri, Oberon, Stassfurt, de care s-a mai discutat, fiind ingrijit realizat si cu un miez generos, fata de majoritatea radiourilor (si am cateva sute in colectie!)

      Dupa cum ati vazut din schema, este cu priza UL (regim ultraliniar)... Bineinteles capoate fi folosit si fara...

       Interesant, pentru cresterea inductantei, secundarul al doilea, de radioficare, cred,  ar putea fi inseriat cu primarul (cu respectarea sensului de bobinare), N (H rusesc) cred ca este inceputul de infasurare, si K sfarsitul (vezi schema)...

      

      

       

 

       Anexez si o schema din care puteti vedea toata partea de audio.

       Reglajele de ton (de fapt reactii reglabile conectate la transformatorul de iesire, sunt interesante.

       Am trei Daugava functionale si se aud impecabil. Reglajele de ton sunt extrem de eficiente. In plus, potentiometrul de inalte, este cuplat (actioneaza cu sfoara) la  transformatoarele de frecventa intermediara, modificand cuplajul intre ele... 2 w? Acest radio se aude foarte puternic si clar pana la maxim, ceea ce iar nu este posibil cu multe receptoare.

       La intrare, dupa antena,  vorbim pe partea radio deci, exista filtre de banda, nu simple circuite oscilante ca la 99 la suta din radio-uri, ceea ce imbunatateste si calitatea auditiei, nu doar selectivitatea (semnalul este mult mai sinusoidal dupa mixer)

d2.jpeg

 

   Maine voi poza si transformatorul in cauza si veti vedea cum arata.

    Astept parerea unor useri cu experienta (Viobio, Valderama, Lazaroiu etc)  cu privire la amplificator, in special preamplificarea cu tubul 6N9P, dar si transformatorul de iesire...  Bineinteles nu comparam cu Hammond sau firme de prestigiu..., noi vorbim de un transformator, procurat dintr-un radio relativ ieftin (pe niciunul nu am dat mai mult de 100 lei  - am cumparat sapte pana acum - si doar variabilul cu trei sectiuni mari face banii astia... Nemaivorbind de transformatoare (retea, drosel si de iesire)... Cel de iesire poate fi folosit la un mic amplificator, pentru sunetul de „lampa”...Si stim cat de important este transformatorul de iesire...

 

pun si o schema cu tensiuni, pentru simulari eventual, dar mai putin lizibila.

Daugava_cu_tens.jpg

 

              Tubul final are catodul direct la masa si primeste negativare printr-un sistem ingenios cu rezistente inserioate la polul negativ al sursei. Astfel minusul redresorului nu este cuplat direct la masa, ci prin intermediul  R27, R28, R29. Se formeaza astfel  tensiunile de negativare necesare unor tuburi, pentru regimul ales de lucru. Finala primeste negativare, - 14v.

            Redresorul asigura 265 V, dar dupa caderile pe droselul de filtraj si transformatorul de iesire, avem pe anod 230 v. Pe grila 2 avem 240 v.

            In general, in regimul ultraliniar, grila 2 este mai pozitiva decat anodul, pentru ca ea primeste tensiunea pozitiva de pe o priza a transformatorului, situata mai aproape de polul pozitiv al redresorului. Pentru anod avem inseriata toata rezistenta infasurarii primare a transformatorului de iesire. si deci caderea de tensiune este mai mare.

           Mi-am propus sa studiez mai mult acest regim si ce efect ar avea o rezistenta  (100 - 200 ohmi, de exemplu) inseriata intre priza transformatorului, astfel incat anodul sa devina mai pozitiv decat grila 2.

            Cat de „ultraliniar” mai este acest regim cu rezistenta insriata la priza transformatorului?

           

6p3s_3.gif

6p3s 1.gif

 

http://oldradio.qrz.ru/tubes/russian/detail/6p3s_2.shtml

 

Un link cu informatii foarte detaliate despre tubul final (6P3S), in ruseste, dar usor de inteles regimurile de lucru.

 

      Ma intreb totusi, la modul cum se lucreaza in zilele noaste, chiar si de firme renumite, adica oarecum chinezeste, nu nemteste, acest transformator,  nu ar putea fi peste un Hammond de aceeasi marime?

Link to post
Share on other sites

Dupa descriere nu e rau transformatorul, fata de alte surate din radiouri, dar nu cred sa aiba bobinaje intretesute, alternative,(deci nici o sansa sa fie macar egal cu traf iesire dedicat amplificatoare audio) pe vremuri era prea mare bataie de cap pt un radio si nici nu avea mare importanta sa fie prea hifi, transmisiile radio oricum nu *hraneau* cu semnal prea calitativ amplificatorul audio. Am reutilizat si eu cu succes  un traf iesire Riga 10 PP 2x6P6S, dar era amplif de chitara. 

Cu o schema buna, atentie si reglaje poti obtine un amplif decent, pt auditii, "de atelier" 

Eu as mari putin anodica...... 

Link to post
Share on other sites

    Era doar o intrebare retorica, comparatia cu Hammond... Sunt cateva necunoscute, precum calitatea tolei folosite si intercalarea infasurarilor.... Totusi comportamentul la frecvente inalte este cat se poate de bun, ceea ce ma face sa cred ca  nu este bobinat ca cele de retea.

    Voi relua masuratorile cu generator de semnal, rezistenta de sarcina, osciloscop...

    Inca nu am avut curiozitatea sa desfac unul... Sper sa gasesc unul unul defect sau mai ruginit, sa nu-mi para rau...

    Totusi daca  elimini  secundarul al doilea (cel de radioficare), reusesti sa-l  refaci in aceeasi fereasta  fara probleme, chiar cu sarma, putintel mai grosuta, 0,18 in loc 0,16 in primar  si 0,8 in loc de 0,7 mm, in secundar.

 

      Riga 10 are un transformator bunicel. Ar mai fi  Sakta, Latvia. Tot la Riga, Letonia,  facute... Latvia din cate tin minte are doua transformatoare de iesire, unul pentru joase si altul pentru medii-inalte... M-a impresionat chiar,schema etajului final de la acest receptor.

Link to post
Share on other sites

Un link cu datele bobinelor trafurilor de iesire de la aparate radio rusesti pe  lampi ,poate fi tradus cu Google:

Nu este dat tipul si sectiunea miezului, le puteti gasiti in cartea de mai jos.

http://msevm.com/data/tran/tran2.htm

Carte cu scheme de aparate sovietice pe lampi ,detalii trafuri,etc:Djv-18

http://publ.lib.ru/ARCHIVES/L/LEVITIN_Efim_Alekseevich/_Levitin_E.A..html

 

 

 

Edited by vio2007
Link to post
Share on other sites
2 hours ago, YO8RNT said:

Totusi daca  elimini  secundarul al doilea (cel de radioficare),

Nu neaparat, e si mult de lucru. Ar trebui cumva vazut cam cate spire sunt, ce grosime, cum traful are si priza UL, poate infasurarea ar merge de catod FBack, ar mai imbunatati ceva. Sau fazat corespunzator, adaugat la primar, mutand astfel priza UL, sau marind impedanta primara, plus o marire mai mare a U anod.... e bine cand poti experimenta mai multe lucruri. Din fiecare incercare inveti... 

Link to post
Share on other sites

     Si eu am propus mai sus inserierea la primar... Priza de UL ar fi devenit chiar punctul de unire a lor... 

    Dar este totusi o problema

     Infasurarea aceasta de 700 spire pentru radioficare este bobinata cu conductor de  0,1 mm, spre deosebire de primar care este cu sarma de 0,16 mm... Acesta este motivul pentru care nu am facut deja aceasta inseriere pentru marirea inductantei primare si un raspuns mai bun la frecvente joase... 

     Trebuie observat ca exact aceasta portiune , ar fi fost strabatuta atat de curentul anodic cat si cel al grilei 2.

     

Link to post
Share on other sites

Am și eu câteva aparate radio rusești in colecție, Daugava, Riga, Latvia, Estonia si încă câteva cărora nu îmi vin în minte denumirile acum. 

Eu nu mi-am mai bătut capul cu aparatele de radio de ani buni, am cam 300 care zac în podul casei, infoliate să nu intre praful in ele. 

Legat de Daugava, nu am habar cât de bun este transformatorul de ieșire, până nu se fac măsurători.... vorbim discuții, oricum măsurătorile nu trebuiesc făcute cu amplificatorul din Daugava pentru că le dă peste cap corecțiile de ton, ar trebui făcut un amplificator separat, curat, fără corecții de ton. 

Eu am făcut diferite amplificatoare folosind transformatoare de ieșire din Capri, Oberon, Rossini, etc, etc, TOATE se duc în cap după 150....100hz, atenuari mari sub aceste frecvențe. Am mai scris pe aici că am ascultat doar două amplificatoare SE cu EL84 care se auzeau cu adevărat bine, unu făcut de dl valderama și unu de altcineva 

Am făcut și eu câteva SE cu KT120 dar cu Hammond, un Hammond SE pentru KT120 arată cât unu de 100w pentru PP, fier mult ca să poată reda frecvențe foarte joase. 

Până nu se fac măsurători nu putem ști nimic despre acel traf, sunt curios dacă la 2w putere de ieșire..... poate reda măcar 40hz fără atenuari. 

Negativarile fixe au fost folosite foarte mult în aparatura construită după 1935 pentru că existau multe tuburi trioda/pentodă cu catodul comun, nu aveai cum să faci altfel negativarea, un exemplu este ECL11. 

Eu am spus că nu mai scriu pe aici, din anumite motive, am făcut asta doar pentru că am fost citat și pentru că mi-a plăcut ce am citit. 

 

 

Edited by viobio
Link to post
Share on other sites

        Acest transformator l-am testat atat in amplificatoare construite de  mine, cat si in aparate de radio romanesti precum Orizont, Intim, Carmen si imbunatatirea a fost evidenta. Inca nu i-am facut masuratori serioase, dar le voi face... 

       Tocmai pentru cresterea inductantei primare si deci raspuns mai bun in joase m-am gandit la unirea secundarului de 700 spire, nefolosit de fapt, cu infasurarea primara.

 Dar conductorul avand doar 0,1 mm ar fi obligat la un curent anodic mai mic.

       Daca inserierea galvanica intre cele doua infasurari nu este fezabila  (diun motivul de mai sus), strict pentru regimul ultraliniar este o alta posibilitate de folosire a acestei infasurari. Cu atentie la fazare, un capat al ei va fi conectat la grila 2, iar celalalt la o tensiune separata, putin mai mica decat cea care alimenteaza anodul. In felul acesta circuitele anodic si cel al grilei 2 sunt separate. Curentul grilei 2 fiind mult mai mic sarma mult mai subtire a infasurarii este arhisuficienta...

       Sa nu uitam ca de fapt regimul ultraliniar este de fapt un regim de sarcina distribuita intre anod si grila ecran. Prin separarea circuitelor se pastreaza avantajele regimului ultraliniar, dar in acelasi timp anodul va fi mai pozitiv decat grila 2, acest aspect avand rol benefic in functionarea amplificatorului.

         Acest mod  de conectare este posibil si in PP, dar necesita 4 infasurari primare... Doua in anozi si doua in grilele ecran...

       

       

Link to post
Share on other sites

           Pentru a nu intra in discutii contradictorii cu nimeni  cu privire la transformatorul de Daugava,  precizez ca nu fac apologia lui, nu-l consider perfect, nici pe de parte a fi HI-FI,  ci un transformator de iesire mai bun decat majoritatea altor transformatoare care au echipat aparatele de radio cu tuburi.

           Este evident superior oricaruia din cele care au echipat radio-urile romanesti.  Eu am vrut doar sa semnalez o oportunitate.

           Este o posibilitate pentru cei care pot obtine ieftin  acest transformator sau il au deja si nu vor sa investeasca in transformatoare de marca...

           Nu recomand nimanui sa foloseasca transformatoare de Carmen, Intim, Select... Nici macar de Orizont sau Darclee.  Este pierdere de timp... 

           Acest transformator nu va va dezamagi decat daca veti avea pretentii  prea mari  la el... Banda foarte larga de frecventa  costa...

           

           

Link to post
Share on other sites
1 hour ago, YO8RNT said:

        Acest transformator l-am testat atat in amplificatoare construite de  mine, cat si in aparate de radio romanesti precum Orizont, Intim, Carmen si imbunatatirea a fost evidenta. Inca nu i-am facut masuratori serioase, dar le voi face... 

Daca tot ai macar un amplificator construit cu acest traf de iesire, nu-i mai usor sa ii bagi un sinus pe intrare si sa vezi cu osciloscopul ce spune pe iesire? 

Nu sunt primul care spune asta:

4 hours ago, viobio said:

până nu se fac măsurători.... vorbim discuții

 

Link to post
Share on other sites
Acum 4 ore, YO8RNT a spus:

           Pentru a nu intra in discutii contradictorii cu nimeni  cu privire la transformatorul de Daugava,  precizez ca nu fac apologia lui, nu-l consider perfect, nici pe de parte a fi HI-FI,  ci un transformator de iesire mai bun decat majoritatea altor transformatoare care au echipat aparatele de radio cu tuburi.

           Este evident superior oricaruia din cele care au echipat radio-urile romanesti.  Eu am vrut doar sa semnalez o oportunitate.

           Este o posibilitate pentru cei care pot obtine ieftin  acest transformator sau il au deja si nu vor sa investeasca in transformatoare de marca...

           Nu recomand nimanui sa foloseasca transformatoare de Carmen, Intim, Select... Nici macar de Orizont sau Darclee.  Este pierdere de timp... 

           Acest transformator nu va va dezamagi decat daca veti avea pretentii  prea mari  la el... Banda foarte larga de frecventa  costa...

           

           

Este bun pentru un amplificator pentru chitară. 

Link to post
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.
Note: Your post will require moderator approval before it will be visible.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.


×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.Terms of Use si Guidelines