Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor
hachia

lucrari ce se executa in livada mixta

Recommended Posts

La 06.02.2020 la 6:54, hachia a spus:

 

Ce lucrări se pot face în livadă, în februarie

 

pot face o serie de lucrări şi tratamente, benefice pomilor.

Fiecare specie are nevoi speciale, aşa că, în februarie, la finalul lunii, în special, şi în martie dacă se menţin temperaturile ridicate se pot efectua:

  • la măr, tratamentul al 2-lea se aplică în februarie sau martie, susţinut de tăierea ramurilor atacate de făinare, scopul lui fiind de a combate păduchele din San José, ouale de afide, acarienii si cotarii, precum si de a distruge sporii de ciuperci fitopatogene;

  • la păr, tratamentul se face in martie pentru combaterea coccidelor, afidelor si acarienilor. Contra pătării cafenii a frunzelor si fructelor si rapanului ramurilor inca din toamna, dupa caderea frunzelor, se aplica un tratament facultativ, de obicei cu produse cuprice, pe care daca nu l-ati efectuat pana in prezent, acum este momentul sa-l aplicati;

    • la prun, tratamentul se face in timpul repausului vegetativ pentru combaterea afidelor, acarienilor, coccidelor, cotarilor si a sporilor de ciuperci, de regula dupa taierile de fructificatie si dupa indepartarea ramurilor uscate;

    • la cais si piersic, tratamentul al 2-lea se aplica iarna, in ianuarie-februarie, pentru combaterea basicarii frunzelor, daca anul trecut s-a manifestat puternic;

    • la cireş şi vişin, tratamentul 2 se realizeaza dupa tăierile de fructificare şi înainte de dezmugurire, pentru combaterea păduchilor testosi, a oualor de afide, paianjeni si cotari, a formelor mobile de paianjeni si a sporilor de ciuperci, in special pentru ciuruirea micotica a frunzelor de samburoase.

    Dacă tratamentele de iarnă sunt bine aplicate, ele sunt suficiente pentru combaterea ciupercii care produce ciuruirea micotica a frunzelor, nemaifiind necesare alte tratamente.

    Combaterea formelor de rezistenta peste iarna a fitopatogenilor in plantatiile de mar, par, gutui si prun:

  • ALCUPRAL 50 PU: 0,3 %; focul bacterian al rozaceelor, patarea cafenie a frunzelor si fructelor;

    SUPER CHAMP 250 SC: 0,3 %: monilioza, patarea rosie a frunzelor, ciuruirea frunzelor;

    TOPSIN AL 70 PU: 0,6 %; rapan, fainare, entomosporioza, patarea

    Combaterea formelor hibernante de daunatori, in plantatii de mar si prun livezi de pomi (paduchele din San José, acarianul rosu al pomilor, alti daunatori):

    APLAUDUS SUPER: 1,5%;

    OL 40: 1,5% (22,5 l/ha);

    OLEODIAZOL 3 L: 0,15% (15 l insecticid la 1000l apa);

 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Felicitari pentru topic ! 

 

Am o intrebare:

Daca mi-a ramas niste solutie de anul trecut (de-acu 7-8 luni) o mai pot folosi acum in februarie-martie ? (Champ cu Redlan daca mi-aduc bine aminte). A trebuit sa prepar 15 litri si gradina nefiind mare (20 de pomi fructiferi de diferite varste).....

Stiu ca suna ciudat si ca preturile pentru tratamente sunt modice insa n-as vrea sa fac vreo tampenie.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 22 ore, un_razesh a spus:

Felicitari pentru topic ! 

 

Am o intrebare:

Daca mi-a ramas niste solutie de anul trecut (de-acu 7-8 luni) o mai pot folosi acum in februarie-martie ? (Champ cu Redlan daca mi-aduc bine aminte). A trebuit sa prepar 15 litri si gradina nefiind mare (20 de pomi fructiferi de diferite varste).....

Stiu ca suna ciudat si ca preturile pentru tratamente sunt modice insa n-as vrea sa fac vreo tampenie.

cel mai corect   sa faceti o noua solutie  

 

Share this post


Link to post
Share on other sites
 fungicide si insecticide bio
  • Extract fermentat (cunoscutul macerat de urzica). Plantele se toaca grosier, apoi se pun la macerat in apa, intr-o proportie de 1:10. Daca se foloseste planta uscata, proportia este de 1-2 : 100 (100-200g la 10l).
    O data pe zi, plantele se amesteca timp de cateva minute, prilej cu care se observa prezenta bulelor (semn de fermentare). Cand aceste bule inceteaza (5 – 20 de zile), maceratul este gata si poate fi folosit. O metoda sigura de depozitare a maceratului este in sticle inchise, intr-o pivnita calduroasa (10-12 grade). Atentie la “a doua fermentare”, sticlele pot exploda!
  • Decoctul. Plantele se toaca grosier, apoi se fierb la foc mic 20 de minute, cu capacul acoperit. Infuzia este similara decoctului, doar ca focul se opreste cand apa da in clocot, preparatul fiind mai putin eficient

Adesea, cele mai folosite plante sunt urzica, tataneasa, si coada calului. Extractele din crizantema, feriga, usturoi, soc, si vetrice sunt mai greu de preparat si mai costisitoare.

Ca si extract fermentat, se foloseste maceratul de urzica, cu efect predominant insecticid. Maceratul de tataneasa are efect fortifiant, in special in perioada dinaintea infloririi.

Decoctul este folosit in principal la coada calului, cu efect fungicid.

Atentie: preparatele trebuiesc folosite preventiv, o data la 10-14 zile, pe parcursul intregului sezon de vegetatie. In cazul in care boala ori atacul daunatorilor sunt observate prea tarziu, este necesara aplicarea zilnica!

 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Îngrășămintele naturale

· Îngrășăminte organice: sunt formate din bălegar de grajd, dejecții de animale sau resturi vegetale. Se aplică astfel încât materia organică proaspătă să nu între în contact cu rădăcinile plantelor (le pot arde). Materiile trebuie ori transformate în compost înaintea plantării, ori așezate la suprafață și încorporate prin arare sau discuirea solului până ajung la o distanță de 5-10 cm în sol.

· Îngrășăminte minerale naturale: reprezintă următoarea etapă după fertilizarea organică și se folosesc în cantități reduse pentru a echilibra materia organică. Printre mineralele insolubile folosite că îngrășăminte pot fi algele, carbonatii de calciu, fosfații naturali și pulberea de roca.

· Amendamente pentru sol: sunt folosite pentru a îmbunătăți însușirile fizice și biologice ale terenului, în principal pentru a corectă pH-ul. De exemplu, pentru soluri alcaline, se folosește calciul și piatră de var, iar pentru cele acide se folosește sulfatul de calciu (gipsul) și sulful.

Conținutul nutritiv al fertilizatorilor naturali și rolul diverselor minerale

Fiecare fertilizator conține cantități variabile din anumite minerale care ajută plantele astfel:

· Azotul: ajută la formarea proteinelor în plantă și stimulează creșterea tulpinii și a frunzelor;

· Fosforul: ajută solul să respire și aduce un aport de energie;

· Calciul: determina creșterea și rezistență plantelor;

· Potasiul: da fermitate plantei și ajută la formarea unor rădăcini puternice;

· Sulful: stimulează formarea în sol a compusilor organici și a vitaminelor necesare pentru creșterea plantelor;

· Magneziul: ajută la fotosinteză.

Momentele fertilizării naturale

În funcție de perioada în care are loc, fertilizarea solului este de trei feluri: înaintea, în timpul plantării și în timpul ciclului de dezvoltare a plantelor:

· Fertilizarea naturală în pregătirea solului pentru plantat: se referă la înglobarea îngrășământului în sol, toamna sau primăvara, înainte de începerea unei culturi; se adaugă în sol în timpul săpatului;

· Fertilizarea naturală a solului în momentul plantării: se face în momentul plantatului pentru a oferi plantelor substanțele nutritive necesare pentru o dezvoltare rapidă;

· Fertilizarea naturală în diferite etape ale dezvoltării plantei: se face atât la nivelul rădăcinii, cât și la nivelul frunzelor.

Majoritatea procedeelor de obținere a fertilizatorilor naturali degajă un miros neplăcut, îți recomandăm să le încerci afară sau într-un spațiu bine aerisit.

Macerarea resturilor vegetale

Macerarea resturilor vegetale este un procedeu natural prin care plantele sunt lăsate să se descompună în timp, cu sau fără ajutorul apei. Unele plante conțin cantități mari de substanțe nutritive și sunt utilizate la scară largă în producerea de fertilizatori naturali.

Maceratul de urzici

Urzicile au o cantitate mare de substanțe hrănitoare (calciu, fier, cupru, fosfor, azot), iar pentru a le utiliza la fertilizare ai nevoie pentru început de aproximativ o mâna de urzici. Mai ai nevoie o găleată unde să le pui, să așezi o greutate peste ele și să le acoperi cu apă. După aproximativ 3-4 săptămâni lichidul va fi gata de utilizare. Pentru că este foarte concentrat, trebuie să-l diluezi mai întâi: 1 parte zeamă de urzici și 10 părți apă.

Maceratul de tătăneasă

Tătăneasa conține mult potasiu dar și alte substanțe bune pentru plante (calciu, fier, azot, magneziu), iar pentru a fertiliza ai nevoie de o mâna de plante și o găleată. Trebui să pui plantele într-o găleată cu apă și să așezi peste ele o greutate. După 4-5 săptămâni, soluția este gata de utilizare. Diluează o cană în 12 litri de apă și stropește frunzele sau toarnă în jurul plantelor.

· Maceratul de coadă-calului

Plantă coadă-calului poate fi folosită atât ca îngrășământ, cât și pentru combaterea dăunătorilor sau protejarea plantelor de unele boli. Pentru prepararea maceratului ai nevoie de 1 kilogram de plante și 10 litri de apă ce trebuie să fermenteze timp de 1-3 săptămâni. Îngrășământul se diluează în soluție 1:10 înainte de a fi aplicat pe plante.

  • Maceratul de ceapă sau usturoi

Dacă îți rămân legături ofilite de ceapă sau usturoi, le poți folosi pentru a fertiliza, dar și pentru a proteja plantele de insecte. Ai nevoie de 80g de usturoi și 500g de ceapă și 8 l de apă pe care să le lași la macerat timp de 12 ore. După ce filtrezi soluția, o poți folosi pentru stropit.

Biohumusul

Biohumusul este unul din cele mai puternicefertilizatoare și este obținut prin intermediul ramelor, din dejecțiile animaliere și resturile vegetale din ferme. Pot fi dejecții bovine, porcine, cabaline, ovine etc.

Biohumusul este folosit pentru că are un pHneutru, îmbunătățește aerarea pământului și păstrează umiditatea necesară. Mai mult, conține toate substanțele necesare solului și permite o drenare ideală a acestuia.

Acesta poate fi de două feluri: biohumus și vermicompost. Biohumusul conține doar excrementele râmelor, în timp ce vermicompostul conține și resturi de hrană care nu au fost consumate de rame.

Bălegarul de grajd

Dejecțiile de animale sunt un fertilizator bun și ușor de procurat și se aplică atât vara-toamna, după recoltarea cerealelor, cât și primăvara. Modul de folosire depinde de animalul de la care provin excrementele.

În general, bălegarul trebuie să stea la fermentat aproximativ 6 luni până poate fi utilizat, dar poți pregăti și o soluție rapidă dacă o diluezi cu apă. Ai nevoie de 10 litri de apă și 1 kg de balegă de vacă. După ce amesteci bine, toarnă din amestec în jurul fiecărei plante. Nu folosi prea mult , deoarece riști să le arzi.

Mranita este un tip de îngrășământ ce se obține din gunoiul de grajd foarte putrezit, vechi de aproximativ 2-3 ani. Are o cantitate mare de substanțe nutritive și se aplică în cantități mai mici față de bălegarul obișnuit, pentru a nu dauna.

Compostul

Compostul este obținut prin descompunerea resturilor vegetale (iarbă, frunze, resturi de la buctarie) și este folosit pentru a îmbunătăți funcțiile și proprietățile fizice și chimice ale substratului.

Compostul se transformă, în timp, în humus care ajută la revigorareasolurilor sărace și la creșterea plantelor. Mai mult, procedeul contribuie și la binele mediului înconjurător pentru că ajută la reciclare. Resturile vegetalenu mai sunt aruncate la gunoi sau arse, ci susțîn creșterea unor noi generații de plante.

Poți face compost chiar și în apartamentul tău. Ai nevoie deun coș mai mare, hârtie, pământ (și viermi de la magazinul pescăresc, dacă vrei să încerci biohumus). Taie hârtia în fâșii, inmoai-o în apă și tapetează coșul. Adaugă pământ și viermi, apoi resturile de mâncare: fructe, legume, cafea, coji de ouă și frunze. Nu folosi plastic, resturianimale sau citrice. După un timp, vei putea folosi îngrășământul natural astfel format în grădina ta de pe balcon.

Mulciul

Este un strat de materii organice (resturi vegetale, paie, frunze)cu care se acoperă solul pentru a-l feri de soare și de uscare, dar și pentrua proteja plantele de unele boli și de dăunători. Când resturile vegetale se descompun, ele vor elibera în sol substanțele nutritive necesare.

Cenușa

Cenușa care se folosește că fertilizator este cea obținută prin arderea lemnelor și a altor materialenaturale. Pudra rămasă în urmă arderii conține potasiu și substanțe nutritive și se împrăștie într-un strat foarte subțire.

Scoarță de copac măcinată

Este o metodă atât de fertilizare, cât și de protejare a plantelor și a solului. Înainte să adaugi scoarță de copac măcinat, pământul trebuie să fie afânat prin săpare, iar buruienile trebuie să fie eliminate. Pe sol se așterne apoi un strat gros, de 5-7 cm, de scoarță măcinată de copac. Compoziția nutrebuie să conțină prea multe resturi lemnoase de dimensiuni mari, pentru că vor reține azotul necesar pământului.

Îngrășămintele verzi

O metodă naturală de îmbunătățire a calității solului este rotirea culturilor. Unele plante, în speciallegume, eliberează substanțe nutritive în sol, în timpul creșterii. Altele se comportă că un mulci viu și aduc beneficii celorlalte culturi din jurul lor. Printreplantele folosite regăsim: mazăre, soia, trifoi, răpiță, muștar și secară. Atenție, însă: trebuie respectate unele reguli de plantare: de exemplu, ardeiul se cultivă cu succes după fasole, dar niciodată după cartof.

Fertilizatori naturali din bucătărie

· Cojile de banană sau de ou: potasiul din banane și carbonatul de calciu din coajă de ou sunt un bun fertilizator, mai ales pentru răsadurile de roșii;

· Zațul de cafea: este bun pentru plantele ce cresc într-un sol acid, cum sunt roșiile, afinele, trandafirii și azaleele;

· Apa în care se spală carnea: poate fi folosită ca îngrășământ, însă trebuie să o filtrezi înainte. Eventualele bucăți de carne vorputrezi și vor emană mirosuri neplăcute.

Ce tip de fertilizatori, din cei descriși mai sus, ai folosit sau ai vrea să folosești pentru grădina ta?

Share this post


Link to post
Share on other sites

INSECTICID UȘOR DE PREPARAT contra afidelor de pe TRANDAFIRI SAU POMI FRUCTIFERI

 


Frunzele atacate de afide se deformează, se îngălbenesc, iar pe partea dorsală a frunzelor infestate se poate vedea cu ochiul liber colonia de afide. Acestea lasă o pastă lipicioasă care sufocă frunza.
Tunderea arbuștilor și a trandafirilor toamna poate întrerupe ciclul de dezvoltare, dar dacă afidele au apărut pe o plantă cea mai bună soluție este tratarea acestia și tunderea severă în toamnă. Tratamentele trebuie reluate în primăvara următoare pentru a îndepărta toate coloniile.

Dar cum scapi de afide dacă acestea sunt prezente pe dosul frunzelor, în luna mai și iunie?

Tratamentele chimice sunt eficiente și distrug complet afidele. Este nevoie de două-trei reprize de stropiri, în zile calde, fară ploaie pentru a distruge complet afidele și este obligatorie o bună curățare toamna și primăvara a solului, prin îndepărtarea tuturor resturilor vegetale și arderea lor.
Există și metode tradiționale care te pot ajuta să scapi de afide, mai ales în cazul atacurilor la trandafiri, pomi cu flori și arbuști decorativi. Aceste metode trebuie aplicate de îndată ce afidele își fac apariția și preventiv de alte două-trei ori după ce dispar.

Iată cele mai populare metode, altele decât cele chimice care te pot ajuta să scapi de afide:

♦ Spalarea cu un jet de apă puternic, îndepărtează afidele și le omoară. Metoda are o eficență redusă, dar aplicată la primele semne ale atacului este utilă.
♦ Pulverizarea unei soluții de apă cu săpun de casă. Rade săpun de casă și lasa-l să se dizolve în apă caldă. Trei linguri de răzătură la un litru de apă. Soluția rezultată se împarte în două. Se diluează fiecare parte cu un litru și jumătate de apă și se fac două pulverizări la interval de două zile.
♦ Plantarea de tufe de cimbru și levănțică în apropierea trandafirilor îi ferește de atacul afidelor, aceste plante având mirosuri care îndepărtează afidele.
♦ Ceaiul de cimbru sau levănțică (foarte concentrat) pulverizat pe plantele atacate este eficient, dar efectele apar după două-trei stropiri.
♦ Dușul cu apă și pulverizarea de apă amestecată cu alcool sanitar (o parte alcool, două părți apa). Soluția alcoolizată omoară ouăle și larvele mici și este un bun tratament în prima fază a atacului cu afide. Aplicat la timp te poate ajuta să scapi de afide. Pentru mai multă siguranță, repetă tratamentul de câteva ori, la interval de două zile.

 

coperta-articol1.jpg

Share this post


Link to post
Share on other sites

De ce varuim pomii fructiferi si copacii?

               Varuirea pomilor este o metodă folosită de multe generații, astfel că beneficiile acesteia au fost analizate și evidențiate în timp. Văruirea pomilor se face de două ori pe an: la sfârșitul toamnei și primăvara devreme.

              Cu toate că multă lumea face acest lucru, puțini știu însă care sunt avantajele acestei practici.

              În primul rând, pe lângă îmbunătățirea aspectului estetic al livezii, vopsirea pomiilor oferă și o protecție acestora.

              Principalul beneficiu al vopsirii este faptul că varul protejează scoarța pomului de rupturi și fisuri. Aceste fisuri permit pătrunderea bolilor, insectelor și a diferitelor tipuri de ciuperci.  Unele tipuri de insecte iernează în scoarța copacului, provocand daune asupra productivității pomului.  Deci, este mult mai ușor și eficient să prevenim îmbolnăvirile decât să tratăm pomii infectați.  Varul actionează ca un dezinfectant, omorând paraziții care afectează scoarța.

              De asemenea, acest strat protector are și rolul de a apăra scoarța de temperaturile foarte joase din timpul iernii dar si de soarele prea puternic pe perioada de vară.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Făinarea

– produsă de ciuperca Podosphaera leucotricha (Ell. şi Ev.) Ciuperca formează o pulbere făinoasă care se găseşte pe organele atacate. Primele simptome apar imediat după dezmugurit, pe frunzuliţele tinere, care sunt acoperite de o pulbere albă, care ulterior devine gălbuie. Frunzele atacate se deformează. Devin casante şi ulterior se usucă. Lăstarii tineri sunt atacaţi, fiind acoperiţi în porţiunea terminală de jur împrejur de o pulbere fină, albă, care ulterior devine gălbuie. Lăstarii se deformează ca şi frunzel, care rămân mici. Lăstarii nu se maturează corespunzător şi degeră uşor pe timp de iarnă. Florile atacate rămân sterile

In perioada de vegetatie: BUMPER 250 EC, SCORE  250 EC, TOPSIN 70 WDG, TOPAS 100 EC, THIOVIT JET 80 WG, , SYSTHANE FORTE, CLARINET.

 

 

plasmopara.jpg

fainare-mar.jpg

Share this post


Link to post
Share on other sites

1.1. Simptome produse de ciuperci

 

. Ciupercile fitopatogene acţionează puternic asupra plantei la nivel biochimic, fiziologic şi la nivel anatomo-morfologic. În general, bolile plantelor de cultură produse de ciuperci se caracterizează prin câteva tipuri principale de simptome, care permit şi identificarea lor. Confirmarea organismului dăunător se face însă după un examen de laborator. Simptomele ce apar pe diferitele organe ale pomilor fructiferi sunt variate, după cum urmează:

 

Hiperplaziile sau hipertrofiile ce constau în creşterea excesivă a ţesuturilor atacate ca urmare a unor diviziuni celulare anormale, care au ca rezultat producerea de gale sau hipertrofii pe diferite organe, de exemplu frunzele de piersic atacate de Taphrina deformans, fructele de prun atacate de Taphrina pruni etc.

Modificări ale organelor florale ale plantelor atacate, cum ar fi distrugerea florilor de prun şi vişin atacate de Monilinia laxa, Monilinia fructigena sau Monilinia fructicola.

Putregaiuri produse prin degradarea şi distrugerea diferitelor organe ale plantelor atacate sub influenţa enzimelor secretate de ciuperci, de exemplu Botrytis cinerea;

Ofilirea plantelor simptom care apare ca o consecinţă a atacului unor organisme dăunătoare ce dereglează regimul de apă cum ar fi: Verticillium albo –atrum şi Verticillium dahliae.

Pătările frunzelor, de diferite culori, sunt simptome foarte răspândite la toate tipurile de boli inclusiv cele neparazitare, cum ar fi Polistigma rubrum, Cocomyces hiemalis;

Necrozele apar frecvent pe ramuri, fructe şi alte organe atacate, fiind influenţate de factori variaţi şi sunt cunoscute sub denumirea de arsuri.

Ciuruirea frunzelor apare după ce petele de pe frunze se usucă şi cad, fenomen întâlnit frecvent la piersic, cais, prun ca urmare a atacului produs de ciuperca Coryneum beijerinkii sinonim Stigmina carpophila.

Cancere ex: Eutypa lata

Edited by hachia

Share this post


Link to post
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.
Note: Your post will require moderator approval before it will be visible.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.


×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.