Jump to content
ELFORUM - Forumul electronistilor
GEO 53 BN

Ati purtat bască....sau ce vă mai amintiți din copilărie ?

Recommended Posts

Aveam 11 ani....mă urcasem într-un măr-în curtea unui coleg de clasă vecin cu mine!-și apare pe faleză bunicul lui...cu bățul în mână!....am sărit de la vreo 3m înălțime și m-am proptit cu spatele superior al piciorului drept-mușchiul dintre fesă și genunchi-într-un corn de furcă...a intrat vreo 5cm....cei de acasă au aflat după 2 săptămâni când rana era aproape vindecată!...și câte și mai câte!....ne-a ținut bunul Dumnezeu sănătoși, de-am ajuns să terorizăm un forum întreg povestind trăsnăile făcute în copilărie....:scarpin

Link to post

Grozăvii din copilărie:

Inspirați fiind de sportul săriturii cu prăjina, primăvara, mergeam la pădure, să căutăm lăstari elastici şi mai groşi pentru scopul propus.

Găsit, tăiat, ajustat la lungimea potrivita, şi apoi folosit pe cît ne ducea pe noi mintea sau îndemînarea după caz.

Bine, nu erau sărituri la saltea! Doar nişte tentative de sport!

Care erau să mă coste viața.

Alergai să-ți faci avînt, propteai prăjina în pămînt, şi făceai un salt modic cu aterizare în picioare.

S-a întîmplat ca partea inferioară a prăjinii să nu se fixeze în sol, şi să permită încărcarea acesteia cu energie de deformație elastică, am alunecat ceva paşi, pînă cînd aceasta a găsit un punct de sprijin, dar ghinion, partea superioară destul de grosier finisată cu cuțitul, să se proptească cu ajutor Divin, în mandibula inferioară.

Dacă aluneca un pic mai jos, direct în părțile moi ale gîtului se oprea.

Consecințele variantei ghinioniste: nici nu vreau să-mi închipui!

Deci da, am fost nişte copii teribili!

Link to post

Ma urcam la cules flori de tei de ma uitam la vecinii de la etajul 2 in casa. Si teiul nu e un copac prea solid. 

 

Urcam si coboram ca maimuta pe balustrade. Adica in spatiul (citit hăul) dintre scari. Acum ma ia cu groaza doar inchipuindu-mi cata minte aveam. 

 

In ambele cazuri, o singura greseala ar fi fost fatala. Din frasin am cazut, ca o pleasca direct pe spate, sa fii fost fo 2m si ceva. Am stat minute bune intins pe pamant pana m-am ridicat. 

 

Sunt mândru ca am reusit sa raman in viata? Nu, am avut doar noroc. Noroc chior. 

Link to post

Am fost nişte copii teribili, față de cei actuali.

Jocul sau joaca în varianta virtuală, pe terminale inteligente, presupune mult mai puține riscuri!

Ceea ce ne povesteşte dragul nostru coleg @geobin, sunt nevinovății față de drăciile cu care ne îndeletniceam noi, dracii de copii, urmaşii şi continuatorii clasei muncitoare înfrățite cu țărănimea .

Ăştia eram, ne-am adaptat vremurilor şi cerințelor!

Link to post

 S-a trecut dintr-o extremă în alta.Pe timpuri se practicau "sporturi" sau jocuri cu grad mare de risc.Azi nu se mai practică aproape nimic,vezi Doamne să nu păţească nimic copilu'!

 Iar consumarea energiei tineretului prin ore de educaţie fizică,antrenarea în sport echipă extraşcolar e cam catastrofală la noi.

Link to post

Acum 13 ore, dan cod a spus:

Dar de la bătăi cu pietre? Eu  am câteva semne pe cap de la asta. 

Noi ne ''bateam'' primavara,cu bulgari de pamint, sau cu gogoloaie (aproape sferice)de pamint mai moale,  infipte in nuiele de rachita galbena, elastica, care nu se rupea usor.

Noi locuiam pe  Bănat! Niciodata n-am stiut de ce se numea asa! 

Odata, cind eram, mai marisor, l-am intrebat pe tata,(fie iertat)  de ce i se spune Bănat. Raspunsul lui nu m-a lamurit de nici un fel, spunindu-mi ca si el a avut curiozitatea sa afle, de ce i se spune, Bănat! Intrebindu-i pe parintii lui, la rindul lor ,nici parintii lui,(bunicii mei) n-au putut sa-l lamureasca! Intr-un final totul a ramas in ''coada de peste''!!.

Ș-acum sa trec ''esenta'' , bataia cu bulgari de pamint moale sau, pe limba noastra, ''cuci'' de pamint!

''Bănatul'' era ipărtit in doua de valea Chiesdului, care, primavara, era plina ochi cu apa, de multe ori iesind din matca. Noi copiii, de pe o parte si alta a văii ne adunam si apoi incepeam ''batalia''. Bataia se desfasura mai in amonte de unde stateam noi.  Acolo fiind un rît cu malurile pline de rachiti, ''bataia'' se desfasura fara sa incurcam pe nimeni. Țelul nostru era sa ne lovim ''adversarii''. In nuielele de rachita galbena  infingeam ''cucii''(bulgarii rotunzi) in nuia si apoi ii faceam vint peste vale in speranta ca vom reusi sa  lovim adversarii. Dupa ce lansam prima salva, ne adaposteam, dupa rachiti, ca sa nu fim loviti de catre adversari. Bătalia dura destul de mult ,pina cind ne cam plictiseam! De multe ori, eram loviti de ''cucii'' de pamint, care , la impact, se  lateau. Lovitura era destul de usturatore.

Plictisiti de atita ''bataie'', treceam la indeletniciri mai putin ''razboinice'', confectionindu-ne fluiere  din coaja de rachita verde. Rasuceam o bucata de  nuia verde, pina ce se desprindea de partea lemnoasa. O taiam cu ''brișca''(briceagul) pește, la o anumita lungime, la capatul subtire, răzînd partea verde. Apoi o lateam si suflam in ea scotind sunete de diferite tonalitati, functie de grosimea nuielei si lungimea ei,  si cit de tare ne tineau plaminii. Totul se cam incheia  cind eram chemati de catre parinti, acasa, ca sa mincam.  Mincatul era pe fuga, nu de alta, dar sa nu ratam ceva!

Peste drum, de unde ne jucam noi, locuiau doua surori,mai in virsta , nemaritate, care aveau casa acoperita cu tabla .  Noi, banditii, spurcatii, derbedeii, ce faceam! Infingeam intr-o nuia mai elastica un ''cuc'' de pamint moale, dupa care il lansam spre acoperisul casei femeilor. La impact, tabla, cu care era acoperita casa, scotea un zgomot destul de puternic!

Doamne cite blesteme ne erau adresate de bietele femei! Citeodata ne mai si pîrau parintilor! Atunci sa lasa cu bataie si cu interdictia de a mai iesi din casa, toata ziua. Bataia era doar asa de fatada, noi ''miorlaind'' da parca cineva vroia sa ne omoare. Dupa o partida miorlait,faceam ce faceam, si dispaream de acasa, ca magaru-n ceata!

Ehei, ce vremuri faine erau pe atunci!

 

Link to post

Bătaie sau bătălie cu pietre, n-am practicat.

Ştiam ce efecte poate avea o piatră lansată, de un flăcăiandru, antrenat în muncile caznice aferente unei gospodării din acea vreme.

Ferească Domnu, să fi lovit în părțile fragile, de astfel de proiectile!

Dar, am practicat cu spor şi cu o deosebită plăcere, bătaia cu ,,buzdugane''.

Toamna, tîrziu, după culegerea porumbului şi tăierea cocenilor, rămîneau în pămînt, rădăcinile acestora, dotate cu un ciot de tulpină, rămas după tăiatul cu secera.

Aceste cioate, rămase după recoltarea tulpinilor folositoare, pentru hrănirea animalelor, erau ,,buzduganele noastre nevinovate" în lupte ,,epopeice".

Le deslenănțam din pămînt, şi aruncam cu toată forța disponibilă, asupra duşmanului nostru.

Aveam şi mijloace de apărare, glugi de snopi de coceni, cu care ne făuream cazemate!

Rezultatul era de cele mai multe ori acelaşi:

Vre-o vînătaie pe corp, sau un ochi vînăt, dar mult pămînt şi țărînă în cap şi pe corp.

Urma nelipsita baie, în copaie bineînțeles, cu cîteva palme la fund, sau scatoalce după caz, în funcție de gravitatea faptei.

Asta a fost, asta am trăit, asta vă povestesc.

Am fost copiii generației, năşite de comunism!

Noi să fim sănătoşi, şi copiii noştri la fel!

Link to post

Ba da,eu,am trecut direct la avansati...parbriz de 1300! isi smulgea proprietarul parul din cap,dupa care ai mei si intr_un final,mie,parintii,ca eu nu puteam singur sa mi-l smulg si nici nu doream asta.Vreo 400 de lei,parca,la vremea aia,alt parbriz.Acum vreo 34 de ani!Am inceput timid,cu un far intii,sa vad cum merge!Ala nu stiu cit a costat atunci.

Link to post

Posted (edited)
Acum 21 minute, +_Florin_+ a spus:

doar geamuri cu mingea.

Neprofesionist... 

:rade:

Usa de la balcon avea geamul cat era ea de mare. Am deschis-o si faceam karate, vazandu-ma pe sticla.

Si i-am f..tut una de am incremenit cinci minute. N-am apucat sa strang toate cioburile si am auzit cheia in usa de la intrare. Venea mama. 

Edited by radu26
Link to post
Acum 7 minute, radu26 a spus:

Neprofesionist... 

:rade:

Usa de la balcon avea geamul cat era ea de mare. Am deschis-o si faceam karate, vazandu-ma pe sticla.

Si i-am f..tut una de am incremenit cinci minute. N-am apucat sa strang toate cioburile si am auzit cheia in usa de la intrare. Venea mama. 

Eu obișnuiam să joc fotbal. O făceam în fața casei bunicii, în fața blocului și uneori chiar în sufrageria apartamentului de la bloc. Am spart geamuri în toate situațiile :). Mai complicat a fost episodul in care păgubita era vecina de la parter, tata fiind nevoit să plătească  costul geamului si prestația geamgiului. Îmi amintesc că tot tata, i-a recomandat (oarecum ironic) vecinei să-și monteze grilaje la geamuri. Pe motiv că există pericole mai mari decât joaca copiilor, de exemplu hoții :rade:

Link to post

Cu praschia mai multe...cel mai trist unu dublu de la tata de la birou...nenorocita de turturica s-a pus in traiectoria geamului, bila s-a dus razant pe linga ea, a pierdut ceva pene, nesemnificativ ca a plecat ca din pusca, bila a frecat intr-o craca si direct in geamuri.

A facut o gaura cam ca de glont prin ambele geamuri, de, eram prin clasa 7-a, praschia buna, bratul antrenat, bila de rulment...

Era seara tirziu deci risc sa lovim pe cineva nu era doar ca de`, m-a lovit soarta si tata pe mine...

Nu batut ci "arestat" in curte o saptamina...nasol era deja iunie si se terminase prohibitia in zona, pestele tragea si eu acasa! S`a terminat arestul, a venit vacanta s-am pecat urgent la Dej.

Cu mingea n`am spart deoarece aveam teren dedicat la distanta de cladiri.

 

Link to post



×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.Terms of Use si Guidelines