Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor
DREDD

contor geiger muller

Recommended Posts

Da, circuitul de preluare a semnalului este capabil, dar ce facem cu contorul?, ca el este relativ lenes.Timpul mort ramane mare, ionii nu pot fi grabiti, nici gazul de stingere. Am putea pune doi sau trei contori la o poarta logica de cumulare a impulsurilor, cand unu-i mort, poate altul e viu...Dar noi stim ca toata aceasta dorinta a noastra este doar un joc stiintific, de rezolvare a unei probleme, foarte instructiv. Pentru ca, in practica, timpul mort intervine doar la viteze mari de numarare si, fiindca il putem estima destul de precis, putem corecta masuratorile cu ajutorul statisticii matematice. Insusi rezultatul unui sir de masuratori care se repeta fara sa schimbi ceva in instalatie este afectat statistic, pentru ca dezintegrarile si alte interactiuni nucleare sunt procese statistice (neavand cauza externa).La viteze mici de numarare guverneaza legea de distributie Poisson. La viteze mai mari (in prezenta unei surse radioactive) intra in discutie legea de distributie Gauss.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Bineinteles ca e un joc instructiv. Ideea e sa rezolvam problela cit mai bine, sa punem la punct fiecare bloc al aparatului...etc. Cel putin eu asa m-am obisnuit.Acum, acea schema e doar un test pe o placa de test. Trebuie cizelata putin, adica pentru stabilitate trebuie pusa o referinta de tensiune la reglajul de prag, nu conectat potentiometrul la alimentare. Trebuie inlocuite potentiometrele cu rezistente si acum pe acest semnal pus monostabilul. De ce zic ca doar acum, pentru ca comparatorul meu poate fi reglat in zona optima de functionare iar bistabilul nu.Am gasit placa de test pe care am testat sursa de 400V de care vorbeam mai sus echipata si probabil functionala. O sa o pornesc saptamina viitoare si o sa pun citeva masuratori in sarcina.Imi permit o intrebare off topic: Are cineva o documentatie despre FEU-25 ( ФЭУ-25 )? Eu n-am fost in stare sa gasesc pe tot netul asta :jytuiyu

Share this post


Link to post
Share on other sites
download/file.php?id=35648Tinind cont de aceasta figura si de poza lui Radu cu multe impulsuri ("zgomot") am sa modific putin schema. Astfel forma de unda la iesire va fi tot dreptunghiulara dar impulsurile vor avea lungimi diferite functie de viteza de detectie. Astfel ele vor fi lungi la nivel mic de radiatie si scurte, putind ajunge la 10us la nivel mare de radiatie. Un monostabil de 10us la va egaliza.Minimals, nu ma ajuta documentele alea....

Share this post


Link to post
Share on other sites

misa, singura informatie despre fotomultiplicatorul respectiv am gasit-o intr-o carte ruseasca, din care am scanat aici doua pagini.Celelalte fotomultiplicatoare au detalii si despre schema divizorului de tensiune, soclu si altele. Dar despre 25 se precizeaza doar atat:lung.=114, diam.=34, diam.util=25, tens.max.=1700V, sensib.anod=1A/lm, Curent max.ies=0,1mA, curent de intuneric=0,5uA, fiecare rezistor din divizor nu mai mult de 0,3M. In rest, sunt trase liniute.Daca vrei cartea scan, spune-mi pe pm.

Fotom.zip

Share this post


Link to post
Share on other sites

Operationalul TLC271 (care l-am folosit mai sus pentru teste) at fi potrivit, chiar daca exista variante mult mai moderne, pentru detectorul de neutroni, unde se "manevreaza" rezistente mult mai mari. TLC271 are impedanta de intrare 1E12 Ohmi. ( http://www.ti.com/lit/gpn/tlc271 ) E posibil totusi, (cred eu) ca la asemenea impedante (nu cele de intrare ci cele folosite inainte de intrare in cip) sa ne deranjeze grozav...

Share this post


Link to post
Share on other sites

Azi am avut timp sa pornesc si sa masor placa veche de test pe care am facut sursa de 400V. Proiectul a fost destinat sa tina constanta o tensiune de 400V si una de 5V pentru o plaja a tensiunilor de intrare de la 10V la 28V. Refacind azi masuratorile, cu o sarcina de 50 Ohmi pe 5V (deci 100mA) si 410K pe 400V (deci 1mA) tensiunile de iesire sunt constante (+- 0.02V) pentru o plaja de alimentare de la 3.5V la 30V. (n-am avut laindemina sursa cu tensiunea mai mare de 30V)

Fiind placa de test nu m-a interesat miniaturizarea, dar poate fi facuta mult mai mica. Iata schema realizata practic: http://dl.dropbox.com/u/3712780/Proiect ... SUR400.pdf si placa de test pe care am facut masuratorile:

post-7306-139829565014_thumb.jpg

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cumparat recent de la cineva de pe forum "Tub Geiger Muller CTC-1" CCCP, probabil de prin 1960...

Polarizat cu 400Vdc, 10M anod, 300k catod, 22pF iesire.

 

Cam 5-10 pulsuri pe minut in bloc pe masa.

 

Cu un detector de fum in vecinatate (Am241 cred) , cam 10/min. (Btw, detectorul a fost ignorat complet de aparatura din aeroport...e normal??)

 

Cu un ceas cu fosfor (stiti voi, fosforul ala...) lipit de tub, cam 25/min.

 

E tubul mai lesinat? Vechimea ? Uzura (parea nou) ? (Observ ca voi obtineti mult mai multe impulsuri .)

 

Posted Image

Share this post


Link to post
Share on other sites

Daca vrei sa faci o comparatie, rezultatele mele cu sts-1 sunt disponibile aici: http://www.pocketmagic.net/2012/12/diyh ... dosimeter/

 

Din cate tin minte, STS-1 trebuie sa aiba cam 17 pulsuri pe minut la fond. Iar detectorul de fum nu trebuie sa fie "in vecinatate" ci scoasa pastila si apropiata de tub, pentru rezultate cat de cat diferite de fond :)

 

ce durata are pulsul? nu se vede in poza.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Contorul tau este special pentru doze mari de radiatii gamma, adica la nivele mici de radiatii el da putine impulsuri pe minut. Este normal sa ti se para lenes.

Nu este clar ce detector de fum ai. Este unul optic (fara sursa alfa), sau unul bazat pe camera de ionizare si sursa alfa, Americiu?

Colegul radhoo iti poate da mai multe detalii experimentale, de exemplu aici ai o comparatie, primul fiind contorul in discutie:

Share this post


Link to post
Share on other sites

Detectorul , scrie si pe el, contine Am241 33kBq 0.9uCi. Nu l-am demontat, dar inteleg ca practic nu mai scapa nimic din cutiuta neagra din el, fumul intra in camera respectiva prin niste orificii si ionizeaza acolo. Oscilograma zoomata parca e pe scala de 5ms (sorry, eram cam adormit si nu am notat). Multumiri pt lamuriri ! Mai studiez si revin. Radhoo, sursa ta cu uC cam ce frecventa scoate ? (switch-ul e comandat din soft, cumva ai folosit o int. pt asta ? ideea e ca daca odata procesezi mai mult din varii motive sa nu intarzii comanda inc/dec la pwm ) ? Deocamdata in teste am improvizat una cu 555, urmaresc sa mearga deviceul final si sub 3v.

Share this post


Link to post
Share on other sites

M-am hotarat sa construiesc acest detector "geiger" cu fotodioda bpw34 de aici (Eng): http://www.techlib.com/science/geiger.html , poza schemei http://www.techlib.com/electronics/imag ... erpin2.gif . Cautand componente pe la magazinele locale (prefer aceasta varianta) nu am gasit acea rezistenta de 124 megaohm. Ca sa o fac din 12 bucati de 10 megaohm (singurele cu valoare mare disponibile) imi ocupa destul de mult spatiu asa ca am gasit o varianta ocolitoare. Voi folosi curentul de scurgere (leakage) la polarizare inversa la un tranzistor 2N4401, fiind dat in datasheet la 50 nanoamperi. Aceasta valoare este asemanatoare cu cea a acestei rezistente (40nA) pe care o caut. Problema ar fi ca, din cauza dependentei de temperatura sa apara palpairea la temperaturi mari sau sa devina insensibil la temperaturi mici. Fiind in sectiunea de monostabil nu influenteaza etajul detector asa ca nu cred ca afecteaza prea mult detectia.

Confirmarea acestor valori am verificat-o cu un multimetru digital obisnuit (DT-830B) care are rezistenta interna la intrare de 1Mohm si care, inseriat cu jonctiunea de test in polarizare inversa la o tensiune de aproximativ 10V, pe gama de tensiune de 2V da direct curentul in microamperi. Din cauza ca zecile de nA nu le mai pot masura in acest mod, m-am folosit de "beta" tranzistorului pentru a "ridica" curentul cu doua ordine de marime si de a-l face detectabil.

Am observat ca la tensiuni mici, pana in 10-15V, jonctiunea se comporta asemanator ca un generator de curent.

Pareri sau idei la aceasta varianta?

Prin extindere, asa se poate creea acea rezistenta de 1Gohm necesara la camerele de ionizare, prin includerea intr-un tubulet de sticla a unui tranzistor cu curent de scurgere de 1nA si mentinerea lui termostatat. Desigur ca precizia este cu mult mai scazuta dar cred ca merita inlocuirea in lipsa acelei rezistente.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Bpw34 sunt bune dar suprafata sensibila e mica. Vei obtine asadar un detector insensibil.O solutie ar fi sa folosesti un nr mare fe astfel de fotodiode PIN, 10 sau daca bugetul iti permite 100In ce priveste rezistorul mega/giga ohmic nu te sfatuiesc sa faci cum ti-ai propus pentru ca nu va functiona stabil: variatie pe rezistor vor fi atat de mari, ca indicatiile aparatului nu vor servi la nimic. Asta combinat cu insensibilitatea detectorului pare din start un esec.Eu am gasit pe net rezistente de 1G in tub de sticla si sunt f bune dar si la colegul ionut1972, cel cu tuburile geiger, poate mai are.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Inseamna ca raman la a vedea cum inghesui 12 rezistente inseriate in carcasa. Varianta cu tranzistor era o solutie eleganta la problema mea in privinta spatiului dar variatia valorii acestui curent in functie de temperatura este dublata la fiecare 6 grade peste 25 grade din cate am inteles. Simplist, la 31 grade am doar 62 megaohm...

De aceea am cerut o parere.

Cat despre sensibilitatea diodei, pare o solutie acceptabila pentru cineva care are nevoie de un "breloc", "gadget" sau cum vreti sa-i spuneti care sa-l avertizeze daca se aventureaza printr-o zona "fierbinte", naturala sau artificiala (x-ray, etc.). Plus ca nu atrage atentia daca e facut sa semene cu un pix sau o lanterna.

M-am gandit la varianta cu diode multiple dar solutiile acceptate implica etaj de intrare separat pentru fiecare dioda si apoi sumarea impulsurilor.

Totusi dioda nu este chiar asa insensibila, un video care are acelasi etaj de intrare

doar ca e mai complex la conditionarea semnalului. Varianta pe care vreau sa o construiesc este optimizata pentru consumul minim si de aceea este tentanta.

Recitind topicul adresez o intrebare. Monitorizarea fondului de radiatii reactioneaza la ploaie? pentru ca asa s-ar explica ce a observat dl. minimals (am gasit informatia din intamplare cotrobaind pe net).

Share this post


Link to post
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.
Note: Your post will require moderator approval before it will be visible.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.


×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.