AM 1100 reconstruit

[UDAR]

Ultimul răspuns , promit !

 

Nu , nu interpretez greșit graficul . Doar că graficul este pentru un caz mai apropiat de realitate . Mai întâi căderile de tensiune pe finali nu sunt neglijate ( dacă ar fi neglijate în clasa D disipația ar fi zero ceea ce nu se vede pe grafic ) apoi se intră cu semnalul de ieșire în limitări - altfel nu s-ar putea obține o putere mai mare decât cea nominală . Textul spune clar o putere nominală de 10W și eu afirm că la circa 40% din această putere se obține disipația maximă , nu că aceasta este de 40% ! ( Ar fi în cazul ideal discutat de noi mai sus ) . Dacă citești în dreptul valorii de 4W o să vezi că pe-acolo e maximul. Dar nu este relevant să pui un grafic care nu pleacă de la aceleași presupuneri ca și ale noastre . Graficul ăla de fapt l-ai ales tu , nu la el făcea trimitere link-ul lui @lukeme.

 

Și, drept completare, pun aici un document cu calculele mele . Aștept corectarea eventualelor greșeli . Vorba ta , să n-o mai dăm pe citate din biblii și din amintire .

 

Disipatie.pdf

[Kreator]

Cei de la Maxim spun clar: "At the rated power of 10W, the dissipation is 2.53W for class AB..." Mai clar si concis de atat nu se poate

Din interpretarea graficului, acesta este facut pt o putrere de iesire de aprox 15.5W (pana acolo este trasat) deci calculele mele iar dau 1/4

Am citit documentul postat de tine, calculate correct dar pt curentul de varf Ipk, nu pt cel mediu, afirmatia ta fiind corecta pt puterea maxima instantanee, nu pt cea efectiva.

Editat Februarie 6, 2018 de Kreator

[gsabac]

 

Se poate calcula cumva acel curent ? Evident ca nu stii pe ce difuzoare va functiona aparatul, banuiesc ca ar trebui luata in calcul cea mai rea situatie posibila.

M-ati dat gata, asa este, dupa Rod Elliot valoarea medie a curentului se poate dubla la anumite frecvente

datorita componentei reactive inductive a difuzoarelor si un factor de 1,5 ar trebui luat in calcul pentru dimensionarea radiatoarelor.

 

Am ridicat curba disipatiei in functie de puterea de iesire la amplificatorul "Victor" din topic.

La acest amplificator, apropiat de real, puterea maxima disipata pe un tranzistor are loc la jumatatea puterii

maxime de iesire, destul de departe de cazul ideal.

 

@gsabac

Editat Februarie 6, 2018 de gsabac

[Marian]

Cei de la Maxim spun clar: "At the rated power of 10W, the dissipation is 2.53W for class AB..

Iar tu esti pe langa de tot cu intelesul discutiei... Hai sa mai incer si eu o singura data:

 

Se discuta procentajul de putere la iesire din cel maxim disponibil la care disipatia este maxima!!!!!!!!!

Adica la cat din maximul pe care amplificatorul il poate livra, disipatia in finali este maxima!

Si chiar pe graficul pus de tine luand in considerare acei 10W ca maxim disponibil, varful de disipatie in finali este pe la 4W pe iesire,

adica 40% din puterea maxima. Adica fix asa cum zice UDAR!

 

Ce ai vazut tu, 2,5 din 10 este disipatia la puterea maxima, si n-are nici un fel de legatura cu ce discutam noi aici, faci o confuzie fundamentala!

Pe bune...

 

Mod note: - da Marian, asa este, ai dreptate, dar nu e nevoie sa tipi asa de tare. Am dat volumul putin mai jos

[Shambala]

Multumesc domnule Gsabac, mie mi-au scapat acele mentiuni cand am citit prin site-ul lui R Eliot.

Eu ma gandeam mai mult la SOA decat la radiatoare cand am intrebat de acel curent. Oricum, am retinut ideea.

[hpavictor]

Mda , unii s-au intrebat de ce am propus ca sarcina o impedanta complexa de 3 ohmi avand defazajul intre curent tensiune de 45° .

AES a stabilit acum mult timp ca sarcina rezisiva pura de 4 ohmi nu a reflectat realitatea din lumea reala a incintelor audio , asa ca au facut masuratori energetice termice intr-o banda de zgomot ponderat , curba A : https://www.noisemeters.com/help/faq/frequency-weighting.asp .

 

Sper ca am lamurit acest aspect tehnic ...

Pentru cei pretentiosi , masuratorile de disipatie trebuiesc facute la armonica 5 pentru nota LA , adica 440Hz x 5 = 2200 Hz .

Unii producatori , au stabilit un standard propriu de firma , cumva diferit de AES , folosind o impedanta tipica 2,66 ohmi / defazaj 60 ° / 2200 Hz .

Editat Februarie 6, 2018 de Victor

[franzm]

... puterea efectiva disipata pentru semnale dreptunghiulare

creste de la 13W la circa 16W pe bucata in cazul amplificatorului propus de @victor, deci din 78W se face 96W....

Presupun ca ati dorit sa scrieti "semnal triunghiular". Pt semnal dreptunghiular puterea disipata scade (daca timpii de comutatie a finalilor sunt mici în raport cu perioada semnalului); adica tocmai ideea ce sta la baza amplificatoarelor în comutatie.

[gsabac]

Presupun ca ati dorit sa scrieti "semnal triunghiular". Pt semnal dreptunghiular puterea disipata scade (daca timpii de comutatie a finalilor sunt mici în raport cu perioada semnalului); adica tocmai ideea ce sta la baza amplificatoarelor în comutatie.

Nu este corecta observatia, pentru ca tranzistorii nu sunt la saturatie ca la convertori sau amplificatoare in comutatie.

In amplificatoarele lineare, au putin peste jumatatea tensiunii de alimentare, in cazul disipatiei maxime

si lucreaza linear cu semnal dreptunghiular, iar valoarea efectiva este mai mare fata de sinusoida.

 

@gsabac

Editat Februarie 6, 2018 de gsabac

[Marian]

^Clasa AB sau D?

Ca nu sunt sigur la care schema va referiti D-le Gsabac...

[gsabac]

Eu am facut consideratii doar pentru schema lui "Victor", clasa AB. Despre D a facut consideratii ca idee @franzm.

Deci este vorba despre un amplificator linear, clasa AB, care la intrare are semnal dreptunghiular si am facut

comparatia fata de un semnal sinusoidal.

 

@gsabac

[hpavictor]

Se impune o mica precizare , amplificatorul este clasa AB cu final cvasicomplementar .
Oare exista diferente de disipatie intre finalii de pe + fata de cei de pe - ... sau nu ?

 

Mod edit - imi pare rau dar si posturile pur laudative sunt tot off-topic.

[franzm]

Nu este corecta observatia...

Pentru ca pierdut din vedere esentialul si anume ca ne intereseaza disipatia maxima. Mea culpa.

[Vizitator]

Si cind ma gindesc ca intreaga ecuatie putea fi rezolvata cu cite un tranzistor final in plus per rail si radiator un pic mai maricel...

Electronica audio e frumoasa!

Curba SOA este cea mai importanta in fiabilitatea unui etaj final si raspunsul armonic pentru calitatea sonica a lui.

Restul sint secundare.

Se impune o mica precizare , amplificatorul este clasa AB cu final cvasicomplementar .
Oare exista diferente de disipatie intre finalii de pe + fata de cei de pe - ... sau nu ?

 

Teoretic NU, practic depinde daca este cu condensator pe iesire, trz de jos poate disipa un pic mai mult decit cel de sus pentru alternanta in care trebuie sa "scurtcircuiteze spre difuzor" energia acumulata in condensator, TEM inversa a difuzorului...
Eu asa vad.
Daca am dreptate sau nu, nu pot spune, teoria e puncul meu slab.

Editat Februarie 6, 2018 de Vizitator

[gsabac]

Puterile disipate sunt aproape egale la distorsiuni de HiFi. La 5% sau 10% sau cliping asimetric mic,

vor fi diferite cu citeva procente. Deasemenea la puteri foarte mici conteaza tensiunea de iesire in CC.

Curbele din atasament sunt pentru o pereche de tranzistori din schema "victor"

pentru 101W la iesire si schema are 6 perechi.

Valoarea efectiva este de 12,74W sus si 12,83W jos.

Si cind ma gindesc ca intreaga ecuatie putea fi rezolvata cu cite un tranzistor final in plus per rail si radiator un pic mai maricel...
Electronica audio e frumoasa!

Frumoase gindurile lui @Djleco, care si mie mi-au dat de gindit si as intreba daca nu cumva

punind 2-3 tranzistori in paralel fata de unul singur nu s-ar obtine si un radiator mai mic,

pentru aceeasi temperatura a jonctiunilor.

 

@gsabac

Editat Februarie 6, 2018 de gsabac

[Sharky]

Fie cu condensator pe iesire sau nu, disiparea e tot cam aia intr-un amplif bine facut cu finalii comandati corect, adica sa se satureze destul de bine in sarcina, daca e nevoie.

Nu inteleg treaba cu tensiunea electromotoare indusa. Aia se manifesta la fel pt ambii finali, depinde pe ce alternanta a semnalului esti.

Evident ca e mai bine cu mai multi finali si daca se poate degenerati cu Re mare, gen 0.3ohmi. Asa se imperecheaza si mai bine.

3 bucati suporta o temp a jonctiunii (in lucru, nu maxima admisa, care e o constanta) mai ridicata, pt ca disiparea se imparte. T radiator e tot aia, evident.

DAR decat sa pui 3 bucati dinalea pe un radiator, mai bine un 2sc5200 si gata! Sau un MJ150xx in capsula to3.

Adica mai conteaza si timpul pierdut cu montarea, gaurirea, costuri aditionale, etc etc.

Doar de te loveste nostalgia, altfel nu vad sensul.