Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

amplificator de teste in clasa D


Postări Recomandate

Salutare colegi de suferinta si La Multi Ani. Asa cum a zis si Leco mai sus, este foarte ok o implementare cu optodriver + TC4422, este foarte rapid, puternic si te scapa de level shift. Am facut niste teste la 300KHz cu 10nF sarcina si se comporta genial. Doresc sa implementez si eu un aplificator in clasa D, dupa principiul cum este facut Ecler DT6800, singurul lucru ce m-a pus pe ganduri, este sa fie auto oscilant si nu cu frecventa fixa. In ampliful Ecler este folosit tecnologia BD modulation, care este din punctul meu de vedere mai bun decat AD modulation. Cine are cunostinte in domeniu si doreste sa-l impartaseasca este binevenit orice informatie cu caracter constructiv. In caz de am suparat pe cineva ca m-am bagat in topic imi cer scuze.

Cu respect Robert

Link spre comentariu
  • 1 lună mai târziu...
Vizitator jeanm

Buna ziua.

Foarte multi ani si eu am fost adeptul amplificatoarelor liniare atat cu tranzistori cat si cu tuburi electronice.In prezent consider ca amplificatoarele clasa d au ajuns la o buna maturitate si dau rezultate apropae la fel de bune ca cele liniare. La sfarsitul anului trecut am experimentat cu succes un circuit integrat produs de Texas Instruments din clasa TPA32xx.Al meu este cel mai puternic din aceasta clasa: TPA3255.Poate fi configurat in mai multe feluri.Cel mai folosit este BTL stereo .Puterea furnizata in aceasta configuratie ajunge la 260 W pe 4 Ω.Vi-l recomand cu caldura.Sunetul este la fel bun ca la amplificatoarele cu tuburi electronice.

Va atasez si cateva masuratori care dovedesc cele afirmate mau sus.

Jeanm

post-258292-0-36002700-1519126487_thumb.png

post-258292-0-25329000-1519126488_thumb.png

post-258292-0-15777600-1519126489_thumb.png

post-258292-0-05443000-1519126490_thumb.png

post-258292-0-94629200-1519126490_thumb.png

Link spre comentariu

Buna ziua.

Foarte multi ani si eu am fost adeptul amplificatoarelor liniare atat cu tranzistori cat si cu tuburi electronice.In prezent consider ca amplificatoarele clasa d au ajuns la o buna maturitate si dau rezultate apropae la fel de bune ca cele liniare. La sfarsitul anului trecut am experimentat cu succes un circuit integrat produs de Texas Instruments din clasa TPA32xx.Al meu este cel mai puternic din aceasta clasa: TPA3255.Poate fi configurat in mai multe feluri.Cel mai folosit este BTL stereo .Puterea furnizata in aceasta configuratie ajunge la 260 W pe 4 Ω.Vi-l recomand cu caldura.Sunetul este la fel bun ca la amplificatoarele cu tuburi electronice.

Va atasez si cateva masuratori care dovedesc cele afirmate mau sus.

Jeanm

 

Arata frumos masuratorile dar cu un SampleRate de numai 44.1Khz nu o sa poti sa vezi ever ramasitele din frecventa "purtatoare", frecventa PWM-ului folosit de amplificatorul in clasa D.

Daca vrei sa vezi ceva real - adica distorsiunile reale, atunci trebuie sa folosesti o frecventa de sampling de cel putin 2 ori mai mare decit frecventa PWM-ului ceea ce este cam dificil cu o placa de sunet, indifferent cit de smechere este pt ca putine pot ajunge asa de sus cu sampling-ul si oricum au si filtre trece jos la intrari.

Link spre comentariu

Am ramas in stand by asteptand dupa Posta Romana sa-mi aduca cablajele (1 luna intarziere deja). Am mers pe cablaje facute de fabrica si proiectate de mine. Toata constructia va fi fara smd-uri momentan. Am ramas pe alde irs2092, TC4420, IRFB4227 (care i-am primit fizic, chiar par originali) si miez T130-2 (micrometals) pentru filtrul din iesire. Astept sa vina odata cablajele alea si sa-mi rezolv ce probleme mai am la munca, sa pot sa mi le pocnesc pe toate linistit in intimitatea locuintei mele.

 

@jeanm, detin cred ca si acum, primite ca si sample-uri acum niste destui ani, vreo 3-4 TAS6530B-uri. Sunt practic integratele din generatia anterioara fata de TPA-urile de care vorbesti. O sa incerc sa le caut sa vad poate scot ceva din ele.

Editat de matzah
Link spre comentariu
Vizitator jeanm

 

Arata frumos masuratorile dar cu un SampleRate de numai 44.1Khz nu o sa poti sa vezi ever ramasitele din frecventa "purtatoare", frecventa PWM-ului folosit de amplificatorul in clasa D.

Daca vrei sa vezi ceva real - adica distorsiunile reale, atunci trebuie sa folosesti o frecventa de sampling de cel putin 2 ori mai mare decit frecventa PWM-ului ceea ce este cam dificil cu o placa de sunet, indifferent cit de smechere este pt ca putine pot ajunge asa de sus cu sampling-ul si oricum au si filtre trece jos la intrari.

Salut Sesebe,Frecventa PWM-lui la TPA3255 realizt de mine este de circa 500 KHz.si este bine filtarata de FTJ de la iesire.Masurarea distorsiunlior la ampliful clasa D in configuratia BTL este foarte dificil de realizat.Nu intru in detalii. Eu am folosit la aceste masuratori interfata audio Scarlett-2i2 de la Focusrite,cu filtru la intrarea acesteia indicat de Texas Instrument in documentatia produsului lor.Va garantez ca masuratorile sunt corect efectuate iar rezultaele sunt apropiate de cele date de TI in documentatie.Calitatea auditiei,imi confirma ca distorsiunile sunt cele obtinute de mine cu aparatura de masura putin adecvata acestui tip amplificator.Vezi si Distorsiunile date de producator in atasament.

Pentru Sesebe, scuze am omis acest atasament.

Attached Thumbnails
  • post-258292-0-68909600-1519217057_thumb.
Link spre comentariu

Care este frecventa de taiere a filtrului de la iesire?

Si la urma urmei ce inseamna distorsiuni?

Nu reprezinta defapt componentele spectrale prezente in semnalul de iesire si care nu se regasesc in semnalul de intrare?

Vad ca sint date distorsiuni de sub 0.01% ceea ce ar corespunde la o atenuare de peste 80-100db a semnalului parazit provenit din PWM.

Cit este atenuarea filtrului de la iesire pt "purtatoarea" de 500Khz?

Sint sigur ca filtrul nu are o atenuare chiar asa de mare.

 

Am acces la un analizor spectral de uz general 10Hz -> 4Ghz si pot sa-ti spun ca mai peste tot specificatiile sint supra evaluate pt ca se pot vedea componente de amplitudine relativ mare (-60db) la frecvente peste domeniul audio.

Degeaba ar sustine cineva ca nu le mai poti auzi, distorsiunile conform definitiei distorsiunilor tot distorsiuni ramin.

Tot asa multa lume nu mai aude nimic peste 14-15Khz dar totusi achipamentele audio se cere sa aiba banda liniara pina in 20Khz, frecventa unde poate numai sugarii daca mai pot auzi ceva.

Revenind la frecventa de 500Khz, chiar daca este mult prea sus pt a mai putea sa se auda, totusi, aceasta frecventa poate patrunde in etajele de semnal mic si poate genera distorsiuni de intermodulatie avind componente si in domeniul audio. De aici incep unii sa auda cabluri si conectori pt ca se modifica distorsiunile astea de intermodulatie care patrund in audio din cauza filtrelor create de inductantele si capacitatile cablurilor.

 

Acum sa nu se inteleaga ca sint impotriva amplificatoarelor in clasa D. Nu! Si eu sint de parere ca au evoluat foarte mult si, in momentul acesta, un amplificator in clasa D bine facut poate asigura o auditie de o calitate suficient de buna ca sa satisfaca si cele mai exigente gusturi. In momentul acesta totul tine mai mult de gusturi nu de calitatea, posibil mai indoielnica, a unui amplificator in Clasa D.

Trebuie numai sa nu ne facem iluzii ca echipamentele noastre au distorsiuni de 0.00001% cum incearca sa ne insufle producatorii. Alea sint numai chestii de marketing.

Editat de sesebe
Link spre comentariu
Vizitator jeanm

Care este frecventa de taiere a filtrului de la iesire?

Si la urma urmei ce inseamna distorsiuni?

Nu reprezinta defapt componentele spectrale prezente in semnalul de iesire si care nu se regasesc in semnalul de intrare?

Vad ca sint date distorsiuni de sub 0.01% ceea ce ar corespunde la o atenuare de peste 80-100db a semnalului parazit provenit din PWM.

Cit este atenuarea filtrului de la iesire pt "purtatoarea" de 500Khz?

Sint sigur ca filtrul nu are o atenuare chiar asa de mare.

 

Am acces la un analizor spectral de uz general 10Hz -> 4Ghz si pot sa-ti spun ca mai peste tot specificatiile sint supra evaluate pt ca se pot vedea componente de amplitudine relativ mare (-60db) la frecvente peste domeniul audio.

Degeaba ar sustine cineva ca nu le mai poti auzi, distorsiunile conform definitiei distorsiunilor tot distorsiuni ramin.

Tot asa multa lume nu mai aude nimic peste 14-15Khz dar totusi achipamentele audio se cere sa aiba banda liniara pina in 20Khz, frecventa unde poate numai sugarii daca mai pot auzi ceva.

Revenind la frecventa de 500Khz, chiar daca este mult prea sus pt a mai putea sa se auda, totusi, aceasta frecventa poate patrunde in etajele de semnal mic si poate genera distorsiuni de intermodulatie avind componente si in domeniul audio. De aici incep unii sa auda cabluri si conectori pt ca se modifica distorsiunile astea de intermodulatie care patrund in audio din cauza filtrelor create de inductantele si capacitatile cablurilor.

 

Acum sa nu se inteleaga ca sint impotriva amplificatoarelor in clasa D. Nu! Si eu sint de parere ca au evoluat foarte mult si, in momentul acesta, un amplificator in clasa D bine facut poate asigura o auditie de o calitate suficient de buna ca sa satisfaca si cele mai exigente gusturi. In momentul acesta totul tine mai mult de gusturi nu de calitatea, posibil mai indoielnica, a unui amplificator in Clasa D.

Trebuie numai sa nu ne facem iluzii ca echipamentele noastre au distorsiuni de 0.00001% cum incearca sa ne insufle producatorii. Alea sint numai chestii de marketing.

In parte sunt de acord cu obsrvatiile.Totusi altii spun mai multe,au si alte pareri,rezultate,desigur au si ceva mai multe posibilitati tehnice,stiintifice etc.Iata un exemplu :Ncore Technology White Paper realizat de Bruno Putzeys.

Siegfried Linkwitz pe care toata lumea il stie,un adevarat GURU in domeniul nostru,acum la apusul carieri lui (in curand va implini 83 de ani) a recunoscut ca actualul amplificator clasa D poate inlocui cu mult succes amplificatoarele lineare.

Link spre comentariu

Audio Engineering Society recomandă ca distorsiunile amplificatoarelor audio clasa D să se măsoare cu un filtru AES standard trece jos de 22kHz. Inclusiv distorsiunile de intermodulație.

Eu zic să ne luăm după părerea inginerilor, nu după cei ce aud cabluri, mufe și frecvențe de 500kHz.

Editat de Alin_cj
Link spre comentariu

Alătură-te conversației

Poți posta acum și să te înregistrezi mai târziu. Dacă ai un cont, autentifică-te acum pentru a posta cu contul tău.
Notă: Postarea ta va necesita aprobare moderator înainte de a fi vizibilă.

Vizitator
Unfortunately, your content contains terms that we do not allow. Please edit your content to remove the highlighted words below.
Răspunde la acest subiect...

×   Alipit ca text avansat.   Restituie formatare

  Doar 75 emoji sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.

×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări