Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Multi-Q


Mark S

Postări Recomandate

Daca incerci, la 35MHz, poti gasi singur raspunsul la propria dilema. Iar pe la 5khz daca zici ca emiti....ce ai zice de un duplex? Pot si eu :) Cand nu emiti tu, pot sa arat eu ce se "prinde" in domeniul ala, vrei?

Pai, nu-i nevoie de nici un duplex. Il fac eu singur: dau drumul la TV la subsol, si la muzica la etaj.

Link spre comentariu

Este foarte adevarat ca "o sensibilitate de 0.1microvolti e considerata limita inferioara a sensibilitatii". Sensibilitatea este limitata de zgomotul termic al circuitului de intrare. Se mai adauga si zgomotul primului etaj de amplificare. La multi-Q si la detectorul cu reactie mai apare si un zgomot de faza caracteristic reactiei pozitive. De aceea, limitarea acestor circuite este pe la 1 microvolt.

Interesant este ca zgomotul minim se poate obtine la...... detectorul cu superreactie (considerat de multi ca fiind foarte zgomotos). Aici, amplificarea are loc in perioada oscilatiei libere a circuitului LC, cand tranzistorul este blocat si nu produce zgomot. Ceea ce se aude la superreactii este de fapt zgomotul termic amplificat de milioane de ori. In prezenta unui semnal la intrare, amplificarea scade datorita compresiei dinamice (un fel de RAA) si zgomotul caracteristic scade sau dispare.

Din curiozitate, am cuplat slab (intre capsula tranzistorului si masa) la o superreactie "desteapta" si bine reglata, cel mai slab semnal ce-l poate da un generator E 0503, 0.15 microvolti, la 110 MHz. Zgomotul scade semnificativ si se aude onorabil si AM si FM.

Zgomotul termic poate scadea mult prin racirea extrema a circuitului de intrare. Asa s-au facut comunicatii cu sondele spatiale pana la limita sistemului solar.

Link spre comentariu

personal cred este posibil sa va deruteze acest test, E0503 ca de altfel toate de categoria lui ,,radiaza prin toti porii'' si nu pot fi luate in serios la nivele de iesire asa de mici. este parerea mea din practica, cindva am incercat sa folosim asemenea generatoare la reglarea statiilor iemi de banda I. Aceleasi aminitiri le am din armata unde aveam citeva dar la fel nu erau luate in serios.

ma refer strict la partea de atenuare si la cit de ecranat era aparatul si etajele din el.

Editat de Marele Savant
Link spre comentariu

E 0503 nu radiaza mai nimic. Are multe kg de fier in el. Superreactia bine facuta si reglata are o sensibilitate bolnava.

Cu cateva minute in urma am ascultat in banda de 144 MHz o legatura intre un YO3 si un YO4, eu fiind in YO8. Antena, un fir vertical de 35 cm, era legata la capsula tranzistorului superreactiei. Semnalul era mult peste un microvolt, nu se auzea nici un fasait. Se mirau si corespondentii de propagarea de astazi.

Link spre comentariu

Este foarte adevarat ca "o sensibilitate de 0.1microvolti e considerata limita inferioara a sensibilitatii". Sensibilitatea este limitata de zgomotul termic al circuitului de intrare. Se mai adauga si zgomotul primului etaj de amplificare. La multi-Q si la detectorul cu reactie mai apare si un zgomot de faza caracteristic reactiei pozitive. De aceea, limitarea acestor circuite este pe la 1 microvolt.

Interesant este ca zgomotul minim se poate obtine la...... detectorul cu superreactie (considerat de multi ca fiind foarte zgomotos). Aici, amplificarea are loc in perioada oscilatiei libere a circuitului LC, cand tranzistorul este blocat si nu produce zgomot. Ceea ce se aude la superreactii este de fapt zgomotul termic amplificat de milioane de ori. In prezenta unui semnal la intrare, amplificarea scade datorita compresiei dinamice (un fel de RAA) si zgomotul caracteristic scade sau dispare.

Din curiozitate, am cuplat slab (intre capsula tranzistorului si masa) la o superreactie "desteapta" si bine reglata, cel mai slab semnal ce-l poate da un generator E 0503, 0.15 microvolti, la 110 MHz. Zgomotul scade semnificativ si se aude onorabil si AM si FM.

Zgomotul termic poate scadea mult prin racirea extrema a circuitului de intrare. Asa s-au facut comunicatii cu sondele spatiale pana la limita sistemului solar.

Datorita limitărilor etajului detector cu reacție , Jones in 1936 a inventat așa numitul concept " Super Gainer " , în esență fiind un simplu receptor superheterodină având un detector cu reacție .

Sensibilitatea creste datorita câștigului de conversie , față de un simplu reactor .

Evident , crește și stabilitatea .

Link spre comentariu
Interesant. Imi plac Dx-urile si comunicatiile cu putere mica, la distanta cat mai mare, caz in care receptorul face totul.


Superreactia mi s-a parut si mie zgomotoasa, cauza din care n-am folosit-o prea mult. Am considerat-o zgomotoasa datorita faptului ca tranzistoarele RF au zgomot mare la curenti de colector f mici, si asta e tocmai cazul superreactiei.

Dar explicatia si realizarile practice ale @puriu, par sa deschida o portita.

Pe alta parte, amplificatorul cu reactie; Eu nu am gasit vreun principiu teoretic dupa care reactia pozitiva ar mari raportul S/Z, desi @VAX spusese intr-o postare ca da. Totusi, din cateva experimente pare sa-i dea dreptate, la prima vedere il mareste, aparent destul de mult.


Apropo de experimentul cu E 0503 , asa cum l-a realizat @puriu, cu iesirea aparatului dat la minim pe carcasa metalica a tranzistorului, il consider reusit. Pentru ca nu s-a folosit de antena intre iesirea aparatului si intrarea receptorului, micile radiatii parazite ale aparatului, in caz ca ele exista, sunt total nesemnificative in experimentul descris.

Link spre comentariu

Limitarile din 1936 erau in undele medii si scurte. In FIF si UIF nu mai conteaza banda mai larga ocupata. In FI superreactia se comporta bine si este mai ieftina, dar solutia n-a prins. Nici castigul de conversie nu conteaza, superreactia are nevoie de atenuator, nu de amplificator. Punctul sau tare este zgomotul, mult mai mic decat cel al unui mixer. Toate receptoarele de telecomanda in 433 MHz sunt cu superreactie.

Link spre comentariu

Acesta nu este topicul potrivit. Daca sunt interesati, pot deschide eu unul despre detectoare in FIF, in special cele cu superreactie. Se cunosc putine lucruri in acest domeniu, iar solutiile publicate sunt jalnice. Am date despre construirea unui detector simplu, didactic si performant, cu care se pot invata multe, dar se pot incerca si receptii DX.

Link spre comentariu

Eu as fi interesat de superreactie si in general ptr orice aduce ceva in plus, in conditiile tehnologiei actuale.

Parerea mea e ca au fost ignorate fara motiv de catre industrie. Inchipuiti-va cat ar fi insemnat banda UUS ptr un receptor RIC de exemplu. Sau ptr oricare alt receptor de buzunar si nu numai...in vremurile cand componentele erau f scumpe.

La fel, de ce s-a abandonat ideea detectorului superreactie pe FI. Ar fi scutit multe componente, la performante remarcabile. Cu atat mai mult cu cat detecteaza si AM si FM, are si RAA.

Asteptam o schema testata, care functioneaza sigur si bine.

Link spre comentariu

Asa este. Am construit dupa ing. Sergiu Florica multe variante de receptoare cu supereactie cu foarte mult timp in urma. Aveam un singur EFT317 (parca avea punct verde!) iar pentru emisie foloseam bc-uri, nu stiu sigur de care pentru ca erau nemarcate (rebuturi IPRS).La fel nu stiu pe ce frecventa eram pentru ca nu aveam cristale pe atunci! Oricum datele erau pentru 11 metri. Am construit apoi pe banda de 68 cm o supereactie (BF183, parca) cu care am prins un sunet de vreo 800Hz dar avea un fanding foarte ciudat..am aflat mai tarziu ca era baliza unui OSCAR..nu mai stiu care, se intampla prin 1978. Intr-adevar supereactia are zgomotul puternic dar foloseam asta pentru telecomenzi prin on-off purtatoare, deci squelch.

Link spre comentariu

Fasaitul vine din cauza amplificarii foarte mari, asta e sigur. Amplifica zgomotul in lipsa semnalului, asa cum face orice receptor care "se respecta"...adica orice receptor care are amplificare suficienta.

Problema este de la ce amplitudine a semnalului zgomotul dispare...iar din experimentele lui @puriu pare sa fie un prag foarte jos si foarte...incurajator.

Link spre comentariu

Ba da, amplificarea e maxima in lipsa semnalului sau la semnal slab, si scade proportional cu intensitatea lui, exact ca la RAA. Acum nu stiu si cat de eficient este, dar o sa fac niste teste si asteptam ca @puriu sa ne spuna mai multe.

Daca superreactia e folosita ca detector FM, nu e nevoie de RAA.

Link spre comentariu

La superreactii detectia de amplitudine este logaritmica, nu are prag. Banda dinamica la superreactii este de cca. 80 dB, adica de 10.000 de ori fata de semnalul minim detectabil, iar semnalul detectat variaza de cel mult 10 ori (ln 10000). Seamana cu RAA, dar e altceva.

Deschid un topic special dupa ce trec pe curat (Word) un desen mai vechi. Trebuie rabdare, ma adresez mai intai incepatorilor entuziasti din clasa zero (au demolat un receptor vechi si nu au aparatura), dar oricine poate fi incepator. Ei sunt viitorul nostru, iar viitorul este in FIF. S-ar putea sa fiu ultimul care stie ceva in domeniul superreactiei si nu vreau ca ei sa inceapa ca mine, de la zero.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări