Jump to content
ELFORUM - Forumul electronistilor

Despre sunet si perceptia acestuia .


romicap

Recommended Posts

Inainte de a face comentarii in legatura cu caracteristicile sunetului redat de amplificatoare (in cazul nostru cu lampi... ),dinamica , spectru audio redat, compresie etc. recomand aprofundarea unor notiuni fara de care nu se poate :

https://cristinastase.files.wordpress.com/2014/01/partea-i-manualul-inginerului-de-sunet-cristian-nastase.pdf

Sper sa fie util celor care construiesc amplificatoare audio si nu numai !

Edited by romicap
Link to comment

Sunetul care se poate incadra in normele HiFi , trebuie sa contina armonice ca numar, forma si faza intocmai cu ce se afla in semnalul initial aplicat la intrare in sistemul de amplificare.

In domeniul AF intra toate semnalele care contin (traduse /transformate) sunetele si zgomotele care se produc si se propaga natural . De exemplu , sintetizatorul de sunet , nu intra in aceasta categorie chiar daca genereaza semnale in plaja de frecvente AF .

Edited by gg101
Link to comment
La 19.11.2016 la 13:58, romicap a spus:

.... recomand aprofundarea unor notiuni fara de care nu se poate :

https://cristinastase.files.wordpress.com/2014/01/partea-i-manualul-inginerului-de-sunet-cristian-nastase.pdf

Sper sa fie util celor care construiesc amplificatoare audio si nu numai !

Pana la pagina 17, documentul contine exprimari "de specialitate" de genul: "un nivel pana pe la", "majoritatea calculele pot fi efectuate într-o manieră grosieră, în cap", sau "Nivelul semnalelor audio nu este necesar să se măsoare cu precizie mare", pana "pe" la "Urechea umana nu este liniara, si nu apreciaza liniaritatea, ea vrea din ce in ce mai mult" (astea sunt numai cateva exemple).

 

Ei hai!... da-o'n spume de exprimare in limba romana! Asta-i lucrare stiintifica?

Sunt de acord ca una-i limba comuna, vorbita intre colegi/prieteni, si alta cea academica, insa nici chiar asa... iar din mizeria asta ar trebui sa invatam ceva?

Edited by validae
Link to comment

Nivelul tehnic, cultural, etc, al "maselor" care vin din urmă (a se citi tineretul progresist) este tot mai scăzut, cu fiecare nouă generaţie; iar dorinţa de muncă, direct proporţională cu gradul de educaţie.

Deci, viitorul sună bine, dar pare sumbru...

Link to comment

Nivelul tehnic, cultural, etc, al "maselor" care vin din urmă (a se citi tineretul progresist) este tot mai scăzut, cu fiecare nouă generaţie; iar dorinţa de muncă, direct proporţională cu gradul de educaţie.

Deci, viitorul sună bine, dar pare sumbru...

Sa fie vorba oare despre serioase semne de batranete ?! Si eu am o varsta dar parca nu sunt asa de pesimist !

Link to comment

Analizati fondul nu mai criticati forma ( nu mai fiti critici de limba si literatura ) ...citesc topicuri in acest domeniu pe Elforum de circa 6 ani si in afara de foarte putini care stiu ce scriu, restul e ... :nerv ....

ca sa nu ma mai exprim !

Edited by romicap
Link to comment

Analizati fondul nu mai criticati forma ( nu mai fiti critici de limba si literatura )

- tot a ajuns limba romana plina de fitze de prin alte limbi, iar noi ne pierdem, incet-incet, orice urma de identitate; chiar n-avem macar un piculet de mandrie?

- daca noi, romanii, nu stim sa ne exprimam, anii de scoala si de educatie in familie au fost degeaba! "Me, Tarzan!"...

- de ce sa nu luptam pentru o limba corecta, indiferent pe ce suport este ea scrisa?

- re-evaluati citatele, nu in privinta greselilor gramaticale (care exista din belsug!), ci in privinta informatiei trimise; cum e treaba cu urechea, de exemplu, sau cu calculele din cap?? Ce se intelege si ce-i stiintific in informatiile date?

- autorul nostru nu a scris pe forum, ci a conceput o lucrare asa-zis stiintifica, ba mai mult, un manual (!!), asa incat scuze invocate sunt pe langa obiect!

- este frumos ca un tehnician a incercat sa-si depaseasca conditia si sa scrie un manual pentru ingineri, insa daca nu stii ceva, ori inveti, ori te abtii ori citezi pe cineva...

- nimeni nu se poate pricepe la orice si, daca nu stii sa te exprimi, ceri ajutorul cuiva, daca "lucrarea" ta ajunge la public; de-aia exista corectori (proofreader, paper checker)...

- continutul lucrarii este inteligibil doar in sectiunile in care se pricepe tehnicianul nostru; in rest, este pe dinafara.

- orice autor trebuie sa arate un pic de respect pentru cititori, altfel nu se poate!

- faptul ca butoneaza pe anumite aparate, in functie de conditii si necesitati, o fi util pentru "inginerii de sunet" de apartament (nu zic nu!) , care au ceva scule si isi mixeaza singuri semnalele.

- una peste alta, unde minte nu este si D-zeu nu a dat, nu prea vad cum sa iasa un manual pentru masele largi de ingineri de sunet... Pentru asta, exista scoli (facultati, chiar) de 3-4 ani, in toata Europa civilizata.

 

In concluzie (concluzia mea, personala, bineinteles), aceasta nu este chiar o documentatie ce merita citita, cu "notiuni fara de care nu se poate"; este o pierdere de vreme si de nervi. Cei care construiesc amplificatoare isi pot folosi timpul mult mai bine facand altceva...

 

<romicap>, este treaba ta daca consideri aceasta lucrare de capatai; parerea mea este ca aceasta nu merita un topic separat, insa subiectul este foarte interesant.

Cred c-ar fi mult mai fain sa discutam despre parerile proprii...

Edited by fcon
Link to comment

fcon @ nu , nu consider lucrarea ca fiind o lucrare de capatai despre sunet , nici vorba ...am postat doar un exmplu de analiza a ceea ce presupune sunetul , vazuta prin prisma unui practician ,adica a cuiva care din cauza sunetului

 

castiga o bucatica de paine ! Lucrari despre sunet , inclusiv doctorate ,sunt pe net deci la indemana oricui interesat ... Am indraznit sa abordez subiectul dupa ce am ramas perplex, citind pe Elforum cat de simplu se poate EXTINDE DINAMICA SUNETULUI prin intermediul unui bec si a unei infasurari

 

pe miezul unui transformator de iesire ( personal consider asemenea afirmatii drept insulte nemeritate aduse logicii constructiei AAF cu lampi ) .

Cu stima

Romica .

Edited by romicap
Link to comment

....cat de simplu se poate EXTINDE DINAMICA SUNETULUI prin intermediul unui bec si a unei infasurari pe miezul unui transformator de iesire.

Mie mi se pare ciudat sa vrei sa scoti apa din piatra seaca, aur din plumb si dinamica de unde nu este...

Intotdeauna, intrebarea mea este: Ca sa ce? La ce-ti trebuie?

 

Pe langa beculete, ma astept ca lumea sa ceara (macar pentru Craciun si Revelion) scheme cat mai complexe de loudness, alaturi de corectoare Baxendale performante, pseudo-quadro sau macar o schema 2+1, iar la intrare si iesire, cate-un filtru jmecher pentru tztz si bum-bum...

---------------------

Perceptia sunetului este o treaba absolut personala/individuala si tine de orice doriti voi sa luati ca parametri: varsta, sex, educatie generala si muzicala, starea aparatului auditiv, preferinte muzicale, conditii fizice din mediu (distanta fata de sursa, plasare in spatiu fata de rezultanta efectului stereo), si orice altceva mai considerati bun ca parametru.

 

Daca abordam subiectul topicului ca pe o discutie libera, bazata pe cunostintele, ideile si filozofia de sunet a fiecarui coleg/participant la discutie, ar trebui sa definim parametri/limitele temei, deoarece despre sunet se pot discuta multe aspecte, incepand cu cele tehnice, stiintifice si/sau practice, prin abordare profesionista sau din punctul de vedere al novicelui, DIY-erului sau al audiofilului.

 

Mie-mi place sa discut, de exemplu, despre sistem si partea subiectiva a perceptiei sunetului; cei preocupati de masuratori, pot aduce dovezi ale parerilor lor asupra acestui subiect atat de cuprinzator.

Pana la urma, putem ajunge la exprimarea unor pareri contradictorii, insa benefice pentru toata lumea, deoarece sunt importante toate fatetele aceleiasi probleme, nu numai a a celor ortodoxe, de manual. Orice noua ipoteza ne poate tine treaz intelectul!

... sau ajungem sa ne ciufulim in public, iar topicul se va inchide prin interventia moderatorilor...

Edited by fcon
Link to comment

,,Pe langa beculete, ma astept ca lumea sa ceara (macar pentru Craciun si Revelion) scheme cat mai complexe de loudness, alaturi de corectoare Baxendale performante, pseudo-quadro sau macar o schema 2+1, iar la intrare si iesire, cate-un filtru jmecher pentru tztz si bum-bum..,,

.........................................................................................................

Da , nu scheme neaparat complexe ci eficiente !

Edited by romicap
Link to comment

Si in aceasta sectiune a forumului s-a ajuns, la un moment dat, la filozofia "sarma cu amplificare", in care se pune pe primul plan liniaritatea amplificatorului, astfel incat in difuzoare sa se auda exact ceea ce a intrat pe partea cealalta.

Este si una dintre cutumele audiofiliei, impreuna cu cerinta de simplitate a schemei (cat mai putine elemente active).

 

Pe mine ma intereseaza mai putin conceptul de liniaritate, cat cel de simplitate, si ma explic:

- Un raspuns liniar in frecventa poate fi util la monitoarele de studio. Pentru auditia efectiva de acasa (si daca unul dintre scopuri este reproducere naturala a sunetului), trebuie cautati alti parametri decat liniaritatea, TDH si mai stiu eu ce alte masuratori, deoarece datele electrice in sine (raspuns in frecventa, distorsiuni, sensibilitate, spectru) nu dau niciun indiciu real despre sunet si perceptia sa individuala.

- masuratorile standardizate la o distanta de un metru sunt clar absurde, cu exceptia cazului în care boxele sunt folosite, de asemenea, la o distanta de un metru; cine face asta?- obsesia pentru si masurarea raspunsului in frecvente joase sunt, oricum, iluzorii, deoarece exista o diferenta serioasa de perceptie, de cca. 70-80 dB, intre pragul frecventelor joase (20 Hz) si frecvente apropiate, la 500-1000 Hz, unde perceptia sunetului este maxima la om.- daca analiza nu se face în conditii reale de camp liber, sunt multe sanse de a analiza camera si nu altceva, deoarece fiecare difuzor va suna diferit in alta camera.- distorsiunile cele mai mari (peste 10-15%?) si eficienta cea mai mica (pentru SPL de 86-88 dB/m, sub 1%) apartin incintelor acustice, urmate de sistemul acustic uman (5-10%). Cat mai conteaza in sistem niste superbe distorsiuni ale amplificatorului de numai 0,0001%?- perceptia sunetului este multisenzoriala, sistemul nervos trebuind sa recreeze spatiul (soundstage) si timpul/ritmul (pacing), precum si acuratetea semnalului;- ceea ce auzim noi este timbrul unui instrument, desfasurat intr-un spatiu cu unde directe, indirecte, absorbite/reflectate, sumate, reverberate (ambianta sonora), etc…- recunoasterea sunetului/instrumentului depinde de un anume raport faza/timp (de unde importanta majora a atacului, caderii si preciziei), de cronostaza (dilatare temporala, timp subiectiv) si prezenta si raportul armonicelor (formanti), care determina adancimea informatiei sonore si plasticitatea;- semnalele tranzitorii determina ritmul si dinamica sunetului;- urechea percepe inegal frecventele, dupa o curba fiziologica de loudness;- detaliile si separatia sunetelor/instrumentelor sunt truncate de fenomenul fiziologic de mascare;- per total, exista o multime de termeni nemasurabili electric, ce insumeaza o parte a experientei auditive, cum sunt, de exemplu, coloratia, articularea detaliului si imaginea tridimensionala/ambianta.

- “natural” NU inseamna lipsa distorsiunilor si folosirea de camere anecoice, aparatura de inregistrare/redare si medii de stocare;

- Singura dimensiune reala este urechea umana. Ca analizor, urechea (sistemul auditiv) nu este cuantificabila/masurabila ca parametru, deoarece caracteristicile sale difera de la om la om, astfel incat si sunetul este perceput diferit, in functie de individ.

Edited by fcon
Link to comment

- Singura dimensiune reala este urechea umana. Ca analizor, urechea (sistemul auditiv) nu este cuantificabila/masurabila ca parametru, deoarece caracteristicile sale difera de la om la om, astfel incat si sunetul este perceput diferit, in functie de individ.

 

Pai daca urechea nu este cuantificabila de ce se mai fac testele de auditie de catre medicii specialisti care determina niste marimi perfect cuantificabile cum ar fi frecventa si limita de auditie (teste platite) iar rezultatele sint perfect afisabile insa fara o corectie elementara a variatiei loudness

Link to comment
Guest ManelistuVintigi

Nu va suparati pe mine, dar mi s-a intamplat sa intalnesc acele becuri expandoare de dinamica in filtre de boxe relativ scumpe de la VISATON...ma indoiesc profund ca inginerii de la visaton sunt niste inchipuiti.

Apoi, daca esti un muzician sau inginer de sunet bun , care sta cel putin 6-7 ore in studiou ascultand in continuu atat formatii cantand live cat si sisteme muzicale de top se numeste ca poti da o parere profesionista, in comparatie cu un audiofil care este probabil vreun manager la o multinationala si asculta muzica , poate o ora pe zi si o face pe sistemul lui de 100000 de euro, dar care este invariabil...acelasi in fiecare zi.

Una este sa lucrezi pe aparate care creeaza muzica , sa cumperi sau sa incerci mereu si mereu noi instrumente si configuratii asa cum face un inginer de sunet sau muzician renumit si alta sa asculti muzica creeata de altii pe cateva sisteme functie de ceea ce iti poti permite.Ca sa nu mai zic nimic de asa zisele urechi perfecte care iti spun ce note muzicale sunt cand iti canta Toba de esapament...

Nu ma pot pronunta in privinta tuturor, dar sunt personaje exceptionale care isi permit sa faca afirmatii incredibile tot asa cum exista asta:

 

Apoi mai este ceva:

Eu am citit cam o treime din cartea asta acum multi ani:

http://www.bp-soroca.md/psihologie/mielu%20zlate%20psihologia%20mecanismelor%20cognitive.pdf

n-am avut timp si chef sa o citesc toata, dar sunt descrise cateva experimente de psihologie experimentala care te pun pe ganduri in mod serios.

Daca cineva vrea cu adevarat sa se aventureze fara prejudecati in a intelege ce se intampla cu perceptiile noastre, cred ca are de citit mult mai mult chiar...

Educatia simturilor cantareste mult oriunde, poate mai putin in elaborarea teoriei relativitatii, dar chiar si acolo iti trebuie o reprezentare geometrica a realitatii ca sa poti pricepe ceea ce niste calcule algebrice seci vor sa ne spuna.

Edited by ManelistuVintigi
Link to comment

 

- Singura dimensiune reala este urechea umana. Ca analizor, urechea (sistemul auditiv) nu este cuantificabila/masurabila ca parametru, deoarece caracteristicile sale difera de la om la om, astfel incat si sunetul este perceput diferit, in functie de individ.

 

Pai daca urechea nu este cuantificabila de ce se mai fac testele de auditie de catre medicii specialisti care determina niste marimi perfect cuantificabile cum ar fi frecventa si limita de auditie (teste platite) iar rezultatele sint perfect afisabile insa fara o corectie elementara a variatiei loudness

 

Este foarte simplu: ca sa poti lua un "ceva" ca parametru, ar trebui ca marimea de dispersie a caracteristicilor sa fie rezonabila, incadrata intre niste limite statistice care sa-ti permita prelucrarea corecta, ceea ce, in cazul perceptiei individuale a sunetului/muzicii, nu se poate.

Pe de alta parte, explicatia intrebarii se afla chiar in enunt: "deoarece caracteristicile sale difera de la om la om, astfel incat si sunetul este perceput diferit, in functie de individ".

Trei la mana: acele marimi "perfect cuantificabile" mentionate de dvs. sunt numai o mica parte a caracteristicilor individuale, platite, este drept, insa n-au legatura cu muzica, ci cu tonuri/frecvente individuale. Nu odata, s-a afirmat chiar aici, pe forum, ca nu va intereseaza undele sinusoidale la masuratori, ca muzica este reprezentata mai bine prin unde "patratice", cum se exprima un cunoscator...

Patru la mana: cred ca afirmatia a fost citita superficial, altfel n-ar fi fost inteleasa aiurea si n-ar fi necesitat explicatii la fiecare cuvant: am scris "analizor"/"sistem auditiv"; acesta se compune din elemente periferice, de transmisie si de interpretare cerebrala (analizor) si de integrare cu celelalte simturi (sistem).

Nu in ultimul rand, la toate cele mentionate mai sus se adauga educatia (generala si muzicala) si preferintele personale.

Ei bine, toate aceste lucruri nu se pot cuantifica/standardiza, astfel incat sa fie valabile pentru o multime reprezentativa, de aceea tot spun despre "subiectivism" la receptorul uman; "ce-o fi chiar atat de greu de inteles"?

 

Aceasta ultima intrebare mi-a fost pusa chiar de dvs, intr-un alt topic, in care era vorba tot de masuratori; uite ca-i valabila in toate sensurile...

----------------------

Bun, stiu ca toata chestia asta va racaie, va revolta, dar nu totul poate fi masurat si, uneori, chestia asta n-are nicio importanta; asta este!...

Edited by fcon
Link to comment

1)........... se pune pe primul plan liniaritatea amplificatorului, astfel incat in difuzoare sa se auda exact ceea ce a intrat pe partea cealalta.

Este si una dintre cutumele audiofiliei........

2).- Un raspuns liniar in frecventa poate fi util la monitoarele de studio. Pentru auditia efectiva de acasa (si daca unul dintre scopuri este reproducere naturala a sunetului), trebuie cautati alti parametri decat liniaritatea, TDH si mai stiu eu ce alte masuratori, deoarece datele electrice in sine (raspuns in frecventa, distorsiuni, sensibilitate, spectru) nu dau niciun indiciu real despre sunet si perceptia sa individuala.

3).- masuratorile standardizate la o distanta de un metru sunt clar absurde, cu exceptia cazului în care boxele sunt folosite, de asemenea, la o distanta de un metru; cine face asta?

4).- obsesia pentru si masurarea raspunsului in frecvente joase sunt, oricum, iluzorii, deoarece exista o diferenta serioasa de perceptie, de cca. 70-80 dB, intre pragul frecventelor joase (20 Hz) si frecvente apropiate, la 500-1000 Hz, unde perceptia sunetului este maxima la om.

5).- daca analiza nu se face în conditii reale de camp liber, sunt multe sanse de a analiza camera si nu altceva, deoarece fiecare difuzor va suna diferit in alta camera.

6).- distorsiunile cele mai mari (peste 10-15%?) si eficienta cea mai mica (pentru SPL de 86-88 dB/m, sub 1%) apartin incintelor acustice, urmate de sistemul acustic uman (5-10%). Cat mai conteaza in sistem niste superbe distorsiuni ale amplificatorului de numai 0,0001%?

7).- perceptia sunetului este multisenzoriala, sistemul nervos trebuind sa recreeze spatiul (soundstage) si timpul/ritmul (pacing), precum si acuratetea semnalului;

8).- recunoasterea sunetului/instrumentului depinde de un anume raport faza/timp (de unde importanta majora a atacului, caderii si preciziei), de cronostaza (dilatare temporala, timp subiectiv) si prezenta si raportul armonicelor (formanti), care determina adancimea informatiei sonore si plasticitatea;

9).- per total, exista o multime de termeni nemasurabili electric, ce insumeaza o parte a experientei auditive, cum sunt, de exemplu, coloratia, articularea detaliului si imaginea tridimensionala/ambianta.

10).- “natural” NU inseamna lipsa distorsiunilor si folosirea de camere anecoice, aparatura de inregistrare/redare si medii de stocare;

11).- Singura dimensiune reala este urechea umana. Ca analizor, urechea (sistemul auditiv) nu este cuantificabila/masurabila ca parametru, deoarece caracteristicile sale difera de la om la om, astfel incat si sunetul este perceput diferit, in functie de individ.

 

Mai rar atitea aiureli intr-un text atit de scurt. Le-am numerotat ca sa raspund punctual.

 

1) - De fapt nu e o cutuma a audiofiliei ci o calitate.

 

2) - THD, liniaritate, banda de frecventa si ceilalti parametrii electrici nu dau nici-un indiciu despre sunet ??? Trebuie cautati alti parametrii ???

Si care sa fie acei alti parametrii ? Sa nu uitam ca informatia muzicala inainte de a redeveni sunet exista ca semnal electric iar parametrii electrici ne spun multe despre cum va deveni sunetul. Mai intervin si alti factori precum camera de auditie insa trebuie inclusi toti factorii, nu neglijarea vreunuia. Includere nu excludere.

 

3) Nu are importanta daca presiunea acustica a unui difuzor e masurata la 1m, 1,72m sau 2,62m. E mai simplu sa o masuram la 1m. La alte distante se poate deduce presiunea sonora cunoscind formula modificarii spatiale a presiunii acustice in functie de distanta.

 

4) Daca asiguram o presiune sonora egala cu aceea din timpul concertului atunci nu avem nevoie de corectie loudness. Numai daca nivelul sonor scade avem nevoie. Numai ca daca nivelul sonor scade, multe detalii de slaba intensitate sonora vor ajunge sub nivelul audibilitatii.

Si va trebui sa apelam la compresia de dinamica ridicind nivelul semnalelor slabe ca intensitate sonora pentru a le ridica din nou peste nivelul de audibilitate. Zgomotul creste si el.

Una peste alta nu se poate face din rahat bici. Daca o auditie e improprie nu se rezolva cu frectii.

 

5) Camerele actioneaza ca filtru acustic. Reflecta si absorb diferit unda sonora la frecvente diferite. Daca in fiecare camera se aude diferit, numai in una din camere se va auzi cel mai aproape de sunetul original. Sau in niciuna.

Ascultarea in aer liber, fara unde reflectate, merge doar daca asa a cintat formatia. Altfel, se presupune subinteles ca in sala de concert omul va auzi si undele reflectate nu doar cele directe. Microfoanele sunt directionale si nu inregistreaza undele reflectate in totalitatea lor asa cum se aude in sala. Adaugarea unor unde reflectate in camera e normala. Trebuie numai gasita doza.

 

6) Cum sti cit distorsioneaza sistemul acustic uman (5-10%) ? Cum masori ?

 

7) Acuratetea nu se poate recrea. Se poate doar pastra/conserva daca exista. Prea putin se mai poate corecta. Acuratetea are cumva legatura cu distorsiunile ?

 

8) Ce e aia adincime sonora si plasticitate ? Ce sunt atacul, caderea si precizia ? Sa fie in legatura cu slew-rate, defazaj, distorsiuni ? Termenii electrici bine definiti si cuantificabili sunt nepotriviti insa termenii "dupa ureche" sunt buni ?

 

9) Ce vorbesti domnule ? Sunt termeni nemasurabili ? Defineste-i si o sa vezi ca sunt masurabili. Daca nu sti sa-i definesti atunci nu sti ce inseamna. Iar daca nu sti ce inseamna atunci nu sti despre ce vorbesti si aberezi.

 

10) Ba din contra. Natural inseamna exact lipsa distorsiunilor in raport cu semnalul original nu in raport cu urechile cuiva.

 

11) Urechea umana e singurul element subiectiv nu singurul element real (obiectiv, adevarat). Problemele auditive individuale ale cuiva se pot rezolva prin corectii de ton, loudness etc. Nu inseamna ca devine inutila auditia unui sistem corect, linear, fara distorsiuni si deci cit mai natural (in raport cu muzica originala).

 

 

 

Subiectivitatea perceptiei are legatura doar cu latura artistica, cu gustul muzical.

In rest vorbim de imprecizie nu de subiectivitate. De asta avem aparate de masura, electrice si acustice. Ca sa masuram precis acolo unde urechea nu poate masura decit cu totul aproximativ.

Edited by adigh
Link to comment

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.
Note: Your post will require moderator approval before it will be visible.

Guest
Unfortunately, your content contains terms that we do not allow. Please edit your content to remove the highlighted words below.
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Restore formatting

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.Terms of Use si Guidelines