Jump to content
ELFORUM - Forumul electronistilor

fenomenul de imbatranire al tranzistorilor in amplificatoare


fluffy37
 Share

Recommended Posts

Poate ca "imbatranire" nu este denumirea corecta a fenomenului.

Ca sa fiu concis; ieri am luat de pe raft un amplificator vechi din 1968 cu germaniu in final ca sa-l ascult dupa cateva luni de nefolosire. Primul lucru care l-am remarcat a fost un zgomot de fond pe ambele canale, destul de pregnant (in special la pauza dintre melodii).

M-am gandit initial la condensatorii electrolitici care erau inca originali. Asa ca astazi i-am mazilit pe toti si am pus de-aia neaudiofili, Rubicoane albastre vechi si verificate (ESR+ capacitate). Surpriza, desi zgomotul de fond a scazut putin, inca deranja destul la auditie.

M-am uitat la schema (Korting Transmare A-500) si am vazut BC154 si BC179 in partea de preamplificare si la intrarea pe etajele finale. I-am schimbat pe toti cu 2SA1084, recuperati dintr-un singur amplificator vechi(aceeasi serie de fabricatie).

Zgomotul de fond a disparut total, daca dau volum maxim si pun cd-playerul pe pauza nu se aude nimic in boxe. In plus sunetul este mult mai calitativ decat inainte.

Intrebarea mea ar fi legata de acest aspect. Imbatranesc tranzistorii sau de ce apare zgomot de fond dupa aproape 50 de ani, mai ales ca erau sortati cu zgomot mic de fond (BC179)?

S-a mai intalnit cineva cu acest aspect la amplificatoarele vechi cu siliciu?

Edited by fluffy37
Link to comment
Share on other sites

  • Replies 46
  • Created
  • Last Reply

Top Posters In This Topic

Efectul este mai pregnant la tranzistorii care disipa constant, de exemplu tranzistorii din VAS sau din diferentiale (lucreaza in clasa A, si poate ati vazut PCB un pic "maronit" in zona pinilor tranzistorului) si tranzistorii finali de putere, unde sint cele mai dese ciclurile de incalzire-racire.

Poate ati intimpinat vreodata sa va crape un etaj final la 10-30% din putere, pe sarcina normala, in conditii normale de lucru.

Aceasta este una din consecintele imbatrinirii jonctiunilor.

Edited by Guest
Link to comment
Share on other sites

Tranzistorii obisnuiti cu jonctiuni , daca sunt folositi in parametrii lor de catalog nu imbatranesc .Dar exista un aspect : Depasirea tensiunii inverse de intrare , adica strapungera jonctiunii baza emitor (sau poate si BC), chair daca nu este distructiva , ea poate sa strice partial tranzistorul si acesta in urma acestei strapungeri poate genera mai mult zgomot decat producea ( dupa fisa lui tehnica de fabrica ) .Acum sigur ca acest zgomot este sub forma unui fasait , asemanator cu zgomotul unui aparat de radio pe FM cand nu  este  pe post ci este intre posturi ,si nu are nici mutiingul activat .Aceata strapungere a primului tranzistor din lant poate apare cu totul neasteptat de exemplu de la o microdescarcare electrica   generata de incarcarea electrostatica a propriei noastre imbracaminti sau chiar de la atingerea cu degetul .Corpul nostru se poate  incarca electrostatic la valori foarte mari , chiar de KiloVolti sau si mai mult prin simpla deplasare  prin camera cu niste papusi din platic , frecarea de vreun covor sintetic  ,  de o balustrada din plastic , sau coborarea dintr-un autovehicul care s-a incarcat electric de la frecarea cu aerul sau cu solul .Aceste descarcari de foarte scurta durata adesea sunt greu de identificat dar pot duce la cresterea zgomotului intregului amplificator . Este vorba NUMAI de primul tranzistor . Celelalte tranzistoare din amplificatot nu pot fi afectate de acest fenomen .Generarea unui zgomot este echivalenta cu DEGRADAREA raportului semnal / zgomot al amplificatorului . Evitati atingerea cu mana a mufelor de intrare . Conectati mai intai masa intre amplificator si sura se semnal si doar dupa aceea pinul de semnal .Inainte de a introduce mufele de semnal , legati carcasele celor doua aparate ca sa aiba masa comuna .Conectati cele doua aparate ( amplificatorul si sursa de semnal ) doar cand ambele aparate sunt  scoase din priza.Folositi acelasi circuit de prize pentru toate aparatele interconectate . Folositi prize (sau prelungitoare) si stechere cu pamantare in asa fel incat aparalele interconectate ( carcasele lor ) vor fi legate intre ele prin circuitele de pamantare . A nu se confunda acest zgomot ( fasait ) cu brumul de retea de 50 sau de 100 Hz care are cu TOTUL si cu totul alta cauza decat tranzistorii .Daca este vorba de acest zgomot ( brum de retea ) atunci cauza trebuie cautata in cu totul alta parte . Acolo poate fi vorba de  un punct de masa oxidat ... o piulita a unui potentiometru care nu mai face contact cu masa .. un papuc  oxidat .... un ecran desfacut sau chair parti ale carcasei care nu mai fac contact unele cu altele . 

 

O alta cauza a brumului poate  fi modificarea ( oxidarea ) potentiometrului care regleza consumul amplificatorului (etajului final) la mersul lui  in gol . Acest brum trebuie identificat cat mai repede si trebuiesc luate masuri imediate  deoarece femomenul poate indica supraincalzirea tranzistoarelor finale urmata de imediata distrugere a lor. Fiecare etaj final  trebuie sa consume aprox 50-80 mA la mergul in gol (fara semnal)( sunt cifre exemplificative ) .Daca acel semireglabil s-a oxidat , atunci curentul de mers in gol poate fi mult mai mare si amplificaotrul intreg va "lua" in gol un curent mare .La acel curent condensatorii de filtraj nu mai fac fata bine si se va auzi brum . I cazul ascultarii la volum mai mare acei condensatori chair daca nu fac bine  fata  , brumul va fi "ingropat" in muzica si nu va fi deloc deranjant.Dar daca amplificatorul consuma prea mult fara sa "cante" atunci brumul va deranja tare . Aparietia unui astfel de brum poate trage un semnal de alarma , Tranzistorii se pot supraincalzi pana la ardere . Acei semireglabili isi pot modifica valoarea reglata prin simpla inclinarea a amplificatorului .Si atunci chiar ca se va auzi un brum foarte mare  pana se vor arde sigurantele ( si tranzistorii finali ) .Eu prefer sa reglez acei semireglabili pana cand prin finali circula curentul specificat de producator, apoi scotsemireglabilii , ii masor cu un ohmetru si apoi ii inlocuiesc cu rezistente fixe, doua sau mai multe in paralel pana ajung la valoarea dorita .Dupa inlocuire , masor din nou curentul de mers in gol pentru verificare .Curentul de mers in gol ( fara semnal ) se masoara dupa minum 20 de minute de mers in gol . 

 

O alta cauza a brumului poate sa fie lasarea in gol a amplificatorului ,adica nelegarea lui la sursa de semnal .In ultima perioada au aparut multe dispozitive cu triac care perturba amplificatoarele audio .Acest brum va dispare odata cu cuplarea la o sursa de semnal .Cauza consta in impedanta prea mare de intrare a amplificatorului .Ea se alege din fabrica la o valoare de zeci de Kohmi  tocmai pentru a minimaliza  acest fenomen .In caz ca identificati problama ca fiind cauzata de impedanta prea mare a circuitelor de intrare, montati intre intrare si masarezistente de 47 Kohmi .

 

Brumul poate fi cauzat si de catre campul magnetic provenit din propriul transformator sau camp magnetic provenit de la  transformatoarele  aparatelelor  asezate langa amplificator . Pascu Adrian .Brasov . oct. 2016

Edited by audio1
Link to comment
Share on other sites

Nu neaparat temperatura ii coace. Am avut ocazia sa repar doua amplificatoare unul Fisher si altul Pioneer, ambele de prin anii '70, nu mai tin minte modelele 

Buba lor era la tranzistorii din diferential. Fosneau si pocneau de era prapad. Pinii tranzistorilor erau negrii de oxid, oxid care patrunsese pana in interiorul tranzistorlui, probabil era pana la jonctiunea cu pastila de siliciu, altfel ei masurau bine pe aparat. Dupa inlocuirea lor problema a disparut.

Link to comment
Share on other sites

 Miscarea browniana conduce la modificarea in timp a geometriei jonctiunilor, la tranzistorii MOS-FET se modifica structura canalului, dar fenomenul e lent, si de regula aparatul e abandonat inainte de degradarea tranzistorilor.

La acel amplificator aproape sigur problema e in alta parte, BC-urile acelea ar fi manifestat simptomul dupa milenii, nu dupa decenii... :rade:

Link to comment
Share on other sites

 Miscarea browniana conduce la modificarea in timp a geometriei jonctiunilor, la tranzistorii MOS-FET se modifica structura canalului, dar fenomenul e lent, si de regula aparatul e abandonat inainte de degradarea tranzistorilor.

La acel amplificator aproape sigur problema e in alta parte, BC-urile acelea ar fi manifestat simptomul dupa milenii, nu dupa decenii... :rade:

Nu prea inteleg ce vreti sa spuneti; problema a fost rezolvata in totalitate dupa schimbarea acelor BC-uri. Acuma ,ca nu toate dadusera in Parkinson, asta nu mai stiu, nu am verificat amplificatorul dupa schimbarea pe rand a tranzistorilor.

 

Oricum, ii mai am pe cei vechi, daca cineva vrea sa faca teste cu ei,. ii trimit gratis.

Edited by fluffy37
Link to comment
Share on other sites

@maxente: Daca erau tranzistori vechi de 30-40de ani mai mult ca sigur aveau bonding de aur, ala nu oxideaza. Si legatura dintre pin si bond, dintre bond si placheta se face prin sudura in punct(e).

 

Temperatura mare si fenomele tranzitorii joaca un rol decisiv in degradarea structurilor ce alcatuiesc tranzistorul.

Problemele apar din cauza descarcarilor electrostatice sau s-a spus si mai sus din pricina degradarii jonctiunilor. La pornire sunt multe variabile, de ex. din cauza imbatranirii unor electrolitici a caror capacitate scade, unele componente vor primi tensiunea de alimentare mai rapid decat se intampla la iesirea din fabrica, astfel ca putin cate putin unele jonctiuni functioneaza in alt regim fata de cel activ normal.(in blocare n-ar fi asa grav, dar in strapungere ... le cam dauneaza) . Daca la fiecare pornire le tii in strapungere cateva microsecunde... intr-un timp destul de indelungat e foarte probabil ca acea jonctiune sa capete "un curent de scurgere" (adica leakeage).

Link to comment
Share on other sites

Poate ca acei tranzistori au fost prost facuti din fabrica. Acum 50 de ani nu era tehnologia din ziua de azi.

Intr-un amplificator care teoretic a fost controlat la iesirea de pe linia de fabricatie eu nu cred ca au pus tranzistori prosti si a dat bine la masuratori.

Cu tehnologia de acum 50de ani s-au putut face chiar si atunci realizari pe masura. Conteaza foarte mult cum sunt gandite schemele in care acei tranzistori (azi integrate) lucreaza. Crezi ca daca ai la dispozitie un nod tehnologic mai mic nu poti scoate tranzistori defecti ? sau vice-versa...?  In ziua de azi in goana dupa castig tranzistorii au in marea lor majoritate bonding de cupru, o solutie mult mai ieftina. Acum impachetarea ajunge sa coste la fel de mult sau chiar mai mult decat placheta de siliciu in sine (nu includem proiectarea ei aici).

Link to comment
Share on other sites

Habar nu am ce fel de bonding aveau, dar stiu sigur ca acelasi defect l-au avut ambele amplifuri, iar tranzistorii erau diferiti. Nu mai spun cat m-a frecat defectul, schimbat toti electroliticii pe calea de semnal etc. Cum am inlocuit tranzistoii, defectul a disparut.

Cand am spart unul din tranzistori se vedea cum negreala aia era mult in interiorul capsulei ca si cum plasticul ( sau rasina ) care forma carapacea tranzistorului nu a fost bine turnata

Link to comment
Share on other sites

A citit vreunul ce a scris autorul topicului in primul post?!!!

 

a inlocuit trz aia cu 2sa1084...pai si daca erau noi nouti facuti ieri seara tot nu se comparau cu astia:

 

http://pdf1.alldatasheet.com/datasheet-pdf/view/62793/HITACHI/2SA1084.html

 

nu exista decat vreo 5-6  tranzistori pnp in toata istoria electronicii  cu caracteristici de zgomot apropiate de 2sa1084...

am senzatia ca nici autorul nu stie ce comoara are.

De unde ati scos domnule 2sa1084?Nu orice amplificator vintage isi permite asa ceva .Eu caut de innebunesc raritati dintr-astea.

Link to comment
Share on other sites

A citit vreunul ce a scris autorul topicului in primul post?!!!

 

a inlocuit trz aia cu 2sa1084...pai si daca erau noi nouti facuti ieri seara tot nu se comparau cu astia:

 

http://pdf1.alldatasheet.com/datasheet-pdf/view/62793/HITACHI/2SA1084.html

 

nu exista decat vreo 5-6  tranzistori pnp in toata istoria electronicii  cu caracteristici de zgomot apropiate de 2sa1084...

am senzatia ca nici autorul nu stie ce comoara are.

De unde ati scos domnule 2sa1084?Nu orice amplificator vintage isi permite asa ceva .Eu caut de innebunesc raritati dintr-astea.

Aveam de ales intre 2SA1084 si 2SA1048 (am destui tranzistori recuperati) si i-am preferat pe primii. Stiu foarte bine ce "comori" am :rade: , si stiu ca se gasesc greu tranzistori japonezi pnp cu zgomot mic de fond.

Link to comment
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.
Note: Your post will require moderator approval before it will be visible.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.

 Share




×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.Terms of Use si Guidelines