Jump to content
ELFORUM - Forumul electronistilor

Tehnica sudurii TIG/WIG (tungsten inert gas / wolfram inert gas)


T.Sorin
 Share

Recommended Posts

Incept acest topic din dorinta de a creea un loc unde sa poata fi gasite in mod facil informtii si sfaturi (oferite de catre cunoscatori) cu privire la acest procedeu de sudare . Totodata aici se pot atasa si descrierile cu privire la tematica topicului ( de preferat in romana ) pentru a face posibila o mai buna intelegere a subiectului si a videoclipurilor ce ilustreaza modul de lucru si diferite tehnici specifice . Cu sigurata exista cunoscatori ai acestei activitati , care doresc mai mult sau mai putin sa impartaseasca din experianta lor si celor aflati la inceput de drum si sa ofere astfel un punct de plecare . Spunea cineva si bine o facea , ca Sa fii sudor argonist , nu are nici o treaba cu lipitorii de fiare.


Descriere a procedeului de sudura TIG :
 

,,7.2 - Avantaje si dezavantaje

 

7.2.1. Avantaje;

  -se sudeaza orice metal sau aliaj, obtin

Link to comment
Share on other sites

Tot ce ai scris este complet adevarat.O completare la Dezavantaje: este cel mai costisitor procedeu, (aparate scumpe, gaz scump, consumabile la fel).Ce mai pot spune din proprie experienta este ca toate conditiile trebuie sa fie excelente, si asta nu doar pentru avea cele mai bune rezultate, ci pentru a putea suda: curatare (piese, vergele, electrod), fara curenti de aer, puritate argon minim 99,995 la orice tip de material (multi spun ca la otel nu e musai, dar e obligatoriu, altfel una doua face pori, fierbe), la aluminiu si inox, perie de sarma de inox.Alte aspecte importante (chiar obligatorii): directia de ascutire a electrodului, o buna corelare intre diametrul electrodului-marimea duzei de gaz-debitul de gaz. Un debit prea mare nu inseamna mai bine, dimpotriva, face turbulente, misca haotic arcul electric.

Link to comment
Share on other sites

Procedeul Tig nu inseamna doar manual, sant si istalatii automate mecanizate, implicit cu productivitate ridicata https://www.youtube.com/watch?v=3h8C3inwtUA

 

De asemenea exista si instalatii semiautomate, pistol manevrat manual si aductiune de sarma mecanizata https://www.youtube.com/watch?v=1iS8YvElWBw

 

Am dat cateva exemple la intamplare.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Doresc sa va prezint un calculator realizat de mine si un coleg de-al meu , in C++ , ce va ajuta pe oricine sa calculeze parametrii ai sudurii tig .Aici se afla calculatorul : http://cpp.sh/5uyeiar ghidul de utilizare il gasiti aici : https://drive.google.com/file/d/0B11Lv8LBH8yCS2Jtc1o5Vk9Sa3c/view ( recomand citirea acestui ghid intocmit pentru a facilita utilizarea programului ). Utilizare folositoare ! Astept intrebari daca se intampina greutate in utilizarea calculatorului , sau idei de imbunatatire ! Numai bine !

Link to comment
Share on other sites

Interesant programelul. M-am jucat putin cu el, dar rezultatele nu sunt ceea ce ar trebui sa fie.

O viteza de 254 mm/min (4.23 mm/sec) este cam mare. Cel putin asa mi se pare mie. De curiozitate am calculat energia liniara, din cifrele obtinute si mi-a iesit ceva de genul 0.33 Kj/mm, care este foarte mica.

Nu se specifica nicaieri numarul de straturi. Parametrii pentru stratul de radacina difera de parametrii straturilor de umplere.

Deasemenea, pozitia de sudare este foarte importanta. Curentul pentru pozitia PA este total diferit de cel pentru pozitia PF.

In loc de presiunea gazului de protectie, mai util ar fi debitul acestuia. De fapt asta regleaza sudorul, presiunea nu-I da foarte multe informatii. Oricum aia o masori dupa regulator, iar debitul depinde de multe alte variabile, inclusiv de pistolet.

 

Ceva este in neregula acolo. Inclusiv clasificarea materialelor este prea generala. Ar fi o idee clasificarea dupa EN 15608. Sunt o gramajoara de restrictii pentru diverse grupe de material, inclusiv limitarea temperaturii intre straturi la anumite tipuri de oteluri. Si ar fi foarte interesant ca programul dvs. sa emita macar o avertizare in acest sens.

 

Oricum, felicitari ca ati realizat ceva functional. Se poate imbunatati.

Sper sa nu-mi luati in nume de rau aceste observatii.

Daca va pot ajuta cu ceva... nu ezitati. Programare sa nu fie :)

Link to comment
Share on other sites

La materiale groase e mai usor, sa vezi distractie la table si tevi de 1-2 mm grosime!

Sau la materiale de grosimi diferite, teava de 1,5 mm in perete sudata in capul unei bucse cu perete de 15-40 mm!

 

Asa-i, materialul subtire se prea topeste, iar cel gros disipa caldura si cere mai mult curent.

 

 

Sudura teava de cupru cu perete de 0,8. Te astepti sa ii dai cu 50-55A, dar de fapt abia la 110A incepe sa se formeze baia. Foarte bun conducator.

Mai exact teava de legatura dintre cazan si serpentina de formare a licorii.

post-246971-0-31346800-1478115094_thumb.jpg

post-246971-0-83155600-1478115094_thumb.jpg

post-246971-0-04490100-1478115198_thumb.jpg

post-246971-0-42948100-1478115198_thumb.jpg

Link to comment
Share on other sites

Gazul de protectie

Argonul pur este in mod obisnuit utilizat ca gaz protector pentru sudura TIG si este potrivit atat pentru sudura otelului cat si a aluminiului . Gazul protector trebuie sa fie complet inert. Gazele protectoare pentru procedeul MIG nu pot fi fi folosite , precum CO2-ul (dioxid de carbon ) ce ar cauza oxidarea electrodului de tungsten.

 

Debitul gazului protector

Debitul va fi in general de 6-7 L/min. Acesta poate fi marit usor pentru a compensa curentii de aer. Procedeul TIG utilizeaza o multime de tipuri de gaze de protectie , astfel ca poti incepe prin a seta cu precizie debitul de gaz. Un debitmetru atasat la regulator va oferi informatii mai precise decat manometrul de pe regualtor -> Posted Image

 

sau un debitmetru (Peashooter) ce poate fi folosit pentru a masura debitul de la torta (pistolet) . ->

Posted Image

 

Debitul gazului de inchidere

 

Gazul de inchidere protejeaza electrodul de tungsten si sudura ca acestea sa se raceasca . ( se foloseste pentru a preveni oxidarea ). Electrodului de tungsten ii va lua un timp mai indelungat sa se raceasca de la un amperaj mai ridicat , si o regula importanta cu degetul mare este sa cresti durata gazului de inchidere cu o secunda pentru fiecare 10 amperi.

Biografie :

Text tradus personal dupa : http://www.mig-welding.co.uk/tig-setup.htm ( nu cred ca am tradus perfect , nu detin avansate cunostinte de limba engleza , am incercat ca intreg continutul sa fie cat mai bine adaptat in limba noastra si cat mai corect din punct de vedere tehnic , si pentru cei care nu cunosc engleza dar vor sa invete despre sudura TIG) . Multumesc.


Imagini : http://www.jiweld.com/Uploads/56629bb098667.JPG & http://www.mig-welding.co.uk/tig-setup/peashooter-large.jpg

Edited by T.Sorin
Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.
Note: Your post will require moderator approval before it will be visible.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.

 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.Terms of Use si Guidelines