Jump to content
ELFORUM - Forumul electronistilor

Incarcator baterie auto


Recommended Posts

Pt ca exista inca interes pt schemele clasice,voi posta in acest topic( care as dori sa ramana doar pe scheme clasice) o schema a unui redresor rusesc care mi s-a parut interesant de reprodus,pt ca elimina unul din  inconvenientele mult discutatei scheme din Tehnium sau Montaje de vacanta,si anume disipatia termica,implicit tensiunea mare necesara in secundarul trafului de retea.

N-am postat in vechiul topic pt ca acolo deja e aglomeratie mare,incepand de la lectii despre confectionarea transformatoarelor,dispute fara sens,pana la surse in comutatie folosite pt incarcare acumulatori de tot felul.

Vreau ca acest topic sa ramana curat,cu discutii doar pe tema realizarii acestor montaje de catre cei interesati,pt alte probleme exista sectiuni dedicate.

Depanarea si testarea am facut-o tot cu baterie de condensatori,si ca sa fie clar de la inceput,pt reglajul de tensiune se foloseste o rezistenta de sarcina de 200mA cuplata pe iesire,pt ca altfel condensatorii vor ramane incarcati la valoare maxima indiferent de ce tentative de reglaj se vor face in montaj,iar reglajul in sarcina se face normal cu rezistente de sarcina din ce are fiecare...cel mai la indemana fiind becurile auto de diverse puteri.

Cam asa arata schema simplificata,adica doar partea de redresor propriu zis,pt ca in forma originala mai contine o parte de "afisare" al curentului de incarcare cu un tub IN 9

 

Posted Image

http://i.imgur.com/7IyLMIp.png

Am postat ambele variante  pt a  avea un punct de plecare si o comparatie ca baza de discutie.

Pt cei interesati,pot da schema completa,dar ma indoiesc sa vrea cineva sa reproduca asa ceva.In primul rand ca asta presupune o infasurare in plus pe traf de 150V si un tub IN9 nu e chiar la indemana de gasit fata de restul componentelor.Am  dat de jucaria asta pe forum,la bazar,defecta,si m-a facut curios sa vad ce au gandit rusii acolo.In cel mai rau caz aveam sa folosesc traful si cutia,dar pana la urma l-am resuscitat si schema mi s-a parut usor de reprodus,fiind in principiu vorba de un redresor comandat,deci se elimina puntea redresoare dedicata si elementul serie de reglaj.Ca prima impresie,a fost ca scula are o schema stufoasa,caracteristic schemelor rusesti,dar extragand doar partea care intereseaza,am constatat ca nu e chiar asa cum pare,si de asta am decis s-o postez,poate vor fi doritori si mai ales posesori de un asemenea traf pe care sa-l foloseasca,numai ca pana la iarna cand isi vor da seama toti cei care nu au asa ceva ca le trebuie,mai este.Originalul are 140W,cu 2x18V in secundar(sarma de 1,6mm diametru)si inca o infasurare de 150V (sarma de 0,3mm) asa cum spuneam, cu care se alimenteaza acel VFD.Infasurarile simetrice nu sunt obligatorii,se poate folosi traf cu o singura infasurare de 18V si introducerea a inca doua diode redresoare in punte cu tiristorii.Ramane ca si la cealalta schema, la alegerea celui care va dori sa reproduca montajul.

Pe schema am notat echivalente la piesele rusesti,pt ca de regula cand le vad mi se increteste pielea...nu le-am indragit niciodata,chiar daca trebuie sa recunosc, proiectarea la ei a insemnat produse sanatoase/solide.

Link to comment
  • Replies 7
  • Created
  • Last Reply

Top Posters In This Topic

Am avut 4 sarbatoriti intro luna si am baut prima data de la revelion 2 pahare de vin, asa ca am o scuza daca spun o prostie:

CELE 2 scheme sant perfect identice, adica sant 2 variante ale aceluiasi principiu.

Adica un secundar de o anumita valoare care va da un curent in baterie limitat de rezistenta interna a trafului(primar + secundar) si rezistenta de limitare. Cand dorim o valoare mai mica modificam unghiul de conductie al tiristoarelor. Deci care ar fi diferenta? 2 tiristori in loc de o punte ar fi ceva, dar nu se compenseaza cu un bobinaj cu priza mediana in secundar?

Link to comment

Ca functioneaza pe acelasi principiu modificand unghiul de deschidere al unui tiristor sunt de acord,nu are nimeni pretentia ca a descoperit apa calda,dar ca sunt identice, ma pui pe ganduri...mai bine te lasi de bautura de tot,si in general de comentarii aiurea.Vezi de treburile tale,cauta alta ocupatie,am spus ca aici as dori liniste si eventual discutii cu cei interesati sa reproduca astfel de scheme...nu pari a fi printre ei. 

Link to comment

Si la schema ruseasca daca se alege convenabil R6,TUJ-ul va deschide tiristorii pana la o tensiune prestabilita pe iesire,la reglajul din R7.La probe chiar nu a crescut tensiunea peste 14,4V.Traductorul de curent avand doar 0,05 ohmi,are avantajul disiparii unei puteri mult mai mici decat la schema unde are valoarea de 0,33,insa are dezavantajul ca protectia va lucra doar la prag maxim si nu va putea fi cu prag diferit decat prin schimbarea valorii rezistentei de putere.Tensiunea mica ce se poate culege,nu permite selectare de valori diferite pt comanda lui T16.

Dar ce e mai bine cand e de unde alege...o schema simpla pe care doar am incercat-o.E viabila,simpla,insa cu regimul termic nu m-am impacat,mai ales peste 5A.Daca se incumeta careva s-o incerce,poate aduce imbunatatiri.E tot de inspiratie ruseasca.Eu am ramas fidel variantelor cu tiristor, pt ca am destule piese care oricum nu se mai pot face utile in alte scopuri.

http://i.imgur.com/elk00nE.png

Link to comment
  • 2 months later...

Va salut,

 

Cum recent am pus mana pe cateva cutii de prin anii '80 de la centrale telefonice si pe un OLT 208 defect, am vreo 5 trafo (sper eu ca-s functionale) si multe piese "socialiste romanesti" si doresc, nu din necesitate (bateria la logan-ul meu are 10 ani si inca duce), ci in scop autodidactic sa ma apuc de schema "X.11 redresor automat", sa incep usor sa adun piese, sa o construiesc si sa o inteleg pe deplin.

 

Pentru inceput:

 

1) ca sa aleg trafo, cat ar trebui minim sa scoata in secundar in gol ca sa acopar toate caderile de tensiune pe bateria incarcata la maxim si pe elementele serie? in schema scrie doar ceva de 14A, nu inteleg la ce se refera daca puntea e de doar 5A...

 

2) nu am vazut sa scrie pe niciunul, dar pot sa-mi fac o parere la cati amperi e bobinat secundarul daca masor grosimea firului cu sublerul? stiu ca in grosime intra si izolatia transparenta, dar cum era: 1mm patrat de cupru sectiune duce max 20A? sau asta era la aur, argint?

Link to comment

Ca recomandare,citeste cu atentie articolul din Tehnium nr 9/86,si daca nici atunci nu ai inteles ce e de facut,ce traf ai nevoie si ce piese se pot folosi,inseamna ca nu e vremea sa abordezi un asemenea proiect. 

Am avut rugamintea sa nu mai intervenim cu probleme din ABC-ul meseriei...pt asta sunt sectiuni dedicate,asa cum spuneam in prima postare.

Link to comment

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now



×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.Terms of Use si Guidelines