Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Imperechere tranzistoare pentru amplificator


Postări Recomandate

 Chiar nu glumesc . In niciun amplificator de-al meu n-am imperechiat niciun tranzistor niciodata. Le-am pus ce mi-a venit la mana. La primul AudiophileStarter am facut experimentul asta , i-am pus imperechiati la sange initial si dupa o luna i-am scos si am pus altii aruncati la gramada. Aparatul suna identic si masura la fel, un THD la 1khz la 50W in 8ohm parca, de circa 0,003%. Variatiile THD-ului cu un procent doua in plus mai apareau la ambele versiuni din cauza temperaturii si a superdiodei, dar fara a fi vreo legatura cu imperecherea tranzistorilor.

 

 In realitate schema mea cat si schema de aici, ambele avand acelasi principiu, sunt create sa minimizeze pe cat posibil diferentele de beta. Mai ales in etajul de intrare , unde conteaza de fapt aceasta imperechere. Rezistentele de degenerare, mai ales in cazul de fata unde sunt generoase, aproape ca anuleaza orice nevoie de imperechere sau cuplaj termic.Daca le-ai scoate intr-adevar discutia s-ar purta altfel dar pana atunci no problem. Evenutual doar la DC offset o sa vezi poate o valoare ceva mai mare, dar oricum, aproape ca pot sa pun pariu ca nu va fi mai mare de 10mV. Eu numai 2...3mV am avut intotdeauna.

 

 Poti sa experimentezi, tranzistorii de semnal nu sunt scumpi.

Link spre comentariu

Tocmai ptr a evita audiofilia, ce pleacă din piese nepotrivite cu schemele, s-au inventat trz dubli cu emitor comun, cu beta identic între ei şi între npn şi pnp ptr montajele gen diferenţiale şi/sau sursele lor, trz dubli cu baza comună. Deriva la ieşire cu astfel de piese e de ordinul mV fără alt reglaj.

..............

Referitor la deschiderea superdiodei, eu altceva am vrut să scriu şi poate că nu mi-a ieşit. Mai precis e modificarea tensiunilor de la pragul de superdiodă închisă pînă la deschisă maxim, tensiuni care nu cresc simetric la reglaj pe ambele ramuri la multe scheme asimetrice şi uneori şi la cele simetrice cînd sînt făcute cu picioarele.

Exemplu concret, pe o ramură la minim avem 0,100V Ube la trz final npn şi 0,300V la trz final pnp. E adevărat că la maxim se egalizează cît de cît, dar asta se poate întîmpla la curenţi de colectoare mari şi ampliful ajunge unul fierbinte. Este cazul amplifurilor japoneze cu reclama de ''clasă A'' şi derivate care de fapt mascau astfel folosirea din economie a tuturor pieselor dintr-un lot, fără excepţii. Nimic nu se arunca. Şi atunci beta era diferit la trz, nu e un fenomen recent de producţie.

La amplifurile simetrice reglajul pleacă de la valori mai echilibrate să zicem 0,1V cu 0,12V şi se poate ajunge la echilibru la curenţi mai mici de colector.

..............

Dudi, eu împerechez trz finali şi prefinali şi după mărimea ghicită a joncţiunilor interne. Degeaba ai acelaşi beta dacă unul din trz e făcătură şi are un cip de trz mai mic în interior. E în general problema celor care schimbă numai un trz defect din amplif cu ce găsesc la magazin mai ieftin.

Surprinzător, în ultimii ani, pnp-urile par mai solide decît npn-urile, în ciuda beta mai mare, la perechile complementare. Asta din ce am folosit eu.

Editat de zal
Link spre comentariu

Superdioda o data reglata pentru curentul de mers in gol dorit ( deci polarizarea preferata ), nu se mai inchide, nu are cum, ci ramane permanent deschisa la o tensiune constanta, cu variatiile de rigoare functie de temperatura senzorului, insa nu se inchide niciodata in functionare normala, nici emitorul comun si nici sursa de curent constant nu poate face asta, ci pot doar sa o "traga" cat mai aproape de ramura respectiva de alimentare. In timpul functionarii normale, superdioda "oscileaza" cu semnalul audio intre cele 2 ramuri de alimentare, si trage dupa ea si bazele/portile etajului final comandand astfel aparitia la iesire a semialternantei catre care ramura este superdioda in momentul respectiv ( pozitiva sau negativa ). Asta se intampla fix la fel atat la scheme simetrice cat si asimetrice, diferenta constant probabil in cat de mult se poate apropia de o anumita ramura la simetrica fata de asimetrica. Daca nu sunt diferente mari la jonctiunile BE intre NPN si PNP, si daca diferentialul isi face treaba de a mentine echilibrul corect, atunci impartirea deschiderii superdiodei se va face corect/simetric pe cele 2 ramuri indiferent ca schema este simetrica sau nu. Concluzionand, putem spune ca la un etaj final in clasa AB ca aici, imperecherea se face fix la fel si are fix aceleasi cerinte, fie ca este comandat de o schema simetrica fie asimetrica, e fix acelasi lucru, etajului final nu-i pasa ce are in fata, pentru el conteaza ca trebuie sa asigure pe rand cate o semialternanta catre sarcina si pentru asta cere comanda catre ramura respectiva, acuma ca asta se face cu un emitor comun catre ambele ramuri la simetrice, sau cu emitor comun la una si sursa de curent la cealalta, e fix acelasi lucru, comportamentul este acelasi.

Link spre comentariu

Tocmai ptr a evita audiofilia, ce pleacă din piese nepotrivite cu schemele, s-au inventat trz dubli cu emitor comun, cu beta identic între ei şi între npn şi pnp ptr montajele gen diferenţiale şi/sau sursele lor, trz dubli cu baza comună.

Imperecherea asta la sange este facuta pentru ca emitoarele celor doua tranzistoare nu mai pot fi degenerate. Un mare avantaj este ca amplificarea este cu mult mai mare fata de variantele degenerate, dandu-ti posibilitatea unei compensari mai variate si mai eficace, ai de unde sa tai amplificare.  Schema prezentata de Dudi este o schema deja considerata clasica in care constructorul este scutit de multe complicaciuni fara sa se sacrifice semnificativ din calitatea audio. Probabil si din acest motiv principiul ei de functionare este foarte raspandit, un fel de VW Golf in lumea auto.

Link spre comentariu

 Foarte corect si lucrul acesta...Mai intra in joc si slew-rate-ul un pic . Ma rog, lucrurile sunt stufoase si frumoase daca vorbim despre etajul de intrare la modul general , dar pentru schema de fatza grija imperecherii tranzistoarelor nu este esentiala, mai degraba secundara. Una peste alta un design chiar bun tinand cont si de simplitatea lui.

Link spre comentariu

Eu nu am gasit niciodata, dar niciodata 2 tranzistori de structuri diferite, PNP-NPN, cu acelasi beta la tranzistorii de semnal mic si curent mic, gen diferentiale.

Am gasit beta egal PNP-PNP si NPN-NPN, dar niciodata beta egal intre complementari, chiar si de la producatori diferiti, Sanyo, Fairchild,Toshiba, etc.

Exact cum au spus colegii pe aici, in cele mai multe cazuri, PNP are beta mai mare.

Oare acesta sa fie un aspect (general), pentru care, in secolul trecut erau preponderente schemale simple cu 2 PNP sau 2 NPN in diferential?

Iar cele care erau full simetrice si se respectau, aveau DC servo?

 

Ca finali (prefinali in cazul meu), cei mai apropiati in beta la testele de amplificare in curent la 20Vce si citiva amperi in colector (3-4A), pentru citeva secunde, au fost NJW1302 si NJW3281.

Link spre comentariu

Leco poti sa-mi spui cat iti arata tie beta la NJW3281/1302 si MJE1503X ? Si cum ai masurat, cu multimetru sau polarizat manual la un curent mai mare si masurat curentii de baza si colector ?

Mie imi da asa:

- finali: NPN=80 / PNP=130

- prefinali: NPN=100 / PNP=350

masurati cu multimetru.

Si e vorba de tranzistori originali luati de la Mouser (distribuitor direct OnSemi) nu chinezarii de pe Maica Domnului.

Editat de Dudikoff
Link spre comentariu

Dudi, beta cu aparatul masor doar la diferentiale si VAS, curentul de 1mA este ideal pentru diferentiale, chiar si pentru VAS (cit de cit).

 

La finali si prefinali, masor cum am mai spus 20Vcc stabilizati cu un curent de 10A, folosesc o rezistenta de sarcina care limiteaza pe la 5A curentul si rezistenta B-C element de masurat, ampermetrul serie imi arata un anumit curent.

 

Ii sortez dupa curent pe fiecare, rezistenta B-C fiind unica pentru toti, 100 ohmi, deci orice curent aratat depinde in mare parte de ce poate trz.

Link spre comentariu

 Probabil sunt din categorii diferite de beta. Au vreun sufix la coada ? Vreo litera ? In general eu n-am gasit diferente mai mari de 50% in cele mai proaste cazuri.  Daca totusi e adevarat ce ai masurat, atunci e clar ca trebuie sa iei masuri. Nu e cazul sa sortezi tranzistoarele daca e o diferenta de pana la 30% intre ele, asa cum ti-am spus si mai sus, dar daca e de 3X chiar nu stiu ce sa mai zic...nici chiar asa.

Link spre comentariu
Vizitator viobio

Mai depinde si din ce loturi de fabricatie le gasesti/nimeresti (adica mai tine si de noroc). In functie de asta, uneori npn-urile si pnp-urile au factorul beta ceva mai apropiat.

Sau cit de contrafacuti sunt tranzistorii.
Link spre comentariu

Alătură-te conversației

Poți posta acum și să te înregistrezi mai târziu. Dacă ai un cont, autentifică-te acum pentru a posta cu contul tău.
Notă: Postarea ta va necesita aprobare moderator înainte de a fi vizibilă.

Vizitator
Unfortunately, your content contains terms that we do not allow. Please edit your content to remove the highlighted words below.
Răspunde la acest subiect...

×   Alipit ca text avansat.   Restituie formatare

  Doar 75 emoji sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.

×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări