turcu_dan Posted April 16, 2015 Share Posted April 16, 2015 Salutare, momentan lucrez la constructia unui amplificator audio si m-am impotmolit la calculul rezistentei+condensatorului ce vin montate pe fiecare dioda in parte, mai precis a retelei sbubber. Poate cineva mai avansat si cu mai multa experienta stie o metoda de calcul a snubberu-lui. Pana acum am realizat cablajul redresare+filtrare insa din cate am auzit snuubber-ul trebuie adaptat pentru piesele care le detin, traf etc..... Schema dupa care m-am inspirat avea snubber-ul format dintr-o rez de 470R/0.5W+1nF630V. Multumesc anticipat. Link to comment
Marian Posted April 16, 2015 Share Posted April 16, 2015 Vorbim despre snubber pe diodele care redreseaza tensiunea de la un traf de retea? Daca da atunci nu vad pentru ce sa-ti bati capul cu calcule, aici lucrurile sunt mult mai relaxate decat la comutatie, pune doar condensator direct pe dioda, orice valoare intre 10n si 100n, e arhisuficient. Link to comment
turcu_dan Posted April 16, 2015 Author Share Posted April 16, 2015 Da, este vorba despre diodele care redreseaza tensiunea de la un traf de retea. Schema dupa care m-am luat avea si snubbere pe fiecare dioda redresoare. M-am gandit ca poate cineva stie cum se face un astfel de calcul........ in acest mod aveam schema completa. Link to comment
Marian Posted April 16, 2015 Share Posted April 16, 2015 Crede-ma, te complici prea mult pentru prea putin. Cate un simplu condensator pe fiecare dioda in plaja mentionata de mine mai sus, e destul pentru cam orice aplicatie. Link to comment
UDAR Posted April 16, 2015 Share Posted April 16, 2015 @turcu_dan Pentru un calcul ar trebui cunoscute toate elementele parazite din montaj : inductanța de scăpări a secundarului , capacitățile parazite ale transformatorului , rezistența secundarului , capacitatea diodei , parametrii de comutație ai diodei și poate și altele . Așa ceva se determină experimental chiar și la firme mari . Câte ceva poți citi aici : http://www.hagtech.com/pdf/snubber.pdf 1 Link to comment
turcu_dan Posted April 16, 2015 Author Share Posted April 16, 2015 (edited) Cred ca o sa ma opresc, e mult prea complicat si n-am scule pt masurat parametrii mentionati de @UDAR (inductanța de scăpări a secundarului , capacitățile parazite ale transformatorului) ........ o sa urmez sfatul lui @marian. Daca ar fi sa pun valorile din schema dupa care m-am luat, respectiv: 470R/0.5W+1nF630V, o sa fac mai mult rau? Mai bine fara ele? Edited April 16, 2015 by turcu_dan Link to comment
UDAR Posted April 16, 2015 Share Posted April 16, 2015 (edited) Imposibil de răspuns , mai ales fără schema cu pricina ... Oricum , așa la intuiție , 1nF mi se pare prea puțin și 470Ω prea mult. Dacă ne uităm și la puterea de 0.5W a rezistenței comparativ cu puterile ”comutate” de o diodă dintr-o sursă de alimentare a unui amplificator de putere care sunt de sute de W , pare că nu-și prea are rostul . Dacă nu cumva aceste valori neașteptate ( pentru mine ) au tocmai rolul de a atenua o componentă găsită experimental , rezultatul unor fenomene mai subtile și imposibil de anticipat doar după schemă. Personal aș recomanda aceeeași gamă de valori ca și Marian . Puținele teste pe care le-am făcut au evidențiat niște șpițuri de amplitudine nu prea mare - frecvența oscilației nu am putut s-o evidențiez - care erau imune la capacități de câțiva nF. E posibil (probabil ) însă ca frecvența să fi scăzut . Edited April 16, 2015 by UDAR Link to comment
turcu_dan Posted April 16, 2015 Author Share Posted April 16, 2015 Va multumesc pentru lamuriri si timpul acordat, o sa aplelez la varianta indicata mai sus, cu un C/dioda. Toate cele bune. Link to comment
ratza Posted April 16, 2015 Share Posted April 16, 2015 Îţi pot zice ce mi-a zis mie un inginer de la TI acum vreo două săptămîni, la un workshop legat de SMPS: - pui osciloscopul şi măsori frecvenţa de oscilaţie; - pui un condensator astfel încît frecvenţa respectivă să se înjumătăţească (prin tatonări); - pui o rezistenţă serie astfel încît amplitudinea să se reducă la jumătate. Cablajul e parte componentă a oricărui circuit. Cu cît frecvenţa oscilaţiilor din overshoot e mai mare, cu atît e mai bine proiectat cablajul. 2 Link to comment
turcu_dan Posted April 16, 2015 Author Share Posted April 16, 2015 Probabil ca metoda functioneaza, insa nu detin un osciloscop. Link to comment
turcu_dan Posted April 16, 2015 Author Share Posted April 16, 2015 @UDAR cam asa arata schema.... nu chiar stiu de ca am acea liniuta intre C5 si GND.... Link to comment
validae Posted April 16, 2015 Share Posted April 16, 2015 Mie cablajul ăla îmi pare mai mult estetic decât practic.... Link to comment
turcu_dan Posted April 16, 2015 Author Share Posted April 16, 2015 Cateva sfaturi ca sa fie si practic..... Link to comment
validae Posted April 16, 2015 Share Posted April 16, 2015 Realizează cât mai late posibil traseele parcurse de curenți mari (fără goluri estetice) și în felul acesta vei obține un cablaj ,,solid,, ce nu mai trebuie neapărat îngroșat suplimentar prin cositorire.Nu are rost să faci trasee așa de ,,aerisite,, la un redresor de putere, spațiile alea goale sunt inutile în acest caz Estetica e mai puțin importantă decât funcționalitatea cablajului.Nu va sta nimeni să-l ,,admire,, o dată montat în carcasă. Masa comună în cazul tău mi se pare mult prea subțire, eu aș fi făcut-o lată cât tot spațiul dintre pinii comuni ai condensatoarelor de filtraj....până la urmă tu decizi.... Link to comment
UDAR Posted April 17, 2015 Share Posted April 17, 2015 Eu nu prea pot să văd bine pe schema aia , dar nu găsesc snubber-ele cu pricina . Văd doar niște condensatori în paralel pe diode . Sau asta e după modificare ? În ce privește linia aia , cred că e o greșeală.... Link to comment
Recommended Posts
Create an account or sign in to comment
You need to be a member in order to leave a comment
Create an account
Sign up for a new account in our community. It's easy!
Register a new accountSign in
Already have an account? Sign in here.
Sign In Now