Jump to content
ELFORUM - Forumul electronistilor
feri.visky

O noua provocare...

Recommended Posts

Buna seara,

.................

De ex modelul asta din stanga post-233153-0-80351000-1494758301_thumb. se poate reproduce si pe strung............

 

Multumesc dlui doru3160 pentru sugestie. Cred ca m-am prins cum se poate face profilul butoanelor pe strung. Se strunjesc canale la distanta egala pe Circumferinta ceea ce este facil. Mult mai dificil este trasarea canalelor paralele pe axul butonului. Am facut ceva asemanator cind mi-am facut roata gradata la sania portcutit de la strung.

 

Pentru teste pe strung poate cineva sa posteze o schita cotata sau fac eu o schita. Stiu de cand lucram in Electromagnetica Bucuresti ca aceste butoane au obligatoriu un miez de alama care imbraca axul comutatorului. Acest miez cilindric dupa ce era prelucrat pe masinile unelte, era trimis in sectia de mase plastice, unde era introdus in matrita si injectat cu materialul isolator. Ebonita de obicei.

 

Cu stima

Edited by AFCtin
Link to comment
Share on other sites

Bună seara domnilor,

§ 11

(Iarăşi) Despre butoane şi ebonită

Cer iertare dacă vă răspund în text fără să-l citez pe fiecare în parte. La post-ul trecut (deşi m-am luptat vitejeşte cu el, tot m-a învins...) mi-am dat seama că soft-ul forumului nu permite citarea a mai mult de doi corespondenţi deodată.

Din răspunsurile dumneavoastră cred că am înţeles că:

Domnul Untold propune un filet pe dreapta pentru canalele pe circumferinţă peste care se suprapune randalinara pentru canalele pe generatoare.

Domnul doru3160 propune strunjirea „normală” a canalelor pe circumferinţă şi strunjirea doar prin translarea saniei a canalelor pe generatoare. (Se poate transla mecanic sania fără ca universalul să se învîrtă?) Deasemenea domnia-sa susţine că randalinarea poate produce în cel mai bun caz o piesă cu aspect necorespunzător şi că frezarea este operaţia cea mai potrivită pentru ce ne trebuie nouă. (Aveţi cumva pe cineva cu freză?)

Domnul GEO 53 BN propune un multi-filet pe dreapta peste care se suprapune un multi-filet pe stînga.

Domnul AFCtin a înţeles metoda propusă de domnul doru3160 şi îşi aduce aminte să fi făcut ceva asemănător. (Deci se pare că sania se poate transla mecanic cu universalul fixat.)

Mărturisesc că sînt fascinat de ingeniozitatea metodelor expuse, şi aş îndrăzni să vă propun să le încercăm: Cînd vom şti cu precizie dimensiunile, şi dacă ne hotărîm să folosim butoane strunjite din ebonită şi nu turnate din polimeri, va trebui să achiziţionăm oricum două bare rotunde de ebonită lungi de 125 cm (căci mai scurte nu vînd). Aceste bare se pot tăia şi împărţi la cei care îndrăznesc să pună în practică metodele sugerate. Presupunînd că împărţim barele la 4 sau 5 (dacă apare vre-o freză), cred că se pot obţine comod cîte trei butoane înalte (să zicem) de 3-4 cm dintr-o bucată de 25 cm de ebonită.

Domnule Visky (mă scuzaţi că vă răspund la urmă) vă mulţumesc pentru schiţa postată, pe care la rîndul meu am trimis-o imediat mai departe corespondenţilor externi cu speranţa de a le facilita/grăbi răspunsurile. Spun „corespondenţi" (la plural) deoarece între timp a mai răspuns la apelul meu şi domnul Alan Larsen (USA) care întreabă politicos dar prudent cu ce ne poate ajuta. (Dar încă n-a sosit nimic concret...)

 

Cu mult respect

Pitagora Schorsch

Edited by Enulescul
Link to comment
Share on other sites

 

Bună seara domnilor,

§ 11

..................

Domnul AFCtin a înţeles metoda propusă de domnul doru3160 şi îşi aduce aminte să fi făcut ceva asemănător. (Deci se pare că sania se poate transla mecanic cu universalul fixat.)

Mărturisesc că sînt fascinat de ingeniozitatea metodelor expuse, şi aş îndrăzni să vă propun să le încercăm: .................

 

Cu mult respect

Pitagora Schorsch

 

Buna seara tuturor,

 

Va rog mult amanati putin achizitia materialului pt butoane deoarece:

 

1 Butoanele trebuie sa fuctioneze nu numai sa aiba un rol decorativ.

 

2Miezul de alama al butoanelor, fabticate in tara, au niste canale pe circumferinta si pe generatoare practicate pentru a evita ca butonul de izolator turnat peste miezul de alama sa alunece peste acesta . De aceea se pare ca nu putem evita procedeul de turnare a unui polimer peste miezul de alama. Revin cu o schita de miez pentru Butoane (aleg eu nise cote pentru un ax de 6mm diametru).

 

3Pot fabrica cateva miezuri de proba. Cine ne poate ajuta cu turnarea unor butoane de porba?. N-avem sanse sa comandam o matrita pentru astfel de butoane atipice deoarece costa enorm si nu renteaza investitia. Eventual incercam sa turman polimeri peste un miez de alama in forma cilindrica, neteda la exterior si apoi sa incercam sa prelucram polimerul la exterior prin strunjire fresare pilire, etc ca sa-i dam forma ceruta de proiect.

 

 

PS Pana apuc sa inteb specialistii din Electroimagnetica, care au experienta vasta cu astfel de materiale, va rog sa considerati ca materialul numit de mine Ebonita este de fapt masa plastica numita generic Bachelita.(Bachelita=lac de bachelita si materiale de adaus intoduse in matrita si supuse unui proces de polimerizare la cald).

 

Ce pereche de casti cautem pentru aparat?

ipedanta in ohmi?

perioada de fabricatie?

 

Cordoanele de legatura casti-aparat au o constructie speciala pentru a fi foarte moi dar nu cred ca mai gasim fire izolate cu cauciuc pentru "curenti slabi". In domeniul audio de calitate se mai gasesc astfel de cordoane care seamana cel putin la exterior cu cele folosite acum 100 ani. Culoarea cordoanelor presupun ca este negru.

 

Ce tip de stecher de conectare or fi avut castile originale?

 

Cei doi comutatori cu plot-uri au sau nu dispozitiv de sacadare?

Cu stima,

 

 

Edited by AFCtin
Link to comment
Share on other sites

De aceea se pare ca nu putem evita procedeul de turnare a unui polimer peste miezul de alama.

 

Miezul din alama se poate executa la cote(chiar un pic lejer),dupa care se poate fixa in interiorul butonului din ebonita cu rasina epoxi,deci se poate evita turnarea.Nu odata la aparatele mele,am strunjit interiorul deteriorat,am confectionat altul si l-am fixat cu poxipol in butonul vechi.

Link to comment
Share on other sites

 

Miezul din alama se poate executa la cote(chiar un pic lejer),dupa care se poate fixa in interiorul butonului din ebonita cu rasina epoxi,deci se poate evita turnarea.Nu odata la aparatele mele,am strunjit interiorul deteriorat,am confectionat altul si l-am fixat cu poxipol in butonul vechi.

 

Buna seara,

 

OK puteti propune si posta o schita de miez sa fac unul de test?

 

La comutatoarele cu ploturi daca acestea au dispozitiv de sacadare o s fie problema cu miezurile lipite dar putem inerca caci replica noastra nu va trebui sa mearga pe front. :rade:

 

Cu stima,

Edited by AFCtin
Link to comment
Share on other sites

Metode sunt...eu ma refeream aici la butoanele pt potentiometre sau cu actionare lejera.La cele cu sistem de sacadare,se poate da filet exterior la piesa din alama,se fileteaza si piesa din ebonita la interior si se obtine o imbinare prin infiletare.Singura grija va fi sa se blocheze rotirea,si asta e mai usor la cate solutii de blocare se gasesc pe piata.

Link to comment
Share on other sites

....................La cele cu sistem de sacadare,se poate da filet exterior la piesa din alama,se fileteaza si piesa din ebonita la interior si se obtine o imbinare prin infiletare.Singura grija va fi sa se blocheze rotirea,si asta e mai usor la cate solutii de blocare se gasesc pe piata..............

Buna seara domnule doru3160,

 

Buna ideea cu filetele in buton si miez, nu m-am gandit la o asstfel de idee. Pentru blocarea butonului pe ax propun sa o facem cu gaura filetata (sau doua gauri filetate la 90 grade) in buton si miez si stift filetat cu gaura imbus. Se gasesc cu M4 si diferite lungimi sub denumirea de "surub de clanta" la un magazin langa mine si sunt foarte accesibile ca pret.

 

 

Hadeti sa incercam un prototip de buton. Ce spuneti?

 

Cu stima

Edited by AFCtin
Link to comment
Share on other sites

Pana nu se decid cotele de executie,parca nu are rost.

 

Buna seara domnule doru3160,

 

Aveti drepatate dar un buton "prototip" nu va fi o avere. Avem ocazia sa vedem ce solutie e cea mai buna.

 

Astept sa se decida cotele.

:multumesc

 

Cu stima

Link to comment
Share on other sites

Bună ziua domnilor,

Văzînd cum evoluează discuţia dumneavoastră m-am gîndit să postez cîteva considerente istorico tehnice care sper să vă fie de folos:

§ 12

Cîteva repere istorico-tehnice

Despre primele comutatoare cu ploturi

La începuturile radiotehnicii comutatoarele cu ploturi („împrumutate” de fapt din electrotehnică) erau de factură (am zice astăzi) destul de primitivă. Am selecţionat din lăzile mele de vechituri două tipuri de comutatoare care (cred eu) ar fi putut să echipeze galena pe care dorim să o replicăm:

Comutator cu ploturi de tip 1 (mai simplu)

post-233153-0-10615500-1494937749_thumb.jpg

1 = Piuliţă de capăt; 2 = Resort; 3 = Lagăr cu flanşă şi gît filetat; 4 = Flanşă; 5 şi 6 = Piuliţe pe gîtul lagărului 7 = Ax lung filetat; 8 şi 9 = Piuliţe de fixare a limbii de contact; 10 = Limba de contact: 11 = Buton de ebonită; 12 = Filet interior în ebonită.

Axul (7) este o bară lungă Ф 4 filetată 0,75 (nu ca astăzi M4 X 0,7) care devine solidar cu butonul (11) odată înşurubat, piuliţele şi limba de contact (8, 9, şi 10) şi piuliţa de capăt (1), şi pe care este introdus resortul (2). Axul (7) se roteşte cu foarte puţin joc în lagărul cu flanşă şi gît filetat (3). Gîtul lagărului trece prin placa de montaj care vine prinsă între flanşa 4 şi piuliţa 5. Lagărul nu se roteşte = este solidar cu placa de montaj. Între piuliţele 5 şi 6 se prinde sîrma de contact la cursor. La acest tip de comutatoare, resortul este vizibil cînd privim placa de montaj dinspre conexiuni.

 

Comutator cu ploturi de tip 2 (mai complicat)

post-233153-0-54761200-1494937760_thumb.jpg

1 = Ax filetat cu flanşă la mijloc; 2 = Flanşa; 3= Limba de contact; 4 = „Gît” cu filet exterior; 5 = Resort; 6 = Piuliţă pe ax blocată cu cositor; 7 = Filet interior în ebonită; 8 = Buton; 9 şi 10 = Piuliţe pe ax.

Axul (1) este solidar cu flanşa (2) şi piuliţa de capăt (6) care fixează resortul (5) tras pe ax. Resortul vine în interiorul butonului şi se sprijină pe gîtul filetat (4). Gîtul filetat pe care se înşurubează butonul(8) devenind solidar cu el şi mai este solidar doar cu limba de contact (3) care se roteşte cu foarte puţin joc pe flanşa (2). Axul (1) se introduce în placa de montaj care vine între flanşa 2 şi piuliţa 9. Sîrma de contact la cursor se prinde pe ax cu piuliţa 10. Aici axul nu se roteşte = este solidar cu placa. Ansamblul care se roteşte este format din limba de contact (3) gîtul filetat (4) şi bineînţeles butonul (8) înşurubat pe gîtul filetat. La acest tip de comutatoare, resortul nu este vizibil cînd privim placa de montaj dinspre conexiuni. (El este ascuns în buton.)

 

Pe cele cîteva fotografii dinspre conexiuni ale plăcii de montaj pe care le-am văzut pînă acuma în internet, n-am prea putut să identific resorturi la capetele axelor comutatoarelor şi mai există cîteva argumrente care pledează pentru comutatorul de tip 2. Singurul argument contra ar fi diametrul butonului: Butonul comutatorului de tip 2 din colecţia mea are un diametru de 21 mm (deci loc destul înăuntru să ascundă resortul şi celelalte piese) pe cînd diametrul (estimat din ochi) al butonul comutatorului din poze ar fi cam 15 mm.

Dacă tot vorbim de butoane, pentru informaţia dumneavoastră, şi ca să nu credeţi că comutatoarele de tip 1 pot să aibă numai un singur fel de butoane, postez mai jos extrase cu şi despre butoane din cataloage vechi:

post-233153-0-40705900-1494937773_thumb.jpg

Extras din catalogul Montgomery Ward & Co. (U.S.A.) 1924

post-233153-0-48734600-1494937815_thumb.jpg

Extras din catalogul Gody (Franţa) 1926

 

Tot în catalogul Gody (Franţa) 1926 am găsit (pe lîngă un alt soi de buton de comutator) şi elemente metalice de comutator (ploturi şi tije limitatoare de cursă):

post-233153-0-39224000-1494937828_thumb.jpg

 

Veţi observa că filetele la tijele Ф 3 sînt cu pas de 0,6 (nu ca astăzi M3 X 0,5) şi de aceea am întotdeauna bătaie de cap cînd repar vre-un aparat vechi şi lipseşte o piuliţă.

De aceea îndrăznesc să propun să nu împingem replicarea pînă la pasul filetelor şi să folosim cuminţi filetele uzuale din zilele noastre: M4 X 0,7 şi M3 X 0,5.

 

Despre mecanismul de sacadare

Primele comutatoare cu ploturi erau cu ploturi aparente şi nu aveau nevoie de mecanism de sacadare. Controlul contactului limbii cursorului cu fiecare plot se făcea cu ochiul liber. Abia la apariţia comutatoarelor cu ploturi în interior a apărut necesitatea, şi în consecinţă a fost inventat şi folosit mecanismul de sacadare.

 

Despre ebonită şi bachelită

Ebonita a fost inventată şi patentată în 1844. Ea se produce din cauciuc natural, sulf şi ulei de in. Înainte şi în timpul primului război mondial ţările cu un vast imperiu colonial puteau obţine materiile prime la preţuri derizorii şi aveau deja organizate largi capacităţi industriale de producţie a ebonitei.

Bachelita a fost inventată în 1907 şi patentată în 1909. Ea se produce din fenol şi formaldehidă – fiind una dintre primele materii plastice făcută din componente de sinteză. (Nu necesită materii prime naturale ca ebonita.) Leo Baekeland (inventatorul) a încercat pe lîngă comercializarea bachelitei în S.U.A. să o propună şi europenilor. A găsit un oarecare interes în Germania (care nu avea un mare imperiu colonial) dar afacerea s-a înpotmolit prin 1910 în amănunte birocratice legate de patente şi litigii. Apoi a izbucnit războiul. Practic nu putem vorbi despre o producţie serioasă de bachelită pe continentul european pînă după război şi mai ales pînă după 1927 (cînd a expirat patentul lui Leo Baekeland)

De aceea nu cred că la un aparat fabricat în Franţa în timpul războiului (1915) se pot găsi componente de bachelită.

 

Despre fazele proiectului

Faza 1: Aflarea dimensiunilor aparatului de replicat şi cristalizarea echipei participante.

Faza 2: Întocmirea planurilor şi schiţelor de execuţie, estimarea necesarului de materii prime şi procurarea lor.

Faza 3: Repartizarea operaţiilor, schiţelor de execuţie şi materiilor prime membrilor echipei participante.

Pe urmă mai vedem noi.

Deocamdată ne aflăm (foarte) la începutul fazei 1

 

Cu mult respect

Pitagora Schorsch

Edited by Enulescul
Link to comment
Share on other sites

Căutăm specialişti în proiectare 2D-3D, pentru a veni în ajutorul proiectului nostru, important pentru patrimoniul industrial autohton, în proiectul A/A1, pentru replicarea receptorului radio de artilerie care a funcţionat în armata română în primul război mondial...

Link to comment
Share on other sites

Bună seara domnilor,

 

§ 13

Al doilea set de dimensiuni (în ţoli – sau mă rog „inches”)

La apelul meu de acum vre-o zece zile în care ceream sprijin pentru obţinerea dimensiunilor de bază ale aparatului original în scopul proiectării replicii, domnul Alan Larsen (SUA) mi-a răspuns mai întîi prudent, să întrebe cam ce dimensiuni ne-ar trebui, i-am trimis schiţa pentru cote postată de domnul Visky şi am primit astă-seară următoarele două imagini:

Dimensiunile cutiei aparatului şi grosimea pereţilor de lemn:

post-233153-0-78100800-1495398981_thumb.jpg

 

Dimensiunile plăcii, diametrele butoanelor, bornelor şi ploturilor etc:

post-233153-0-85430100-1495398999_thumb.jpg

Această evoluţie ne apropie binişor de sfîrşitul primei faze a proiectului. Bineînţeles (eu fiind optimist) mai aştept şi de la domnul Ferran Planas Villanova (E) căruia i-am trimis deîndată şi imaginile de mai sus (bineînţeles ştergînd cifrele), cu rugămintea să completeze domnia-sa dimensiunile.

Deja comparînd cifrele domnului Alan Larsen cu primul set de dimensiuni, avem certitudinea că cel puţin caseta este corect măsurată.

Sosirea acestui al doilea set de dimensiuni este un nou argument în favoarea apelului lansat de domnul Visky pe care îmi permit să îl reiau:

 

Relansez apelul pentru specialiştii în proiectare 2D – 3D care doresc să participe la proiectul asociaţiei „Pro Radio Antic” de realizare a unei replici a receptorului cu galenă „A/A1” din dotarea Armatei Române în primul război mondial.

 

Cu mult respect

Pitagora Schorsch

Link to comment
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.
Note: Your post will require moderator approval before it will be visible.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.



×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.Terms of Use si Guidelines