Jump to content
ELFORUM - Forumul electronistilor
feri.visky

O noua provocare...

Recommended Posts

Bună seara domnilor,

nu am avut asa ceva in acea cantitate de butoane , care s-a vandut, am incercat sa dau acea cantitate de 2,4 kg la un pret infim dar userii au insistat sa le pun poze cu fiecare buton sau categorie in parte ceea ce era o munca imensa si am renuntat :rade: . Daca gasesc acele butoane va anunt aici.

Respectele mele domnule Terry34

Vă mulţumim pentru răspunsul prompt şi pentru faptul că ne aveţi în vedere dacă se întîmplă să vă cadă în mînă butoanele care ne trebuie.

§ 7

Obţinerea dimensiunilor prin corespondenţă

În RMorg am reuşit să identific pînă acum patru modele de aparat „A/A1” fabricate de firmele: Bardon, C.G.R., Gaumont, şi S.I.T. Posibilii posesori ai acestor aparate sînt domnii: William Fague (CH), Alan Larsen (USA), Ferran Planas Villanova (E),şi Bernd P. Kiek (D).

Le-am scris fiecăruia (aproape) pe limba lui (spaniolului i-am scris în engleză-franceză căci spre ruşinea mea nu ştiu spaniola) un text care pe româneşte sună cam aşa:

 

[Titlul]Puteţi să ne ajutaţi?

Bună dimineaţa domnule [numele fiecăruia]

Asociaţia colecţionarilor de aparate vechi de radio „Pro Radio Antic” (România) a decis să construiască o replică/copie a receptorului militar cu galenă „A” sau „A1” pentru a sărbători în 2018 centenarul sfîrşitului primului război mondial. Aparatul (furnizat de către Franţa) a făcut parte din echipamentul de transmisiuni militare al Armatei Române în timpul războiului, dar se pare că în România de astăzi nu mai există nici un singur exemplar. Replica/copia este destinată expunerii la diversele manifestări aniversare cu marcajul explicit de copie/replică şi nu de aparat original.

Pentru a replica acest aparat avem nevoie de dimensiunile cutiei, ale plăcii de montaj, ale butoanelor şi ale pieselor din interior.

Vă rugăm, puteţi să ne ajutaţi să obţinem aceste dimensiuni? (Am înţeles că un asemenea aparat face parte din colecţia dumneavoastră.)

Cu mult respect,

Pitagora Schorsch

 

M-am trezit azi-după masă cu un răspuns (din cîte am înţeles eu) pozitiv de la domnul Villanova care sună cam aşa (textul original în franceză):

 

Bonjour,

Je suppose qu'ils ont obtenu des photos de la pièce à travers RADIO MUSEUM.

Il n'y a pas de problème. Je vais les photos de l'intérieur de la pièce. Dans les quelques jours, je vous enverrai. Cette pièce est extraordinaire. Il y a très peu qui sont tout à fait tout. Nous devons mettre l'accent sur la maison de DUCRETET relais.

Salutation,

Ferran PLANAS

 

Mărturisesc în faţa colectivului (şi-mi fac o autocritică aspră-tovărăşească) că nu prea înţeleg chiar totul din franceza spaniolului. Deja cred că am făcut o gafă adresînd e-mail-ul iniţial „M. Villanova”. După cum văd el semnează Ferran PLANAS şi convenţia din RMorg este să se scrie numele de familie cu majuscule tocmai pentru a evita asemenea boacăne. De aceea înainte să-i răspund că nu-i înţeleg franceza şi implicit să-i rănesc (a doua oară) mîndria lui de spaniol, m-am gîndit la două soluţii:

1) Există cineva printre dumneavoastră care stăpîneşte bine spaniola (dar bine de tot!) de preferinţă cu cont la RMorg, care se pricepe cît de cît la schiţe/planuri/dimensiuni şi care ar fi dispus să preia (în numele asociaţiei) comunicarea cu domnul Ferran Planas Villanova ?

2) Există deja sau se pot face urgent schiţe tehnice ale aparatului ca să i le trimit domnului Ferran Planas Villanova şi să-l rog să completeze cotele pe schiţe? (Mi-aduc aminte că la replicarea „Titus” domnul Marlowe mi-a trimis nişte schiţe, şi eu avînd obiectul, am măsurat, am trecut cotele pe schiţe şi am trimis schiţele bine-mersi înapoi.)

M-aş bucura să am un răspuns de la dumneavoastră înainte de a primi următoarea corespondenţă cu poze (sper – dacă l-am înţeles bine - în cîteva zile) de la domnul Ferran Planas Villanova.

Cu mult respect

Pitagora Schorsch

Link to comment
Share on other sites

 

......................Aparatul ce se doreşte replicat conţine trei astfel de „butoane” care constituie partea mobilă a celor trei comutatoare.

Partea fixă a comutatoarelor o constituie unsprezece contacte de bronz/malleichort/alamă înfipte în arc de cerc în placa de montaj. Cinci pentru comutatorul inductanţei primare, patru pentru comutatorul inductanţei secundare şi două pentru comutatorul „Sintonizat/Aperiodic”

attachicon.gifContacte comutator.jpg

 

Cu această ocazie doresc să lansez un apel general pentru toţi cei care ar putea să posede sau să fabrice astfel de butoane/contacte de comutator şi sînt dispuşi să le doneze asociaţiei Pro Radio Antic pentru realizarea proiectului.

Cu mult respect

Pitagora Schorsch

 

Buna seara,

 

Un desen cotat cu comutatorul cu 11 pozitii puteti sa-mi dati?

Alama se mai gaseste, placa de pertinax pe care sunt montate ploturile comutatorului ar putea fi inlocuita cu textolit? Lamelele comutatorului pot fi facute una de alama si una de presiune din otel arc daca nu gasim tabla de bronz cum cred ca este la comutatorul original?

 

Dupa ce primesc desenul pot spune daca pot face comutatorul sau nu.

 

Astept PM sa va dau adresa de e-mail pentru a putea primi desenul comutatorului

 

Cu stima

 

AFCtin

Edited by AFCtin
Link to comment
Share on other sites

Bună ziua domnilor,

Buna seara, Un desen cotat cu comutatorul cu 11 pozitii puteti sa-mi dati? Alama se mai gaseste, placa de pertinax pe care sunt montate ploturile comutatorului ar putea fi inlocuita cu textolit? Lamelele comutatorului pot fi facute una de alama si una de presiune din otel arc daca nu gasim tabla de bronz cum cred ca este la comutatorul original? Dupa ce primesc desenul pot spune daca pot face comutatorul sau nu. Astept PM sa va dau adresa de e-mail pentru a putea primi desenul comutatorului. Cu stima, AFCtin

Respectele mele domnule AFCtin

Vă mulţumim, şi reţinem cu bucurie dorinţa dumneavoastră de implicare în proiect.

§ 8

Comutatoare şi butoane

Trebuie să-mi cer scuze că nu am explicat mai bine care sînt datele de bază:

Poza cu plăcuţa mică (care nu este din pertinax cum vi s-a părut dumneavoastră ci din ebonită) provine de la un comutator cu 11 contacte găsit de mine în lăzile de piese disparate şi nu are legătură directă cu aparatul care se doreşte replicat decît poate ca mostră/ exemplu de cum se făceau pe atunci comutatoarele cu contacte aparente:

post-233153-0-02901300-1494589542_thumb.jpg

Cursorul/butonul provine de la un alt comutator (se vede că are limba prea lungă pentru cercul mic pe care sînt înfipte contactele) dar le-am pus împreună doar ca să ilustrez ideea.

 

În aparatul care se doreşte replicat sînt trei comutatoare:

post-233153-0-23506500-1494589565_thumb.jpg

Primul cu 5 contacte, al doilea cu 4 contacte şi al treilea cu 2 contacte. Atît contactele cît şi cursoarele se execută la strung ca piese separate şi se înfig în placa (unică) de montaj făcută din ebonită groasă de 6 – 8 mm.

Placa de montaj nu există încă dar dacă cunoaşteţi pe cineva care poate livra ebonită în plăci groase, nu ezitaţi să ne daţi de ştire.

Pentru un strungar priceput, contactele în sine, pinii de oprire, axul filetat şi bucşa-lagăr a cursoarelor şi chiar limba, toate din alamă, n-ar trebui să constituie o problemă, (şi după cum bine spuneţi alamă se mai găseşte) iar contactul elastic se face (tradiţional) din bronz fosforos (tombac) din care pot să procur eu. (Se găseşte la Conrad)

 

Rămîne stabilit: de îndată ce avem cotele precise, vă vom trimite schiţe cu cote pentru piesele de alamă şi dacă este nevoie mostrele de contacte şi cursor ca să le pipăiţi şi să le cunoaşteţi mai bine.(Mostrele am să le vreau înapoi.)

Partea delicată de strungărie ar fi însă butonul/butoanele din ebonită:

post-233153-0-11376000-1494589578_thumb.jpg

Puteţi/ştiţi să strunjiţi ebonită? Dar să randalinaţi? (După cum se observă din poze partea cilindrică superioară a butonului este randalinată.

Dacă vom găsi un furnizor serios de ebonită mai mult ca sigur vom putea să obţinem şi bare cilindrice. Dacă nu, vom căuta ebonită pe la recuperări. (Mi-aduc aminte că la proiectul trecut domnul Harfă a făcut minuni din măciulii de ebonită de la schimbătoarele de viteză de camion.)

Dacă ştiţi/puteţi să strunjiţi ebonită şi avem materialul adecvat, vor trebui strunjite şi butoanele mari:

post-233153-0-20614200-1494589590_thumb.jpg

Deocamdată încă nu ştim precis cum anume sînt făcute şi nici ce dimensiuni au dar sperăm să aflăm.

 

Cu această ocazie doresc să lansez un apel general pentru toţi cei care ar putea să posede plăci groase sau bare de ebonită sau obiecte masive de ebonită de la recuperări şi sînt dispuşi să le doneze asociaţiei Pro Radio Antic pentru realizarea proiectului.

 

Cu mult respect

Pitagora Schorsch

 

Edited by Enulescul
Link to comment
Share on other sites

Buna seara,

 

Piesele de alama nu sunt o problema pentru mine desi sunt ucenic strungar. Partea cu operatia de randalinare n-o stapanesc.

Putem incerca sa punem mai intai piesele pe o bucata de pertinax si cand gasim ebonita le transferam pe un panou de ebonita.

 

o mica explicatie:

 

Ebonita = lac de bachelita cu material de adaus (talc etc)

Pertinax= lac de bachelita cu straturi de hartie

Textolit= lac de bachelita cu straturi de panza

 

toate cele trei material au culoare asemanatoare

 

 

 

Important este sa avem modelul dupa care sa intocmim desenele de executie a pieselor.

 

Cu stima

Edited by AFCtin
Link to comment
Share on other sites

Bună dimineaţa domnilor,

Buna seara, Piesele de alama nu sunt o problema pentru mine desi sunt ucenic strungar. Partea cu operatia de randalinare n-o stapanesc.

Putem incerca sa punem mai intai piesele pe o bucata de pertinax si cand gasim ebonita le transferam pe un panou de ebonita. o mica explicatie:

Ebonita = lac de bachelita cu material de adaus (talc etc)

Pertinax= lac de bachelita cu straturi de hartie

Textolit= lac de bachelita cu straturi de panza

toate cele trei material au culoare asemanatoare.Important este sa avem modelul dupa care sa intocmim desenele de executie a pieselor. Cu stima,

Respectele mele domnule AFCtin

Vă mulţumim, şi cît priveşte piesele de alamă rămînem înţeleşi. Păcat că nu stăpîniţi randalinarea (eu ştiu probabil şi mai puţin decît dumneavoastră căci sînt electronist). Dacă însă vă pasionează vechile receptoare ar fi util s-o învăţaţi. (Mai toate vechile borne şi butoane sînt randalinate.)

Definiţia pe care o daţi dumneavoastră ebonitei nu prea se potriveşte cu ce am învăţat eu la şcoală (e drept mai demult) şi nici cu definiţia din Wikipedia:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ebonit%C4%83

Pertinaxul şi textolitul le-aţi definit (după părerea mea) bine.

§ 9

Primul set de dimensiuni (cam neclare)

Căutînd şi alte aparate de tip „A/A1” şi alţi posibili posesori (decît cele/cei din Radio Museum), în speranţa că se vor dovedi care mai de care mai dornici să ne ofere ajutorul, am dat în banca de date franceză „La Grande Livre de la TSF” (care se cheamă mai nou „DOCTSF”) de un singur aparat, care se dovedeşte a fi exemplarul vînat fără succes de „Pro Radio Antic” în februarie 2015. Aveţi aici link-ul către exemplarul din banca de date franceză:

https://www.doctsf.com/grandlivre/fiche.php?ref=14099&variante=1&afficher_photos=0

şi aici cel către postul domnului Visky care anunţă insuccesul tranzacţiei şi lanseză chemarea la replicare:

http://www.elforum.info/topic/100264-o-noua-provocare/?do=findComment&comment=1122920

Comparînd cele două seturi de poze veţi constata că sînt identice – deci este vorba de acelaş exemplar.

Cei care nu doresc să împingă comparaţia mai departe sînt rugaţi să sară peste aliniatul următor.

Cei care însă doresc să o împingă, pot compara pozele din link-urile de mai sus cu cele din link-urile de mai jos (din Radio Museum):

Bardon: http://www.radiomuseum.org/r/bardon_recepteur_radiotelegraphique_type_a1_military.html

C.G.R: http://www.radiomuseum.org/r/cgr_recepteur_radiotelegraphique_type_a1_military.html

Gaumont: http://www.radiomuseum.org/r/gaumont_recepteur_radiotelegraph.html

S.I.T.: http://www.radiomuseum.org/r/socindtele_recepteur_radiotelegraph.html

Este uşor de văzut că la aparatul ce nu a putut fi cumpărat în 2015 bucşelede cască originale au fost demontate şi înlocuite cu nişte bucşe telefonice Ф 4 de factură (mult) mai modernă – modificare brutală şi regretabilă. Deasemenea şi alte fire de conexiune din interior au fost înlocuite cu fire moderne izolate cu plastic. Pe deasupra în fişa aparatului la „comentarii” mai scrie (pe franţuzeşte): stare mediocră, bobina fixă parţial arsă. Cu alte cuvinte, celor care au donat în 2015 bani pentru achiziţie n-ar trebui să le pară deloc rău că nu s-a cumpărat.

 

Să trecem însă la ce ne interesează acum:

post-233153-0-25330100-1494667639_thumb.jpg

Din fişa aparatului din banca de date franceză am încadrat cu chenar roşu dimensiunile şi greutatea. Deci:

 

L (longueur/lungime) = 32

H (hauteur/înălţime) = 21

P (profondeur/adîncime-lăţime)= 22

Poids (greutate) = 4,8

Nu pot să cred că este vorba de milimetri (cum scrie acolo) iar greutatea presupun că este dată în kilograme. Înclin deci să cred că dimensiunile sînt în centimetri şi reprezintă valiza închisă, dar cum am spus şi în titlu, e cam neclar.

Aştept în continuare răspunsurile membrilor RMorg cărora le-am scris.

Cu mult respect

Pitagora Schorsch

Link to comment
Share on other sites

Daca ce se vede in poze este ebonita pot sa contribui cu cantitatea necesara .Arputea fi o problema grosimea care este de aproximativ 3 mm.S-ar putea folosi 2 sau 3 placi suprapuse si lipite intre ele.

post-202543-0-20183400-1494683326_thumb.jpg

post-202543-0-81616000-1494683344_thumb.jpg

post-202543-0-62429400-1494683391_thumb.jpg

Link to comment
Share on other sites

Referitor la butoanele de ebonită: se fac printr-un procedeu de presare la cald al unui amestec, în matriţe metalice încălzite. Există posibilitatea replicării lor conform metodei descrisă de viopa, utilizând materiale din tehnica dentară...

Link to comment
Share on other sites

Bună ziua domnilor,

§ 10

(Din nou) Despre ebonită şi butoane

doru3160 said: Scuze pt interventie,daca vorbiti de randalinare,ar trebui scoase din discutie piesele din materiale casante,cum este si ebonita.

Respectele mele domnule doru3160,

Nu aveţi de ce să vă scuzaţi, intervenţia dumneavoastră este binevenită. M-am lămurit eu mai demult că pe vremea mea, la facultatea de electronică se învăţa teribil de puţin despre procedeele de prelucrare prin aşchiere. De aceea lansez în forum următoarea întrebare practică:

Presupunînd că obţinem de aici: http://www.ebay.com/sch/metapharma/m.html?item=152536352568&hash=item2383e00738%3Ag%3A5qcAAOSwCU1Y3d04&rt=nc&_trksid=p2047675.l2562 ebonită masivă ca bare cilindrice:

post-233153-0-29437500-1494758294_thumb.jpg

Există proceduri mecanice la îndemînă (strunjit, rabotat, frezat sau mai ştiu eu ce) care să producă butoanele de ebonită ce se doresc obţinute? Presupunînd iarăşi că aceste butoane au:

post-233153-0-80351000-1494758301_thumb.jpg

cel din stînga diametrul maxim de 1,5 cm şi cel din dreapta diametrul maxim de 3,5 cm. ( nu am încă dimensiunile exacte dar aşa le-am estimat eu „din ochi”)

Din intervenţia de mai sus a domnului Visky am înţeles că ebonita se poate vulcaniza direct sub formă de butoane, dar tot de la dînsul am aflat mai demult că matriţa specială pentru această operaţie costă mii de euro, deci preţul operaţiei este prohibitiv. Pînă să ajungem să le turnăm din polimeri (nu ştiu de ce am o senzaţie neplăcută la cuvîntul ăsta – cred că sînt marcat) poate reuşim să le strunjim/rabotăm/frezăm din ebonită. Mi-aduc aminte că la proiectul trecut domnul Harfă a strunjit din ebonită nişte butonaşe lungi şi subţiri despre care nimeni nu credea că se pot face. (http://www.elforum.info/topic/78428-aniversare-titus-konteschweller/?p=935599)

 

adi1967 said: Daca ce se vede in poze este ebonita pot sa contribui cu cantitatea necesara .Ar putea fi o problema grosimea care este de aproximativ 3 mm.S-ar putea folosi 2 sau 3 placi suprapuse si lipite intre ele.

Respectele mele domnule adi1967,

Vă mulţumim pentru bunăvoinţă. Ce se vede în celelalte poze este într-adevăr ebonită. În fotografiile dumneavoastră însă, mai ales în numărul 1 şi 3, ghicesc şi eu un substrat textil (fotografia 2 este neclară) deci pare să fie vorba de textolit. De la proiectele trecute ştiu însă cît de problematică este obţinerea plăcilor de ebonită şi două-trei plăci de textolit lipite şlefuite şi vopsite sînt mai bune decît nici un fel de placă de ebonită autentică. Ca atare, reţinem oferta dumneavoastră pînă la apariţia unei plăci corespunzătoare de ebonită.

 

sesebe said: Ceea ce vad eu este Textolit...

Respectele mele domnule sesebe,

Cum aţi citit probabil mai sus şi eu tind să văd textolit. Dar dacă nu găsim ebonită...

 

AFCtin said:Buna seara, Multumesc dlui Pitagora Schorsch pentru definitia Ebonitei. Se pare ca confound eu cu altceva pe care-l denumeam eu gresit Ebonita. Astept sa ajungem la piesele din alama. Cu stima,

Respectele mele domnule AFCtin,

Cu toţii participăm la acest forum ca să mai învăţăm cîte ceva, deci nu trebuie neapărat să-mi mulţumiţi. (Dar mă bucur întotdeauna cînd am de-a face cu oameni civilizaţi.)

 

Cu mult respect

Pitagora Schorsch

Link to comment
Share on other sites

Va salut cu respect!

 

Despre randalinare din putina mea experienta, va pot spune cum se face, nu stiu sigur insa daca ebonita nu s-ar faramita supusa acestui procedeu, cum a amintit si @doru3160.

Piesa din ebonita ce se doreste a fi randalinata, se prinde in universalul strungului si inainte de aplicarea randalinei se executa pe suprafata ei un filet cu un pas mic - aici trebuiesc facute teste pentru a vedea de la care pas mare inspre mic incepand nu se mai sparge cand se aplica randalina- pe o adancime tot asa, rezultata din teste, ceea ce implica bucati de sacrificiu, dar care pot fi de diametru mai mic decat piesa noastra sau, daca se vor gasi bucati de diametru mai mare decat necesar pieselor noastre, se poate incerca direct pe diametrul mare, fara a se strica bucata respectiva.Totusi, inclin si indraznesc sa cred/sper ca nu s-ar sparge.

Dupa executarea acelui filet, cu grija si cu o forta de apasare progresiva dar usoara, se aplica randalina pe suprafata filetata pana la obtinerea aspectului dorit.

Sincer, ebonita nu am randalinat, insa alte materiale asemanatoare precum pertinax, textolit, poliamida, teflon, da.

Posed si eu niste butoane din ebonita, in ziua urmatoare o sa le fac niste poze si daca din ele se pot prelucra piesele necesare pentru acest proiect, vi le ofer cu cea mai mare placere.

Edited by Untold
Link to comment
Share on other sites

 

attachicon.gif10 1.jpg

Există proceduri mecanice la îndemînă (strunjit, rabotat, frezat sau mai ştiu eu ce) care să producă butoanele de ebonită ce se doresc obţinute?

Cu mult respect

Pitagora Schorsch

 

Randalinarea se face prin deformare elastica a materialului supus acestui proces.Cu cat materialul e mai casant,cu atat modelul e mai greu sau imposibil de imprimat.

Daca vorbim de frezare e cu totul alta discutie...acolo materialul este dizlocat,nu deformat,deci se poate si la ebonita,daca ne referim la cazul nostru.Anumite modele le-am reusit si pe strung,insa trebuie indemanare si timp pt realizarea cutitelor profilate.

De ex modelul asta din stanga post-233153-0-80351000-1494758301_thumb. se poate reproduce si pe strung,prin rotirea piesei se practica canalele longitudinale,si prin translarea cutitului in sania portcutit se fac canalele pe generatoare.Totul este sa se poata pastra distanta egala la rotirea universalului intre canale,cum este capul divizor la freza.De asta spuneam,la freza merge cel mai bine de reprodus,apoi la strung mai amatoriceste ca sa zic asa,iar prin randalinare dupa parerea mea,e pacat de material.Daca diametrul piesei este mic,sub 20mm,atunci prin presarea cu randalina exista toate sansele ca piesa sa se rupa,iar daca materialul e casant,randalina nu se va imprima ci va rupe din material.Deci acceptand ca scapam de celelalte aspecte enumerate mai sus,chiar daca se reuseste ceva,modelul nu va fi nici pe departe cel dorit ca aspect.

Butoane de genul asta se pot reproduce la freza daca se vrea acelasi material ca si originalele.Cele turnate in mod sigur nu vor mai fi din ebonita.

Link to comment
Share on other sites

Se poate ''randalina'' si fara sa se foloseasca randalina. Ebonita, se strunjeste la diametrul dorit. Se calculeaza lungimea cercului, se imparte lungimea cercului in asa fel incit distanta dintre doua repere sa fie de 2-3mm. Sania portcutit se va da cit se poate de mult in spate.Se va alege un pas, care la o rotatie completa a universalului, urma lasata de cutit, sa aiba aproximativ 45*. Cutitul se va ascuti la un unghi 45-50*.Dupa efectuarea unui canal,caruciorul se va da in spate,cutitul se va apropia de material astfel incit virful cutitului sa fie pe reperul imediat urmator. Se va tine minte cu citi mm sa deplasat sania portcutit pentru a ajunge la reperul urmator. Se vor efectua toate canalele pe bucata de ebonita. Apoi se va incepe strunjirea canalelor dinspre universal,tinind cont, citi mm trebuie data sania portcutit in spate. Sensul de deplasare a caruciorului se va schimba,dinspre universal in spate. Cind se incepe efectuarea canalelor dinspre universal,inspre papusa mobila,sania port cutit se va da la maximum in fata. Adincimea canalelor va fi aleasa in asa fel incit muchiile sa nu fie complet ascutite. Deasemenea turatia universalului va fi mica. Asa se vor obtine niste romburi pe suprafata materialului.Ce-i drept trebuie rabdare.

Edited by GEO 53 BN
Link to comment
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.
Note: Your post will require moderator approval before it will be visible.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.



×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.Terms of Use si Guidelines