Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

Petrăchescu

Membru activ
  • Content Count

    71
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

13 Se poate si mai bine

About Petrăchescu

  • Rank
    Nou venit

Profile Information

  • Locatie
    CONT ÎNCHIS

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Posibil să îmi placă mie folosirea conjuncţiei Şi în limbajul colocvial ( diferit de cel academic ). Dar revin cu întrebarea : Se afirmă cumva altceva în afară că acele componente laterale (apărute, iată), care sunt şi modulate în amplitudine, au şi frecvenţe cu valori diferite de valoarea Fc ? Păi nu era o chestiune vizibilă, care nu ţine nici măcar de logică, până nu-i explici omului. Păi dacă i-am spus omului că semnalul lateral are o valoare diferită de Fc, i-am sus şi care este aceasta ( Fc +m), adică deviaţi de frecvenţă faţă de Fc este exact m (Hz). Shift îi mai spun prin alte texte. Aia e distanţa la care apar componentele laterale. Dacă doar pur şi simplu termenul de deviaţie de frecvenţă este utilizat greşit în contextul frazei (adică să-i zicem altfel), asta n-ar fi o mare nenorocire... Hai să vedem o subtilitate, pe care am avut-o în vedere. La o cântare tonalităţile se schimbă continuu, nu dispare nimic brusc ca să reapară instantaneu. Deci (Fc+m) se întâmplă să se cam plimbe în frecvenţă după ce au apărut. Şi din nou : Chiar aşa ? Păi de fapt discutam de demodularea SSB, unde faptul că lateralele (după ce că au şi apărut) mai sunt şi modulate în amplitudine, lucru care (anvelopa) nu ne este de folos. Lucru care vă deranjează că a fost amintit. Păi logic, nu ? Dacă au o exprimare limpede, foarte pe înţeles, la obiect... Sau doriţi să sugeraţi că suntem mai mulţi care ... pe net sau prin cărţi ...
  2. Va place sa insistati in aceasi eroare. In cadrul unui semnal MA, componentele spectrale ale benzilor laterale sunt modulate DOAR in amplitudine.  Componentele laterale, care sunt și modulate în amplitudine, au și valori diferite de Fc... era afirmaţia. Se afirmă cumva aici altceva în afară că acele componente laterale, care sunt şi modulate în amplitudine, au şi frecvenţe cu valori diferite de valoarea Fc ? Este vorba de spectrul de frecvenţe al semnalului modulat în amplitudine, care aici este format din 7 semnale, fiecare cu frecvenţa scrisă deasupra. Adică frecvenţa purtătoare plus 3 componente laterale cu frecvenţele mai mici şi încă trei componente laterale cu frecvenţe mai mari. Nu e distribuţia spectrală a semnalelor modulatoare (care sunt de JF), ci a semnalelor modulate, plus purtătoarea (ea este chiar pe centrul spectrului). Frecvenţele lor rămân fixe desigur, dacă m -urile rămăn fixe. Dacă m- ul se modifică, se modifică şi frecvenţele celor două componente laterale. Aţi uitat să spuneţi că toate cele 6 componente laterale sunt şi modulate în amplitudine. Fiecare este modulată cu m -ul ei (este lucrul evidenţiat cu albastru). Nu trebuie omis asta, altfel nu s-ar mai şti că vorbim de modulaţia de amplitudine. Păi nu va fi deviat niciunul din cele N semnale modulatoare (care sunt de JF). Doar apar componentele laterale având valoarea frecvenţei ... (un Fc deviat cu m ). E important, se lămuresc multe lucruri. Demodularea clasică de anvelopă (detecţia) dă rezultate inacceptabile în cazul semnalelor SSB. Se poate observa în valoarea frecvenţelor componentelor laterale ( Fc + m, dacă vorbim de BLU superioară) prezenţa informaţiei m. În această situaţie este simplu să fie obţinut semnalul m prin mixarea semnalului BLU cu o oscilaţie cu frecvenţa Fc produsă local. Fc + m - Fc = m. Desigur, în superheterodină va fi prelucrat semnalul de frecvenţă intermediară, intr-un etaj de mixare (denumit detector de produs) If the USB is being received, the signal will cover the frequency band from 455.3 to 458.0 kHz for J3E. This signal is mixed with the output of a crystal oscillator 455 kHz. Several frequencies will result in the output, including the difference frequencies. These range from 300 to 3000 Hz and are the wanted audio frequencies... The circuit has recovered the wanted intelligence from the input signal and is therefore a suitable SSB demodulator. după cum spuneam. Radioamatorii folosesc în construcţiile lor diferite scheme de detectoare de produs, unele reyultate din experimente proprii... Ei, chiar aşa ? Eu în general îmi găsesc confirmarea cunoştinţelor în diferite materiale, care dacă se prezintă mai clare, le pun pe forum. Nu doresc nimic cu orice preţ şi lucrurile noi nu le aflu de pe forum. Şi n-am încercat să conving pe nimeni de nimic, forumul rămâne un mediu de discuţii.
  3. Reformulez : eu n-am învațat la curs, eu am băgat la cap. Păi de aceea am și declarat că recunosc că MF este altă poveste. Disigur. (aici o luasem și eu cu translarea). Componentele laterale (care sunt și modulate în amplitudine) au și valori diferite de Fc, și anume : una are frecvența Fc-fm iar cealaltă are frecvența Fc+fm. Una e mai mică și cealaltă e mai mare, abaterea (variația depinzând exact de fm). Dacă am studia spectrul emisiei MA am vedea că există semnale de radiofrecvență și la stanga și la dreapta lui Fc. Eu am postat o imagine cu așa ceva, o imagine de pe net a spectrului semnalului MA, chiar pentru un interval de timp, dar probabil că n-a fost înțeleasă. Pentru cei care au nevoie de un minim de informare, avem aici aceleași lucruri Eu zic să rămânem la treburi mai simple, utile (aici) celor fără pregătirea necesară. Cred că vom reuși mai multe. Totuși nu explicați cum se folosește demodularea de anvelopă
  4. N-am zis eu de vre-un curs. Pot să recunosc că un semnal MF este ceva diferit. Desigur că purtătoarea rămâne la locul ei. ”Componente translate” - o exprimare derutantă. Componentele care apar sunt Fc - fm și Fc + fm și sunt semnale de radiofrecvență (desigur, și modulate AM). Ce să caute cele 5 tonuri diferite (audiofrecvență) în ”spectrul translat”, care este de radiofrecvență (sau inițial frecvență intermediară). În banda laterală (benzile laterale) este radiofrecvență. Mai precis, în BLU-S apar Fc+300, Fc+500, Fc+800, Fc+1k și Fc+1,5k. Adică ”frecvența translată” = frecvență slightly above the carrier frequency fc. Și totuși, la demodularea SSB făcută în detectorul de produs (un mixer de frecvențe) se mixează semnal BLU cu valoarea (Fc + Fm) cu o oscilație produsă ”local” de un BFO, cu valoarea Fc. Sau discutând în frecvență intermediară, se mixează frecvența cu valoarea FI+fm cu o frecvență cu valoarea de doar FI (oscilatorul local). Se utilizează produsul de mixaj (FI+fm) - FI = fm (audiofrecvență). Sugerați o altă explicație a proceselor din mixerul detector de produs ?
  5. Nu, FM e sus de tot, clasic cu LA1185 ( un TA7358 ), etc... Partea de AM e pe centru (cred că nu se vede bine AM +5V). Partea de US nu are filtre de bandă. Primul FET este un ARF UL, UM, US. După care, spre dreapta, Mixerul echilibrat cu două FETuri, prima FI = 55, 850 MHz (soluția clasică a receptoarelor multi-band de calitate), după filtru vine AFI cu un FET și intrare în CI LA 1205, unde se face a doua mixare cu o frecv de quartz 55,395 MHz introdusă pe pinul 1. ... Demodulatorul BLU e pe-afară...
  6. Nu e prea simplu cu antena aia de ferită. Trebuie studiat
  7. Eu zic să n-o luăm chiar așa.. Și ce liniștit săteam eu fără chestia asta... amintiri ... evocări. Nici n-am zis că ar fi un proces intenționat de a obține MF. Alături de o modulare a anvelopei avem și inerenta ”translare” a Fc, și anume cu o valoare variabilă, aparținând intervalului 300...3000. Așa stă treaba, frecvența variază, funcție de ”tonalitatea” semnalului de JF. Nu prea. Demodulatoarele SSB în general nu sunt demodulatoare de anvelopă (detectoare clasice tip redresor). În cea mai mare parte a cazurilor se folosesc mixere (pe post de detector de produs), în care semnalul SSB cu frecvență variabilă (cel invocat, Fp + fm ) este mixat cu un semnal cu frecvență fixă Fp generat local, iar la ieșire se culege produsul de mixaj Fp + Fm minus Fp(BFO) = fm. Iar mixerele sunt de tot felul : cu două diode, cu inel de diode, cu un tranzistor, cu etaj diferențial... din care unele seamănă la configurație cu demodulatoarele FM (dar asta e altă chestie).
  8. O ferită de calitate medie În receptoarele cu acord digital (cu varicap) și de calitate, feritele (pentru UL și UM) sunt folosite într-o manieră departe de cea clasică. Am găsit la un Grundig Yacht Boy ceva, mai sunt și alte variante ciudate (trebuie să la caut), oricum fără acord. Bune de știut. Acolo semnalul o ia în sus
  9. Sunteți familiarizat cu căutările și realizările constructorilor amatori (cu precădere străini) ? Cu ce le iese sau nu le iese ? Cu ce le iese folosind CI-uri pentru produsele de larg consum ? Cu ce mai pun pe NET ? Cineva și-a bătut capul să pună la trebă demodulatorul, dar pe 455. ( 455+BLU - 455 = BLU audio ). Semnalul vine prin AFI. Posibil să-i fi ieșit, asta n-am aflat totuși (la o căutare sumară)
  10. @grosu99 : Se vede pe schema bloc internă a CI. Pinul 8 este AFI cu ieșire pe mixerul cu oscilația de 455. Pe canalul de FM, acest etaj de mixare este destinat demodulării FM, dar amatorii îl folosesc cum cred și ei de cuvință. Am spus că nu am și date despre proiectul respectiv. Uite alta, tot de acolo, dar e ceva dubios. E comutată pe AM dar îi merge și BFO de la demodulatorul FM. Mai văd că ia nu se știe cum o oscilație 455 și o adaugă peste 455 BLU prin 30 pF.
  11. Hai că am găsit ceva la repezeală, la niște băieți. Din păcate doar o imagine. Funcții realizate : AFI 10,7, BFO pe 10,245 , Mix.2, AFI 455, BFO pe 455, Demodulator BLU, ieșire de JF. Deci, integratul este trecut pe modul FM, se vine de undeva cu Fi=10,7 BLU și se intră în Front End-ul FM, se mixează aici cu un 10,245, din mixer se pleacă cu 455 BLU ( 10,7 BLU - 10,245 ), se intră pe calea Fi(FM) și se va ajunge la etajul FM det. care este de fapt tot un mixer și în cazul de față se utilizează la extragerea semnalului JF ( 455 BLU - 455 ). E o configurație de frecvențe de pe la SANGEAN și TECSUN și e nevoie de cristalele oscilatoarelor (cred că merg direct și niște circuite oscilante LC )
  12. Exact ! Pornești emițătorul pe F = 7 MHz BLU-S ( 7000 KHz ), modulezi cu un ton curat (de ex. nota muzicală La = 440 Hz) iar emițătorul va scoate la ieșire doar f = 7000, 440 kHz și modulat în amplitudine. Modulezi cu un ton în Do_de_sus (523 Hz) iar emițătorul scoate doar f = 7000, 523 kHz , modulat în amplitudine. Purtătoare pe 7 MHz - ioc. Desigur, ne aflăm în banda ocupată de emisia BLU-S, care știm că este 7000,3 ... 7003,0 kHz (7,0003...7,003 MHz). Pentru demodulare nu trebuie să mixezi semnalul BLU cu el însuși...
  13. Eu nu inventez nimic, spun doar ce am învățat (cândva, de mult) Sau : Therefore, the modulated signal has three components: the carrier wave fc which is unchanged, and two pure sine waves with frequencies slightly above and below the carrier frequency fc. Of course a useful modulation signal m(t) will generally not consist of a single sine wave, as treated above. However, by the principle of Fourier decomposition, m(t) can be expressed as the sum of a number of sine waves of various frequencies, amplitudes, and phases… The collection of the frequencies above the carrier frequency is known as the upper sideband, and those below constitute the lower sideband. După ce înlăturăm purtătoarea și banda laterală inferioară, expresia semnalului MA BLU-S rămâne
  14. Exact. După ce că este și modulat în amplitudine, mai prezintă și o deviație de frecvență egală cu frecvența semnalului modulator (audio, mai precis). Fenomenul este dat de ... matematică, nu că a vrut cineva asta. De exemplu o emisiune fonică pe 3,5 MHz modulată MA BLU-S (banda laterală superioară) va ”ocupa” domeniul de frecvențe 3500+0,3 kHz ... 3500+3,0 kHz (semnal modulator 300...3000 Hz). Dacă e o orchestră acolo, în banda ”ocupată” sunt simultan mai multe semnale. În frecvența intermediară avem translată banda ”ocupată” : 455+0,3 ... 455+3,0 kHz (desigur și cu modulație în amplitudine, dar care nu se folosește în practică). Mixând cu un 455 curat, folosim la ieșire componenta F semnal BLU - F osc.local = semnale audio 300 ... 3000 Hz.
  15. Citarea se face, de exemplu, pentru continuarea discuției Cam așa stă treaba, unii scriu materiale pentru a transmite informații. Textul este mai amplu, mie mi s-a părut bine scris, poate fi luat în considerație. Oricum, ideea era că LNA nu ajută un receptor bun în ”partea inferioară a gamei de US” ( unde zgomotul ambiental este mult peste sensibilitatea receptorului - de ex. în banda 1,8 și SSB este suficientă o sensibilitate la borna de antenă de 25 uV în zona city-industrial și de 3,5 uV departe pe dealuri (alt text)). Adică LNA, nu chiar așa ... la munte și la mare / și-n orice împrejurare. Dar cine știe, poate fi și acesta un nou concept tehnic : un LNA high-quality și un receptor minimal. Așteptăm un raport tehnic (studiu de oportunitate). Și chiar așa, LNA-ul acela cu amplificare reglabilă, de ce-o fi fost făcut. ICOM-ul și R9500 nu au și User Manual ? Poate ne luminăm citind acolo
×
×
  • Create New...